Andrei Banc: CÂND A ÎNCEPUT DRUMUL SPRE STELE?

Geneticieni consideră , pe baza celui mai vechi ADN reconstituit, cu o vechime de 400.000 de ani că linia noastră s-a desprins din neanderthalieni acum cca.600.000 de ani. Pe vremea aceea omul de Neanderthal ocupa un teritoriu imens, care se întindea din Spania până în Asia Centrală . Era greu de crezut că va dispărea. Şi totuşi a fost eliminat în procesul selecţiei naturale. A rămas în cursa spre cucerirea uscatului, mărilor si cosmosului numai Homo Sapiens

 

 

Istoria oamenilor într-un oscior

Acum cca. 50.000 de ani un mic grup de Homo sapiens, stramoşii noştri direcţi, a plecat din centrul Africii şi a cucerit uscatul, apoi mările şi acum e pe cale să se răspândească în sistemul solar. Aceasta e cel puţin acum teoria ascensiunii omului, de la rangul de animal la cel unic, pe planeta noastră, de om,de fiinţă inteligentă,curioasă şi exploratorie. Progresele geneticii le-au permis cercetătorilor să calculeze anii care au trecut de la o schimbare la alta în ADN-ul nostru şi să coboare în trecut până la ”prima Evă”, o femelă, ( fiindcă o femeie ar fi încă prea mult spus) care a trăit acum 200.000 de mii de ani în centrul Africii. Se pare că această doamnă antropoidă a născut unul sau câţiva copii ”mutanţi” care aveau o serie de caracteristici ce îi deosebeau de hominizii din jurul lor. Din ei avea să se dezvolte o specie nouă, ”Homo sapiens”, pe care curiozitatea l-a împins de-a lungul întregii sale istorii să exploreze ţinuturile care se aflau dincolo de orizont. Cum spuneam, acum circa 50.000 de ani un grup de circa 2.000 de indivizi din aceasta specie a pornit la drum ca să afle ce se ascundea dincolo de linia orizontului, linie care părea  o limită naturală a lumii in care trăiau ei. Atunci a început drumul spre stele, fiindcă nu s-a mai stins niciodată curiozitatea omului de a afla ce e ”dincolo”.

După unele teorii, dar teoriile  mai au nevoie de confirmări, grupul acesta, grup care se mărea prin reproducere naturală, a străbătut actuala Turcie, a ocolit Marea Neagră prin Caucaz, a coborât de-a lungul coastei Mării Negre spre gurile Dunării şi a pornit pe cursul fluviului, în sus, spre centrul Europei, o călătorie de mii de ani. Pe vremea aceea cursul unei ape era util, nu numai pentru a avea la îndemână apa de băut sau pentru spălat, dar de a-lungul fluviului se putea călători. Uscatul nu era împânzit de drumuri ca astăzi. Uscatul era o pădure uriaşă, ce acoperea tot continentul, nimeni nu trăsese cărări sau drumuri, nu exista nici o informaţie despre ce se afla in amonte, unde se poate ajunge dar era certitudinea că undeva,cumva se va atinge un loc de unde porneşte fluviul acesta. Oricum nu puteai să o iei la dreapta sau la stânga fiindcă te rătăceai în codrul des. Strămoşii noştri au ajuns în centrul Europei şi acolo au dat peste oamenii de Neanderthal, o specie de hominizi, existenţi aici de sute de mii de ani. Superior şi ca forţă fizică şi ca arme, având arcuri şi chiar  suliţe mai bune dispunând de un limbaj care îi permitea o bună coordonare a acţiunilor, omul de Cro-Magnon în circa 15.000 de ani i-a exterminat pe neanderthalienii care erau concurenţi cu el la resursele de vânat şi i-a alungat până la capătul Europei, i-a adus cu spatele la ocean, în Portugalia de astăzi, unde au murit ultimii neanderthalieni. Multă vreme s-a crezut că celebrele picturi de pe pereţii peşterilor din Spania au cca 35.000 de ani deci ar fi opera lui Homo sapiens, ajuns acolo în vânătoarea lui de oameni de Neanderthal. Recent o serie de noi măsurători au indicat pentru picturi o vechime de 50.000 de ani şi cu asta lucrurile s-au încurcat fiindcă  înseamnă că acei cretini de Neanderthal, cum îi credeam noi, nu erau chiar aşa cretini si poate ei au executat picturile ?

Tot dintr-o peşteră a venit altă surpriză.  Undeva în Siberia a fost găsit un deget al unei fete care a trăit acum câteva zeci de mii de ani. Cum peştera se  află lângă satul Denisovka acei oameni au fost numiţi Denisovani. ADN-ul aflat în acest deget ne spune că avem de-a face cu un om, nu cu o maimuţă dar a apărut întrebarea -denisovanii fac parte din prima migrare a omului din Africa sau dezvoltarea omului a avut loc în mai multe zone ale uscatului,iar liniile astfel apărute s-au stins fiindcă nu erau suficient adaptate mediului în care au apărut?

Extraordinar e faptul că urmele genetice al Denisovanilor se regăsesc nu la populaţiile din Siberia sau Asia de sud, ci reapar tocmai la locuitorii aborigeni din Australia ! Există acum o teorie conform căreia noi am ajuns singurele fiinţe umane pe Terra, dar acum 100.000 de ani existau încă cinci specii de humanoizi care au dispărut, Neanderthalienii nu au dispărut complet, ei au lăsat în genele noastre o urmă durabilă. S-a constatat ca că circa 2,7 % din genele noastre sunt împrumutate de la neanderthalieni.  ( Vi se pare puţin un procent de 2,7% ? Dar de cimpanzeu ne despart numai 1% din genele noastre !!)  Aşadar, acum zeci de mii de ani strămoşii noştri se cuplau  accidentai cu o femele de Neanderthal. Nu se poate vorbi de căsătorii, familii, viaţă în comun. Erau pur şi simplu  acte sexuale între nişte sălbatici ale căror urme s-au păstrat până azi în memoria eredităţii noastre. Dar ce e important aici e faptul că aceste două specii se puteau încrucişa şi da urmaşi. Care şi-au transmis ADN-ul mai departe până la noi. Produsul calului încrucişat cu măgarul sunt catârii, care sunt sterili. Deci cele două specii umane erau suficient de apropiate pentru a fi fertile prin urmaşii lor.

De curând  geneticienii au extras ADN-ul dintr-un oscior  rămas din călcâiul unui neanderthalian care a trăit acum 130.000 de ani, cu o acurateţe comparabilă cu a unei analize făcută pe o mostră prelevată de la un om contemporan. Şi au constatat că incestul era o practică obişnuită dar hominizii  de atunci nu o percepeau ca atare. Faptul e explicabil-pe de o parte, ideea de incest nu exista, cum nu există nici la animale,iar neandertahalienii încă nu descoperiseră efectele negative ale încrucişării între rude apropiate, pe de altă parte, grupurile de neanderthalieni care hălăduiau prin vastele păduri ale Europei erau alcătuite din câteva zeci de indivizi care rareori se întâlneau cu alte grupuri, adesea aceste întâlniri având un caracter conflictual. De unde să iei femei sau bărbaţi dacă ambele sexe erau deficitare şi nu găseai ţipenie de om pe o rază de zeci de kilometri?!

Geneticieni consideră , pe baza celui mai vechi ADN reconstituit, cu o vechime de 400.000 de ani că linia noastră s-a desprins din neanderthalieni acum cca.600.000 de ani. Pe vremea aceea omul de Neanderthal ocupa un teritoriu imens, care se întindea din Spania până în Asia Centrală . Era greu de crezut că va dispărea. Şi totuşi a fost eliminat în procesul selecţiei naturale. A rămas în cursa spre cucerirea uscatului, mărilor si cosmosului numai Homo Sapiens.

 

One way ticket

Oamenii au ajuns pe Lună dar nu le-a fost suficient. Acum se recrutează echipajul pentru Marte. ”Mars One”, agenţia privată care recrutează echipajul are nevoie de 20 de astronauţi. Zborul va fi cam peste 10 ani. Dar doar un drum dus – nu există întoarcere. Cei ajunşi pe Marte îşi vor îndeplini misiunea şi vor muri. Racheta care i-a dus nu îi poate şi readuce. O misiune sinucigaşă, dar cei 20 vor rămâne în istorie, ca şi Iuri Gagarin, ca şi Armstrong, fiindcă au fost primii.  S-au înscris 200.000 de candidaţi şi au fost selecţionaţi în prima etapă 1080. Dar cei care acum zeci de mii de ani au pornit la drum din Africa fără să ştie măcar pe ce planetă sunt, ce pământuri, mări şi oceane se întind în faţa lor, cei care au plecat ignorând geografia  Terrei nu au fost la fel de pregătiţi pentru sacrificiu? Astronauţii marţieni vor avea hărţi detaliate ale planetei şi resursele unei omenirii de  nouă miliarde de oameni în spatele lor.

 

 

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *