Andrei Zador: POSIBILE REFORME RELIGIOASE în ISRAEL

Presa israeliană a relatat că, de curând, Rabinatul din Israel și Knesset-ul (comisia constituțională) au acceptat, respectiv legiferat, câteva hotărâri de-a dreptul liberale (reformatoare). Este vorba de unele probleme religioase  care erau în dezbatere de ani de zile, dar din cauza opoziției  partidelor religioase (a unora dintre ele) și a Rabinatului, nu au putut fi adoptate. Se pare că anul 2014 a dat semnalul unor reforme religioase mult așteptate de populație. În timpul ultimelor discuții s-a lansat ideea (sloganul) „apartenența la evreitate nu este  numai a evreilor religioși,  ci a întregii populații”. Printre altele e vorba de: acceptarea înmormântărilor pe verticală şi liberalizarea convertirii la religia mozaică…

Perspective pentru reformarea religiei în Israel

Presa israeliană a relatat că, de curând, Rabinatul din Israel și Knesset-ul (comisia constituțională) au acceptat, respectiv legiferat câteva hotărâri de-a dreptul liberale (reformatoare). Este vorba de unele probleme religioase  care erau în dezbatere de ani de zile, dar din cauza opoziției  partidelor religioase (a unora dintre ele) și a Rabinatului, nu au putut fi adoptate. Se pare că anul 2014 a dat semnalul unor reforme religioase atât de mult așteptate de populație. În timpul ultimelor discuții s-a lansat ideea (sloganul) „apartenența la evreitate nu este  numai a evreilor religioși,  ci a întregii populații” .

Concret este vorba de :

Acceptarea înmormântărilor pe verticală, respectiv în același mormânt a soților/soțiilor și membrilor apropiați de familie.

Se cunoaște penuria locurilor de veci la Ierusalim și Tel-Aviv. Este interesant că în Israel, Statul asigură gratuitatea înmormântărilor și „chera kadisha” din fiecare comunitate trebuie să asigure gratuit loc de veci fiecărui membru, excepție fac cazurile când se dorește înmormântarea  într-o anumită zonă, când se solicită taxe.

O a doua hotărâre recentă a  Knesset-ului se referă la liberalizarea (reformarea) convertirii la religia mozaică, în sensul că se desființează” monopolul ” Rabinatului ultra-ortodox în pregătirea și examinarea candidaților la convertire, creându-se posibilitatea celor doritori să-și rezolve această problemă  apelând la comunitatea cea mai apropiată și nu neapărat ultra-ortodoxă.

Legea, așteptată de peste 300.000 de locuitori israelieni, care nu au vrut să se supună formalităților greoaie și ,uneori, umilitoare ale Rabinatului ultra-ortodox, va asigura convertirea rapidă a acestora și va garanta obținerea tuturor avantaje legale și sociale celor care nu au mamă evreică (nu erau evrei “halahici”).

Din acest punct de vedere, Legea, este considerată ca un punct de plecare pentru a adopta alte reglementări reformatoare , pentru a apropia preceptele religioase cu realitatea începutului de secol XXI (în Israel, dar, adaug eu și în “diasporă”).

Paşi reformatori aşteptaţi şi de evreii din România

În ceea ce privește comunitatea evreiască din România, tot  mai mică, unde viața religioasă este coordonată de Cancelaria Rabinică din F.C.E.R. și Rabinul Șef al Cultului Mozaic din România (când acesta există), ar fi cazul să se efectueze câțiva pași reformatori.

Dacă până acum s-a refuzat luarea oricăror măsuri reformatoare, după modelul unor  mari comunități evreiești din  SU.A. (mai ales), dar și din  alte țări, acum – când Israelul a dat semnalul – ar  trebui urmat același drum.

Problema înmormântărilor nu are prea mare impact în România, deoarece în marea majoritate a comunităților există loc suficient în cimitire. Eventual  ar trebui revizuite unele probleme de taxe și ar trebui să existe o mai mare flexibilitate privind  dorințele familiei decedatului. Privind convertirea la religia mozaică, ar trebui regândită toată metodologia actuală.

Și principiul este cât se poate de simplu: dacă un cetățean român are ascendență evreiască (tată sau bunic evreu) și dorește să se convertească la religia mozaică, să o poată face la comunitatea evreiască cea mai apropiată (sau la care dorește) unde există rabin sau deservent de cult/cantor/instructor de educație iudaică (aprobați de Cancelaria Rabinică), după o metodologie standard pusă la punct de Cancelaria Rabinică.

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *