Aforismul „Aurita cale de mijloc” (Aurea mediocritas) aparţine lui Horaţiu (Cuintus Horatius Flaccus, 65-8 d. Ch.) şi apare în Odele sale. Dictonul constituie îndemnul poetului spre modestie şi cumpătare, întrucât el însuşi, în concepţia filozofică şi planul principiilor sale despre lume şi mersul vieţii, a marcat trecerea de la epicureism şi hedonism spre stoicism, adică de la o existent bazată pe plăcere, la una condusă de raţiune. Opera sa „Ars poetica”, însumează principiile clasicismului antic. Dictonul „Aurea mediocritas” e versiunea latină a unei cugetări formulate mult înainte de poetul şi filozoful grec Phocylide din Milet (sec. 6 î. Ch.), care scrisese în opera „Sentinţe”: „Calea de mijloc este cea mai bună”. Tot lui Horaţiu îi aparţine şi aforismul „Est modus in rebus”, care în româneşte înseamnă „Există o măsură în toate”, idee susţinută de poet în „Satire”. În zilele noastre, dictonului „Aurea mediocritas” i se dă o notă peiorativă.
O tânără era foarte mândră de înfăţişarea ei şi stătea mereu la oglindă, pieptănându-se, masându-şi faţa şi abordând diverse atitudini. Îi plăceau însă şi mesele copioase şi odihna multă. Într-o zi a văzut cu supărare că nu mai avea talia de viespe de care fusese atât de mândră, ci arăta un sac bine umplut. De ciudă, s-a hotărât ca timp de trei zile să nu pună nimic în gură. A patra zi s-a dus în grabă la oglindă şi a văzut cu necaz tot sacul de acum trei zile, doar mai puţin îndesat! A plâns, şi-a smuls părul din cap, dar tot a mâncat şi a doua zi sacul iar dădea pe dinafară. Ce să-i faci ! Est modus în rebus!
Daria Dascălu