Cu un veac în urmă, în sânul Imperiului Otoman măcinat de lupte interne, izbucnea teroarea împotriva armenilor, orchestrată de autorităţile otomane, care a început prin exterminarea elitelor şi avea să sfârşească prin moartea a peste un milion de oameni – în majoritate covârşitoare femei şi bătrâni – ucişi de glonţ, de tăişul sabiei, măcinaţi de boli, mistuiţi de foame şi de sete, deportaţi în deşertul ostil al Siriei, pentru singura vină de a se fi născut armeni şi creştini. Genocidul armean, cel dintâi genocid din istoria modernă a fost ignorat de mai marii lumii, ceea ce a dus la producerea Holocaustului. Din păcate şi astăzi acest episod tragic din istoria armenilor, a Imperiului Otoman, a omenirii, stârneşte reacţii ambigue, multe state continuând să treacă sub tăcere subiectul, considerat incomod în anumite conjuncturi politice internaţionale.

În fiecare an armenii de pretutindeni marchează memoria genocidului, alăturându-li-se toţi cei care – în aceste momente comemorative – se simt datori să fie… armeni să poarte la piept floarea de număuita.

Formaţia Nur – moment artistic comemorativ

Suita de manifestări cultural-ştiinţifice din zilele de 8 şi 9 aprilie, organizată de Muzeul de Artă din Cluj, în colaborare cu Uniunea Armenilor din România şi Institutul de Armenologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, a adus în faţa publicului clujean – în acest răstimp comemorativ – valori artistice şi ştiinţifice armene.

Formaţia de muzică veche Flauto Dolce

Evenimentul care a debutat cu un scurt program comemorativ al fetiţelor formaţiei Nur, rodia înmugurită a viitorului comunităţii clujene, a continuat cu programul muzical al Formaţiei Flauto Dolce, cuprinzând şi trei suite de melodii armeneşti, precum şi un moment memorabil: interpretarea unei melodii la vechea orgă de procesiune a bisericii din Dumbrăveni, astăzi aflată în proprietatea muzeului de istorie din Cluj, dar împrumutată pentru acest prilej festiv. Orga, datând din 1752 – care poate rivaliza atât ca aspect, cât şi ca performanţe tehnice, cu semenele ei europene din acele timpuri – poartă în interior o inscripţie în limba armeană.

Orga armeano-catolică de procesiune din veacul al XVIII-lea,

Momentul culminant al zilei l-a constituit vernisajul expoziţiei artistului plastic Miklós Jakobovics, prima organizată la Cluj după decesul artistului, în toamna anului 2011. Lucrările de o mare sobrietate şi profunzime, ancorate în memoria personală şi în istoria poporului armean – al cărui fiu a fost – captează privirea şi ating sufletul, relevă privitorului gloria străbună, pribegia şi moartea, tenacitatea de a-ţi păstra rădăcinile înfipte în solul memoriei.

Alocuţiunile rostite de istoricul Lucian Nastasă-Kovács, directorul Muzeului de Artă şi al Institutului de Armenologie, de István Vákár, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, senatorul Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România, Hamlet Gasparian, ambasadorul Armeniei la Bucureşti, au relevat importanţa expoziţiei şi au evocat figura regretatului artist plastic Miklós Jakobovics, care se devotase şi restaurării patrimoniului de artă armenească din România. Din nefericire, moartea a împiedicat finalizarea proiectului de a prezenta o expoziţie la Erevan, însă există perspective să se împlinească postum. Cuvintele Alexandrei Sârbu, curatoarea expoziţiei, au dezvăluit resorturile şi mijloacele originale ale artei lui Miklós Jakobovics. Artista ceramistă Márta Jakobovics, soţia artistului, a dat glas emoţiei şi gratitudinii pentru expoziţia de faţă.

Alocuţiuni la vernisajul expoziţiei Miklós Jakobovics

Cea de a doua zi a suitei de manifestări « Repere culturale armeneşti » a fost dedicată prezentării rezultatelor cercetării istoriei armenilor din diferite epoci, cu un accent special asupra genocidului armean, dezbaterii acestui subiect şi a actualităţii sale în contextul realităţii contemporane mondiale.

Programul celor două zile a fost completat în mod fericit de două filme inspirate din Cartea Şoaptelor, această lucrare de referinţă pentru literatura română şi pentru cunoaşterea istoriei armenilor din România, precum şi de prezentarea unor cărţi care documentează genocidul armean.

Reuşita evenimentului s-a datorat în mare măsură sprijinului acordat de filiala clujeană a Uniunii Armenilor din Cluj şi Asociaţia Muzeul Armean.

Am plecat de la evenimentul cultura-ştiinţific comemorativ purtând la rever şi în suflet, floarea de număuita, simbolul comemorării unui veac de la producerea acestei tragedii.

 Andrea Ghiţă

Fotografiile au fost puse la dispoziţie de Andrei Klein