Culturile de plante modificate genetic sunt subiectul unui mare tărăboi mediatic de mulţi ani. Substratul lui  nu e ştiinţific, ci economic. Marele concern american Monsanto a început cu câteva decenii în urmă să producă seminţe de porumb modificate genetic astfel încât fermierii să obţină recolte mai mari şi mai rezistente la secetă şi la o serie de dăunători. În scurt timp aceste culturi s-au întins pe milioane de hectare în Statele Unite, Canada, China. Şi în România se cultivă cca 130.000 ha cu cereale modificate genetic..Însă presa europeană a făcut o propagandă negativă acestor seminţe modificate genetic speriind publicul larg cu ideea că cerealele astfel obţinute sunt dăunătoate pentru om deşi acesta nu le consumă direct. Dar, au spus ziariştii, bine dopaţi cu informaţii false de către marii producători de seminţe europeni, carnea animalelor care sunt hrănite cu cereale modificate genetic ar pune în pericol  ereditatea umană, modificările genetice ale porumbului dat animalelor sacrificate pentru carne influenţându-l pe cel uman.

Efortul propagandistic al mass-media europene era determinat de faptul că porumbul modificat genetic e folosit în special numai pentru hrana animalelor. In Europa  se produc  porumb şi soia ca acum sute de ani, mai rău : europenii îşi hrănesc vitele şi porcii cu soia, iar SUA au început să invadeze piaţa europeană nu numai cu porumb. Iar  soia americană şi chineză, modificată genetic este mai ieftină  şi deci competitivă cu cerealele locale. Care e realitatea ? O analiză cuprinzătoare, de 400 de pagini, publicată recent de “Academia Naţională de Ştiinţe pentru inginerie şi medicină” din Statele Unite afirmă că recoltele de cereale, legume şi fructe genetic modificate sunt sănătoase pentru om, nu s-a dovedit că ele ar provoca boli şi nici nu cauzează pericole pentru mediul înconjurător. Dar, pe de altă parte, nici nu s-a dovedit că ele ar asigura recolte mai mari. Se subliniază şi faptul că folosirea de plante care rezisă la atacul inectelor a dus la diminuarea drastică a dăunătorilor, astfel că la plantele modificate nu se mai folosesc insecticide.

Raportul academic afirmă că noile tehnici de biotehnologie prin care se efectuează mici modoficări genetice în plante elimină diferenţa dintre   ingineria genetică  şi  încrucişările tradiţionale de selecţie naturală respectate de fermieri.

Un raport cu aceeaşi temă,  publicat în  2010, constata că ingineria genetică a adus beneficii atât pentru fermieri cât şi pentru mediul înconjurător. Noul Raport a fost elaborat de un grup de 20 de specialişti, majoritatea membri ai Academiei. Nu a fost acceptat nici  un reprezentat al companiilor Monsanto sau DuPont care produc asemenea semniţe modificate. Comitetul a examinat peste 1000 de studii ştinţifice şi 700 comentarii trimise de public. Studiul   final analizează porumbul şi bumbacul modificate genetic şi nu recomandă nici o restricţie.

Andrei Banc