Pe pământ trăiesc acum sute de mii, ba chiar milioane de specii de animale și insecte plus sutele de mii de specii care trăiesc în oceanul planetar. Ne ar fi dificil să ne imaginăm lumea ca un pustiu de piatră și ape, fără vegetația care acoperă astăzi uscatul, fără ființele vii care populează orice mediu, inclusiv izvoarele cu ape fierbinți sau sulfuroase. Viața s-a adaptat celor mai diferite condiții.
Planeta noastră are circa 4 miliarde ani, dar cea mai mare parte a acestei istorii Pământul a fost un pustiu de piatră. Cea mai mare parte a milioanelor de specii care trăiesc astăzi se trag dintr-un strămoș comun care a trăit acum circa 650 de milioane de ani. Toată această diversitate a pornit de la o ființă unicelulară apărută în apele oceanului primordial. Nu știm cum arăta, dar doi cercetători britanici i-au reconstruit genomul.
Probabil aşa a arătat primul animal
S-a constatat că în urmă cu 650 de milioane de ani s-a produs o explozie genetică în urma căreia ființa unicelulară s-a transformat într-una mai complexă și cu mai multe celule. Genele s-au dovedit a fi excepțional de durabile, unele dintre ele le găsim și în genomul uman. De fapt în acesta constă cercetarea celor doi britanici. Genomul uman este comparat cu cel al altor ființe care trăiesc azi, dar care au pornit pe drumul vieții cu zeci de milioane de ani în urmă, astfel că se poate observa momentul când apariția unor gene noi s-a manifestat prin apariția unor calități noi, cum ar fi schimbări ale înfățișării și ale comportamentului, ducând cu timpul la apariției unor specii noi.
Surprinzător: 55% din genele omului se regăsesc în genomul acelui prim animal. Mai corect ar fi să spunem că genele acestui precursor se regăsesc în genomul nostru, după o acumulare de transformări care au avut loc de-a lungul a zeci sau sute de milioane de ani. Înrudirile între specii se dovedesc uimitoare. Pe arborele evoluției, noi, oamenii, suntem pe aceeași ramură cu păsările, reptilele și peștii. Ați fi crezut că suntem rude apropiate cu peștii și cu broaștele? Deși noi și cele mai apropiate rude suntem parte a vertebratelor, avem multe gene comune cu stelele de mare și cu bureții. Cercetătorii au identificat și specii de ființe unicelulare, protozoare care se hrănesc cu bacterii.
Din toate ramurile acestui arbore genealogic cercetători au ales 62 de specii, inclusiv a noastră, pentru a le studia mai amănunțit și a le cataloga toate genele care codează proteine. E o muncă uriașă – numai corpul uman are circa 20.000 de asemenea gene. Dr Paps și dr Holland au identificat circa 1,5 milioane de gene și au estimat care ar fi cele care au apărut primele. Oamenii și rechinii, de exemplu, produc hemoglobina utilizând cam aceleași gene, care au fost considerate ca fiind printre primele apărute. Adică apărute mai întăi la rechini și după aceea, cu milioane de ani mai târziu și la oameni. Dar genele pentru hemoglobină au fost găsite și în bureți. Ele au apărut în primele nevertebrate.
Studiile au concluzionat că 6331 de gene prezente în strămoșul comun al nostru și al tuturor vertebratelor s-au transmis de-a lungul a sute de milioane de ani și creează o legătură între noi și lumea animală. Suntem în vârful scării evoluției, dar suntem o parte a acestei lumi animale. Câinele și pisica au aceiași strămoși ca noi. Vă vine să credeți? Genetica nu greșește !
Purtați-vă cu animalele ca și cu niște rude, fiindcă sunt chiar rude cu noi.
Andrei Banc
