Deschid analiza cu un vechi banc care ilustrează ethosul statului belgian: În revista de front dintr-o unitate a armatei belgiene, comandantul ordonă ca valonii să facă doi pași la stânga, iar flamanzii doi pași la dreapta. Zis și făcut. Nemișcați rămân doar doi militari, Ițic și Ștrul. Nițel mai curajos, Ițic, timid îl întreabă pe comandant: Nous sommes les belges?

Belgia și-a obținut independența în cursul așa numitei Revoluții Belgiene din 1830, o revoltă a populației din sudul Regatului Unit al Țărilor de Jos de confesiune catolică, contra dominației regiunii din nord de confesiune protestantă. Această revoluție a condus la formarea Statului Belgian catolic, burghez, neutru și francofon. Din 1831, de la instalarea lui Leopold ca rege, Belgia este o monarhie constituțională și democrație parlamentară, cu o constituție seculară bazată pe codul napoleonian. Totuși votul universal pentru bărbați a fost acordat doar în 1893, ca urmare a unei greve generale, iar cel pentru femei doar în 1949.

Șeful statului este regele, actualmente Filip, care numește guvernul federal, după ce acesta a primit votul de încredere din partea Camerei Reprezentanților. Guvernul are în componență cel mult 15 membri, care cu posibila excepție a premierului, trebuie să conțină un număr egal de valoni și flamanzi. Tot la nivel federal, Curtea de Casație este instanța supremă, având subordonată Curtea de Apel.

Guvernul federal răspunde de justiție, apărare, poliția federală, energia nucleară, politica monetară, datoria publică, securitatea socială, de o mare parte a finanțelor publice și a sistemului de sănătate. Tot guvernul federal este unicul responsabil de politica externă, de securitate și de obligațiile Belgiei în cadrul UE și NATO. Poșta și căile ferate sunt companii naționale deținute de stat.

Funcționarea statului federal este paralelă cu funcționarea regiunilor lingvistice, care dețin un ridicat nivel de autonomie și împiedică funcționarea unitară și univocă a statului. Astfel în Belgia există multe disfuncționalități administrative, economice, sociale și politice, unele punând în pericol chiar unitatea și viabilitatea statului.

Conform Constituției revizuite din 1993, Belgia mai are două nivele de administrație pentru cele trei comunități lingvistice existente: flamandă, valonă și germanofonă. Cele trei regiuni administrative ale Belgiei sunt Flandra, Valonia și capitala Bruxelles.

Flandra are cinci provincii: Anvers, Limburg, Flandra de Est, Flandra de Vest, Brabantul Flamand. Și Valonia are cinci provincii: Brabantul Valon, Namur, Liège, Hainaut, Luxembourg.

Capitala Bruxelles este formată din 19 comune, cu o suprafață de 161 km² și o populație de peste 1 milion de locuitori. Oficial, capitala este bilingvă, chestiunile comunitare fiind gestionate de Comisia Comunitară Comună.  

În realitate, Bruxelles este predominant francofon, doar 10-15% sunt flamanzi. În 2014, 71,2 % din populație erau cetățeni belgieni, 4% cetățeni francezi, 14% cetățeni din alte state ale UE, 4% cetățeni marocani și 6,8% cetățeni din afara UE.

Din populația de 11,46 milioane în 2019, 58% sunt flamanzi, 32% valoni și 10% bruxellezi, dintre care majoritatea sunt tot de origine valonă.

Iată câteva ciudățenii administrative și legale belgiene, care fac foarte „interesantă” această țară.

Jocurile de cărți și de noroc sunt interzise acasă, ele necesitând o licență de la Loteria Națională. Oare câți cetățeni respectă această reglementare și cum controlează statul respectarea ei?

Raidurile și perchezițiile domiciliare ale poliției sunt interzise noaptea între 21.00 și 5.00. După atacul terorist de la Paris și cel de la Bruxelles din 2015, s-a inițiat rezilierea acestei legi, dar deocamdată ea a rămas în vigoare.

În traficul rutier se acordă prioritate de dreapta, astfel că orice mașină venită de pe dreapta poate perturba circulația de pe o autostradă sau o arteră principală. Cicliștii pot merge pe contrasens.

Drapelul național negru, galben și roșu dispus vertical contravine Constituției Belgiene. În spiritul separării de Regatul Olandei, care are dungi orizontale pe drapel, noul stat belgian s-a îndreptat spre dungile verticale ale drapelului francez.

Niciun membru al familiei regale olandeze nu poate fi rege al Belgiei, sau să ocupe vreo poziție oficială în sectorul public sau în guvernul federal.

Fiecare cetățean belgian are dreptul să folosească în scopuri personale 3 g de cannabis și să fumeze în public în locurile permise. Liberalizarea consumului de droguri ușoare a avut loc în 2003.

Deși Congo și-a obținut independența în 1960, monarhul de la Bruxelles poate să mobilizeze armata belgiano-congoleză în cazul unui conflict militar și chiar pentru a preveni un război. Nostalgii coloniale…

GAS sau sancțiunile comunale administrative reprezintă sursa principală a abuzurilor și absurdităților organelor comunale. O întreagă pleiadă de activități sunt sancționate cu amenzi de până la 250 EUR, fără ca ele să fie nici măcar încălcări mărunte ale legilor sau regulamentelor locale. Multe datează din secolul al XIX-lea, sunt complet anacronice și multe provin din traduceri defectuoase din valonă în flamandă și invers. Iată câteva exemple:

– muzicienii de stradă din Leuven pot fi amendați la orice oră dacă perturbă liniștea publică,

– în Loreken este interzis să sperii pe cineva, până și la carnaval.

– în Sint-Niklaas copiii pot fi amendați dacă se cațără în copaci.

– în Lier poți fi amendați dacă ții acasă mai mult de cinci pisici.

– în Anvers poți primi amendă dacă protestezi împotriva amenzilor.

– în Lede toate jocurile publice necesită aprobarea scrisă a primarului, cu opt zile înainte și plata unei asigurări pentru eventualele pagube create.

– în Arendonk pescarii riscă o amendă usturătoare dacă se îndepărtează mai mult de 3 m de undițele lor.

În situații de criză armata poate rechiziționa câini, cai și boi.

Legea belgiană apără dreptul sacrosant la proprietate privată. În cazul unei sentințe de execuție silită, statul nu poate confisca ultima vacă, ultimul porc, ultima gâscă, ultima oaie ori ultima găină.

Numai bătrânii, persoanele cu dizabilități și copiii minori au dreptul să adune rămășițele recoltei rămase pe câmp, după strângerea ei.

Nevestele comercianților pot vinde mărfurile soților fără a plăti taxe și impozite. Ce posibilitate extraordinară pentru ocolirea fiscului…

În ultimii ani guvernul federal a început o oarecare asanare legislativă. De pildă, a fost abrogată legea care cere aprobare de la ministerul justiției pentru creșterea de porumbei voiajori. Belgia este unica țară din lume care nu a cenzurat filmele pentru adulți.

La Bruxelles nu a existat un guvern ales timp de 592 zile, de când guvernul premierului Charles Michel a căzut din cauza diferențelor legate de politica de imigrare, în decembrie 2018. Criza s-a sfârșit la 1 octombrie 2020, când actualul premier Alexander de Croo, liderul Partidului Flamand Liberal a format o coaliție guvernamentală, deocamdată relativ stabilă.

Pentru a oferi o imagine echilibrată a acestei țări hibride, iată și câteva elemente pozitive din realitatea acestui stat atât de controversat:  

Aeroportul Bruxelles Sud Charleroi este considerat al doilea din lume ca punctualitate, după cel din Osaka, Japonia.

În ciuda evidenței că cricket-ul este un sport britanic, s-a dovedit că pe la 1600, imigranți flamanzi au încetățenit acest sport în insulele britanice.

Bărbații belgieni au cea mai mare medie de înălțime din lume, după cei olandezi și anume 181,7 cm.

Cel mai înalt punct din Belgia, Signal de Botrange din podișul Hautes Fagnes are 694 m înălțime, mai puțin ca turnul Burj Khalifa din Dubai care măsoară 828 m. Nu întâmplător, Belgia face parte din Țările de Jos.

Belgia a fost a doua țară din lume după Olanda care a legalizat căsătoriile dintre persoane de același sex în 2003. Și eutanasia a fost legalizată în 2002.

Tribunalul din Bruxelles este cea mai mare construcție de acest gen din lume, cu o suprafață de 26.000 m² și o fațadă cu 50% mai lungă ca Palatul Buckingham.

Cu un impozit pe venit care poate ajunge la 57,8%, Belgia este pe locul 4 în ceea ce privește încasările din impozite în Europa, după Franța, Italia și Spania.

Primul zgârie-nori din Europa a fost construit în 1928 la Anvers, în stil art deco. Belgia are și cel mai vechi centru comercial cu arcade, celebrul St. Hubert din Bruxelles, construit în 1847.

Belgia are cei mai mulți autori de benzi desenate, acestea au mare tradiție de vânzare stradală, mai ales la Bruxelles.

Belgia are cea mai lungă linie de tramvai din lume, 68 km, de-a lungul întregii sale coaste maritime, cu 68 de stații, din Franța până în Olanda.

Bruxelles este a doua metropolă din lume după New-York din punct de vedere al prezenței internaționale: cca. 120 de organizații guvernamentale internaționale, 1400 organizații neguvernamentale și 181 de ambasade cu cca. 3000 de diplomați. Capitala Belgiei este sediul Uniunii Europene și a NATO, fapt care implicit crește la nivel global importanța acestui stat mijlociu.

Faimosul arhitect belgian Victor Horta a fost liderul mișcării Art Nouveau din sec. al XIX-lea și la ora actuală patru dintre casele concepute de el sunt monumente aflate sub protecție UNESCO. Una este muzeu.

Belgia este cea mai urbanizată țară din lume, 98% din populație trăind în zone urbane. Belgia deține și recordul mondial la cablarea TV și WiFi, 97% dintre gospodării fiind dotate cu aceste servicii.

Belgia este printre primele 10 state din lume în ce privește densitatea și calitatea autostrăzilor. Ele sunt iluminate 100% și se văd perfect din satelit.

Din Belgia provine termenul internațional spa. În orășelul cu același nume, unde sunt izvoare termale, în sec. al XVIII-lea s-a deschis prima mică stațiune balneară după tradiția romană.

Desenele de pe monedele EURO. Au fost concepute de belgianul Luc Luycx

Cei mai celebri cicliști din lume sunt belgienii Eddy Merckx și Philippe Thys.

Tomorrowland este cel mai mare festival mondial de muzică electronică, cu 15 scene ultramoderne și peste 400 de performeri.

Belgia a fost un tărâm binecuvântat al democrației, libertății și toleranței pentru sute de mii de refugiați, azilanți, imigranți și alți dezmoșteniți ai sorții cărora le-a oferit adăpost, siguranță și multora dintre ei o nouă patrie. La Bruxelles Karl Marx a scris Manifestul Comunist în 1848, iar Victor Hugo a scris Mizerabilii în 1851.

Belgia deține recordul numărului de castele pe km².

Belgia este țara natală a multor personalități internaționale precum: actorii Audrey Hepburn, Jean Claude van Damme, pictorii Jan van Eyck, Peter Paul Rubens și René Margritte, designerii de modă Liz Claiborne și Dries van Noten, compozitorul și cântărețul Jacques Brel, scriitorul Georges Simenon.

Belgia este unul din cei mai mari și renumiți producători de ciocolată din lume. Producția de ciocolată datează din 1635. Actualmente, Belgia produce anual cca 173.000 de tone și are aproximativ 2000 de magazine de specialitate.

Anvers este al treilea mare port al Europei și capitala mondială a diamantelor. Se estimează că cifra încasărilor din vânzarea de diamante este de 20 miliarde de EUR anual, de trei ori mai mult decât al doilea competitor mondial, SUA. Tradiția prelucrării și tranzacționării diamantelor datează din 1447 și astăzi Anvers derulează 80% din comerțul de diamante neșlefuite și 50% din comerțul cu diamante prelucrate.

Oameni de știință și cercetători belgieni au avut un rol major în câteva invenții și inovații mondiale importante:

-saxofonul – Adolphe Sax. producător de instrumente muzicale în 1846,

-bachelita, primul materialul plastic – Leo Henricus Baekeland în 1909

-BMI – indexul greutății corporale – Lambert Adolphe Quetelet

-imodium creat în 1969 de doctorul Paul Janssen, în propria  sa firmă farmaceutică

-World Wide Web – Robert Cailleau împreună cu Tim Berners Lee, în 1990

-asfaltul – chimistul Edward de Smedt în 1870 și mulți alții.

E greu de tras o concluzie asupra Belgiei. Doar viitorul va arăta dacă acest stat binar, multicultural, hibrid, foarte complex și disfuncțional este de fapt un stat exemplar și de succes.

George Vigdor

Surse: expatica.com june 01, 2021

Culture Trip – Stephanie Benoit 21 july 2017

CNN, march 16, 2016 – Chris Burns – Jihadists and the „failed state”