Unii îi spun dovleac, dar eu prefer să-i zic bostan, pentru că dovleacul este mai degrabă un nume generic, care include şi dovleceii care sunt prezenţi în comerţ pe tot parcursul anului, pe când bostanul apare numai toamna, chiar toamna târziu. În ultima vreme, bostanii – odinioară masivi, burduhănoşi şi prăfuiţi – au devenit mult mai atrăgători: galbeni, portocalii, dungaţi, rotunzi sau lunguieţi. În preajma sărbătorii de Halloween bostanii se răsfaţă pe tarabe ca nişte adevărate vedete.
Bostanul era la mare căutare şi în vremea copilăriei mele, când – tot la sfârşit de octombrie, în prag de Luminaţie, copiii sculptau „tigve de bostan” cu chipuri hidoase în care aşezau lumânări aprinse, transformându-le în lămpi-sperietori.
În serile târzii de toamnă, jucam „Piticot” sau „Nu te supăra, frate!” molfăind felii de bostan copt în cuptor, care umplea încăperea cu aroma sa îmbietoare. Bostanii pişcaţi de brumă erau, de departe, cei mai gustoşi. În limba maghiară bostanul se numeşte sütőtök, adică dovleac de copt. Poate că din acest motiv prin părţile noastre nu era gătit altfel decât…copt în cuptor.
Probabil că până de curând aici, pe meleagurile ardelene, nici nu se cunoşteau virtuţile bostanului. Răsfoind câteva pagini virtuale, aflăm câte calităţi are banalul bostan sau dovleac care, printre altele, este cea mai la îndemână comparaţie pentru „cap sec”. E drept că în basmul Cenuşăreasa este avansat la funcţia de… caleaşcă luxoasă, însă la miezul nopţii redevine bostan. Şi, potrivit unui autor de fabulă, dovleacul este trufaş, cârcotaş şi lipsit de calităţi.[i] “Pe când tu, oricum o-ntorci, ajungi hrană pentru porci”. Ceea ce e cât se poate de neadevărat.
Bostanul este foarte bogat în vitamina A, potasiu şi betacaroten (având un efect miraculos asupra vederii şi tenului), conţine săruri minerale de cupru, calciu şi fosfor, fibre şi antioxidanţi, fiind şi o sursă de Omega3. Este un aliment foarte potrivit pentru cei care suferă de diabet, ajută la regenerarea pancreasului şi, datorită numărului redus de calorii, este ideal pentru cei care vor să slăbească. În plus, ajută la digestie, la reducerea simptomelor menopauzei şi a riscului de osteoporoză.
În consecinţă se recomandă să fie consumat cât mai des „crud sau gătit în orice fel”.
Trebuie să recunosc că, până de curând, nu am preparat bostanul altfel, decât copt în cuptor, deşi eram tentată să gătesc supă cremă de bostan. Prima şi cea mai gustoasă supă de bostan am mâncat-o la Bucureşti, la Ambasada Suediei, unde am fost invitată cu prilejul unui simpozion dedicat lui Raoul Wallenberg, organizat sub patronajul Ambasadei Suediei. Supa cremă de bostan, fierbinte şi picantă, a fost un deliciu.
De-a lungul anilor am mai avut de câteva ori prilejul să mănânc supă cremă de bostan (dovleac), însă nu m-am încumetat s-o gătesc decât anul acesta. Trebuie să recunosc că a ieşit foarte bine (să fi fost norocul începătoarei?!), deşi am optat pentru o variantă mai…dulce, pe care o împărtăşesc şi cititorilor Baabel.
Ingrediente:
circa 1 kg. de bostan
2 cartofi
25 g. unt
un cub de supă de legume
nucşoară, o linguriţă de miere, smântână
Mod de preparare
Bostanul se poate fierbe sau coace în cuptor. Dacă e copt, are un gust mai pregnant. Dacă se fierbe, mai întâi se curăţă de coajă.
Se topeşte untul şi se adaugă cartofii decojiţi, tăiaţi cubuleţe, şi se călesc puţin. Se adaugă bostanul crud, tăiat cubuleţe (sau miezul bostanului copt, mărunţit) şi se mai căleşte un pic. Se înăbuşă cu apă clocotită, se adaugă cubul de supă şi se fierbe circa 15 minute. Când compoziţia s-a înmuiat, se ia de pe foc, se lasă să se răcească şi apoi se amestecă bine cu blenderul, până devine ca o cremă. Se condimentează cu nucşoară şi se adaugă o lingură de miere. Se serveşte cu smântână.
Poftă bună!
Andrea Ghiţă
[i] Dovleacul şi spanacul
Într-o bună dimineaţă-
Pe taraba de la piaţă-
Capsomanul de dovleac
S-a luat de-un biet spanac:
– Ce ştii tu? Eşti o verdeaţă
Fără mare importanţă
În a omului viaţă,
Cu alte cuvinte- fleac!
De-asta ţi-au şi zis spanac.
– Sunt spanac, dar văzut bine,
Că sunt plin de vitamine,
Pe când tu, oricum o-ntorci,
Ajungi hrană pentru porci
Dacă nu… chiar şi mai rău,
Cap la orice tăntălău.
Cu-asta, ce mai tura-vura
I-a închis spanacul gura.
MORALA:
Drept să ştie fiecare
Că şi din puţin se moare
Şi e bine a-nţelege
De fleacuri… să nu se lege!
(fabulă de George Ceauşu)
One Comment
Nu am mancat si nu am gatit niciodata aceasta supa, cred ca e momentul sa incep. Pare savuroasa, multumesc si pentru fabula si pentru reteta!