Recent am auzit rezultatele unui sondaj de opinie care m-a făcut să-mi pun câteva întrebări. Care este locul iudaismului, al studiului Torei în formația intelectuală și educația morală a tineretului israelian? Care este nivelul cunoașterii iudaismului în memoria colectivă a evreilor din Israel? Care este atitudinea diferitelor segmente ale populației israeliene față de această problemă?
Rezultatele acestui sondaj de opinie le-am auzit la un program al canalului israelian de televiziune, numărul 14, canal cunoscut pentru atitudinea lui de dreapta, națională și religioasă, dar care se străduiește adeseori să păstreze o notă de obiectivitate. Întrebarea era: ce crede populația despre necesitatea studiului Torei – recte a iudaismului – în Israel? Deși scopul sondajului nu era menționat, cred că el fusese organizat după ce ministrul învățământului, doamna Yifat Shasha-Biton, a decis ca examenul de bacalaureat să includă numai materii științifice, materiile umanistice continuând doar să fie predate în liceu. Alt motiv posibil pentru realizarea acestui sondaj de opinie pare să fie necesitatea verificării atitudinii generale a populației evreiești din Israel față de iudaism și față de studiul Torei, în condițiile tensiunii între evreii laici, religioși și ultrareligioși.
Rezultatele au arătat că în rândul populației evreiești totale a țării, 74% dintre cei chestionați au răspuns că studiul Torei este foarte important. În privința diferitelor segmente ale populației, rezultatele sunt diferite. În rândul populației evreiești „laice”, numai 57% dintre cei chestionați au răspuns că studiul Torei și al iudaismului este foarte important. În alte segmente ale populației, rezultatele erau cele așteptate: acest răspuns a fost dat de 90% din evreii autodefiniți „tradiționaliști”, de 95% dintre evreii „religioși” și de 97% dintre cei „ultrareligioși” (haredim).
Nu știu dacă aceste rezultate sunt îmbucurătoare sau nu. Este adevărat că 74% din populație are o atitudine pozitivă față de studiul Torei și al iudaismului, față de tradiția religioasă și istorică, față de identificarea cu aceasta. Dar restul de 26%? Care este atitudinea lor? Este adevărat că 57% din chestionații „laici” au o atitudine pozitivă, dar ce se poate spune despre restul de 43%, un procentaj ridicat? Oare această pondere reprezintă o preocupare intelectuală abstractă, sau este vorba și despre o atitudine negativă față de evreii ultrareligioși?
Din păcate, uneori am văzut scene care m-au întristat, atitudini negative, batjocoritoare la adresa acestora, ajungând până la „primitivism” sau cuvinte insultătoare. Unii evrei „laici” identifică studiul Torei și al iudaismului, al tradiției iudaice, cu evreii ultrareligioși. Ei uită că Tora, iudaismul, istoria și tradiția iudaică sunt ale tuturor evreilor, indiferent de orientarea lor comunitară și religioasă. Este posibil ca o parte din cei 57% dintre evreii „laici” să se refere numai la Tanakh, în forma modernizată adoptată la renașterea națională evreiască sionistă.
Tora, iudaismul, tradiția și istoria evreiască nu pot fi lăsate numai pe mâna unei părți din poporul evreu. După cum nu putem uita că orice popor are istoria lui, tradiția lui culturală și literatura lui. Fiecare popor trebuie să-și cunoască propria istorie. Un popor care nu-și cunoaște trecutul nu are nici viitor. „Viitorul și trecutul sunt a lumii două fețe”, spunea Mihai Eminescu. Așa cum un francez, un englez, un german, un rus, un român își cunoaște trecutul și îl respectă, așa trebuie să facă și evreii israelieni. A învăța Tora, a cunoaște și a respecta tradiția și istoria iudaică și a te identifica cu ele nu este o rușine, sau un act de primitivism, ci o cale de a înțelege și viitorul. Unitatea poporului este importantă, indiferent de originea etnică și comunitară, de ocupația și orientarea religioasă a fiecăruia. Istoria este comună tuturor și trebuie să fie cunoscută și respectată de toți.
Științele naturii și științele tehnice sunt deosebit de importante, dar ele nu pot fi rupte de disciplinele sociale și umanistice. Ambele sunt necesare. În Israel, disciplinele iudaice dețin o poziție importantă în cadrul disciplinelor umaniste. Să nu uităm importanța Torei pentru identificarea națională și individuală, rolul ei în istoria poporului evreu și a lumii întregi.
Lucian-Zeev Herşcovici
36 Comments
Sunt surprinsa de decizia d- nei ministru Sasha Baron, cred ca prima data de la infiintarea statului Israel, in 1948, s- a luat hotarârea ca examenul de bacalaureat sa aiba loc doar la disciplinele stiințifice, engleza si ebraica.
Nu intr- o tara democrată, ca Israel.
Poate nu toti copiii, tinerii sunt dotati pentru ştiință sau informatica; inseamna ca le inchidem orice cale spre viitor, spre o realizare profesionala? Inainte era si istorie, literatura, Tanach, limbi straine, stiinte sociale, economie.. Era obligatoriu matematica la un coeficient minim ,pentru culrura generala.
Si ceilalti, ce studiaza ştințe? Si ei au dreptul la cultura generala umanista.
Draga Lucian,
Hotararea ministrului invatamantului din Israel, m-a socat si pe mine, pentru ca intr-adevar mi se pare aberant de a reduce studiul unor copii de varsta scolara, varsta care este cel mai indicat ca tinerii sa studieze, sa acumuleze si sa interiorizeze tot ce se poate, pentru ca atunci timpul lor este logic si necesar a fi dedicat acestui lucru. As adauga ca scoala in perioada in care generatia noastra a studiat in Romania, a fost o scoala excelenta, si ca de mult ea nu s-a mai aflat pe acele culmi, din pacate.
In scoala israeliana se invata putin, nu numai in domeniul umanistic, dar si in cel stiintific. Profesorii se plang mereu, poate au si dreptate, dar timpul elevilor cu siguranta ca nu este evaluat precum ar trebui, pentru viitorul lor cultural. Cineva va putea spune, dar de ce e nevoie de cultura, astazi e suficient sa stii sa faci programe, sau ceva fizica si matematica, si esti “facut” in viata. O fi si asta ceva…
Cat priveste Tora (primele 5 carti ale Vechiului Testament) si inca celelalte Profetii si celelalte parti ale aceluiasi Vechi Testament, nu cred ca sunt istoria poporului evreu, acest lucru este discutabil, nu as putea sa intretin o discutie in cest sens. Primele notiuni in domeniu, le-am capatat de la Comunitatea evreilor la Bucuresti, cand rabinul Rosen a primit dreptul de a initia lectii de iudaism pentru tineret, la care am participat.
Problema “religiosilor” din Israel, a celor care au facut din toate cartile si invataturile mentionate de tine, ceva sfant, ceva care nu poate accepta contraziceri, ceva care este ultimativ, a determinat destule reactii potrivnice. Cu toate acestea se invata la scoala aceste Tora si inca Tushba (interpretari si alte scrieri care au fost initial orale, dar au fost ulterior scrise si ele), in decursul multor ani de scoala, nu cred ca este fara sens si intr-adevar , cred si eu, ca ar fi o lipsa si o greseala sa fie eliminate din studiul scolilor laice.
Cu toate acestea proportia lor in scoala poate sa fie discutabila.
In România unde m-am născut Tora, pe care am învățat in Heider, era istoria poporului meu de religie mozaică. Aici in Israel Tora este numai o parte din istoria mea ca cetățean in Israel. Este o parte importantă fiindcă fără Tora nu ar fi existat poporul nostru și nici statul nostru Israel.
Stimate Doamne, Stimați Domni.
Deoarece articolul meu a produs dispute, care s-au extins și în grupul „Israel, așa cum îl vedem noi”, condus de domnul Mihai Barbu, care citează revista „Baabel” – iar subsemnatul nu sunt interesat în polemică – prefer să nu răspund unor comentarii și să pregătesc un articol pentru un număr viitor al revistei „Baabel”, cu acordul redacției. Până atunci, toate cele bune tuturor.
Lucian-Zeev Herșcovici
Tora nu face parte din stiintele sociale si umanistice. tora este religie, indoctrinare, nu aduce nimic pozitiv pe care aplicarea justitiei, a legilor, institutiile de stat nu le pot aduce.din pacate 60% din israelieni sunt bata la cultura generala, nu citesc o alta carte decat de religie, nu vad un spectacol nu au habar de arta, cultura, istoria geografia universala
Până în momentul când sunt liberă să aleg ceeace mă interesează din tot ce este legat de viață , nu pot numi religia și nici altă cunoaștere “îndoctrinare. ”
Alegerea mea este de a cunoaște tot ce este legat de viață inclusiv judaismul și religia de toate felurile .
Pentru a ajunge la onestitate intelectuală , pentru a critica un anumit subiect, trebuie mai întâi să-l cunoști. Tora pentru mine, face parte din istoria culturii ebraice și generale. Câte cărți , câte picturi renumite au fost create pe baza acestei culturi.
Un singur lucru e de dorit / să nu fie amestecată cu politica.
cat timp sunt partide religioase in opozitie sau in coalitie cat timp aceste partide”se vand”unora mai mari pentru a forma guvernul, din pacate religia este amestecata cu politica
Perfect de acord!
In Israel Religia si Politica sunt amestecate de cand a fost infiintat Statul Israel, din pacate.
Fara indoiala ca acest lucru este un semn indreptat impotriva liberalismului democratic si a progresului, pe care l-am dori vizibil in lumea in care traim, sau mai bine zis in lumea pe care o cunoastem cel putin de la desfiintarea blocului Est european. Dupa ce s-a intamplat recent prin razboiul Rusiei contra Ucrainei, incalcare drastica a drepturilor unui stat, ma intreb daca mai avem o definitie clara si care sta in picioare a celor pe care le numeam mai sus.
Nu stiu care ar fi raspunsul la aceasta intrebare retorica.
D- na Eva Grosz, ca si dvs, nu pot concepe dezvoltarea culturii europene fara traditiile iudeo – crestine.
Nu stiu ce se poate intelege din Arta Evului Mediu si a Renasterii, daca nu cunosti Vechiul si Noul Testament, mai ales cel Vechi, ( Tanach)?
Parcurgánd diferite muzee in lume , am fost foarte mândră de originea si istoria veche a poporului evreu; da eu consider ca Biblia este obârşia, leaganul poporului evreu.
mă mir că nimeni nu v-a răspuns la două afirmații false – adică 60% fin populația ISRAELULUI SUNT BÂTĂ LA CULTURA GENERALĂ -a două – tora nu aduce nimic pozitiv în aplicarea legilor, CÂND DE FAPT COMANAMENTELE EI STAU LA BAZA ORICĂREI LEGISLAȚII, E BINE SĂ MAI REFLECTAȚI, ȘTIU CĂ ULTRARELIGIOȘII VĂ SUPĂRĂ, dar să nu sărim calul, ok?
Bună observație.
DE acord, fara Tora nu ar exista poporul evreu. In ebraica exista proverbul “mai mult decat au tinut evreii Shabbatul, a tinut Shabbatul pe evrei.” Astazi exista Israel si multi se considera israelieni si uita ca parintii sau bunicii lor au ajuns in Israelsau in Palestina din cauza ca au fost evrei, adica au avut o traditie pe care nu au vrut sa o paraseasca. Astazi exista o miscare der reintoarcere prinre cei care au fost obligati sa se converteasca de iunchizitia din Spania si POrtugalia. Traditiile evreiste (care nu toate sunt scrise in Tora) si dorinta de a nu leparasi au mentinut poporul pana astazi. Sa speram ca nu vor fi complect abandonate de cei care au impresia ca sunt ceva inutil.
De unde stiti dvs, dle Mehr ca 60% din popoulatia Israelului nu sunt “bata la cultura generala”
Nici eu nu stiu cifra exacta, dar cultura generale in Israel, nu e ceva insuflat in scolim n-a fost si nici nu este, am cateva exemple apropiate.
De altfel cred ca nu e nicaieri in lume, astazi, dar poate odata era.
1. Nu se invata geografie la scoli, nu se invata cand copiii mei erau la scoala, dar se invata totusi ceva, o singura tara din Europa, sau alt continent, era studiata probabil intr-un numar mic de lectii, cam prin clasa a 6-a. In orasul X se studia de exemplu Spania, iar in orasul Y, India. M a gandeam daca este legat de cartile existente in stoc la min invatamantului.
Poate s-o fi schimbat situatia.
2. Un cunoscut care preda istorie la scoala, dar era si cadru unviersitar in domeniul istoriei, mi-a povestit acum cativa ani ca va tine copiilor de la scoala – 12-13 ani o conferinta despre “Razboi si pace”. L-am intrebat despre care razboi si care pace este vorba, si raspunsul a venit, desigur dintre israelieni si palestinieni. I-am spus, dar stii ca exista o carte celebra cu acest titlu. Raspunsul a fost ca NU. Persoana a progresat mult si va avea in curand un titlu academic de profesor asociat. Intre timp, desigur ca stie despre cartea de care i-am amintit.
So, lucrurile nu sunt asa de transante in nici una dintre directii.
A fost poate inainte Codul lui Hamurabi, dar ” Cele 10 porunci” este ceva UNIC. Sunt baza existenței noastre ca OM.
Nu cred ca se poate vorbi la general despre cultura sau incultura israelienilor, este ceva individual.
D- le Boris Mehr, eu ii respect si iubesc pe religioşi. Ei sunt aceia care refac poporul evreu dupa Holocaust, si pastreaza majoritatea evreiasca a Statului Israel.
In general, duc o viaţa grea., mai ales femeile.
TORAH, nu numai ca nu este ” indoctrinare” si ” religie”, dar este trezirea constintei morale a omenirii. Unde , inainte de Torah, s-a cerut ” sa nu ucizi”, iubeşte- ți aproapele”, ” respectă- ți parintii”?
Si unde inainte , societatea primitiva a avut grija de cei slabi, de ” vaduva şi orfan”, de eliberarea sclavului dupa 7 ani? De strain, pe care trebuie sa- l tratezi ca pe un frate, ” ” pentru ca şi tu fost- ai sclav in Egipt”, de datornic, caruia la sfârşitul zilei ii inapoiezi haina, de ziua de odihna oferita tuturor celora care trudesc pentru o bucata de pâine?
In Torah , pentru mine incepe evolutia spirituala si sunt implantati mugurii dreptatii sociale, nu numai la evrei, ci pentru umanitate.
Marica, cred că trăieşti într-o lume a cărţilor şi a culturii, departe de lumea reală. Poţi continua desigur să rămâi acolo, dar teoriile curate, frumoase şi omeneşti – aparent – nu au fost respectate niciodată cu adevărat, nici de evrei, nici de creştini şi nici de musulmani.
În numele acelor teorii s-au înfăptuit crime, fapte fără delege, şi continuă să se înfăptuiască, iar unii dintre acei care o fac, îl au pe Dzeu în frunte, fie că el este al evreilor, sau Isus, sau alţii.
Vorbele au fost scrise, sau concepute odată, poate cu o bună intenţie, poate au avut o semnificaţie universală, dar aceasta nu a fost niciodată respectată şi cu cât societatea umană e evoluat, obligaţiile faţă de religie (sau chiar credinţa) cred că s-au îndeplinit în mod invers proporţional.
Părerea mea este nedocumentata ştiinţific (dacă există aşa ceva în contextul în care ne aflăm), dar experienţa mea de viaţă (nu între cărţi, desigur) şi nu numai a mea, mi-a dovedit întotdeauna că am dreptate.cu cele de mai sus.
Iar, dacă vei citi cu atenţie cele cărţile Tanachului (desi n-am nici o indoiala ca ai facut-o deja), te vei lămuri că de fapt hotărârile Decalogului au fost date într-un context în care a existat o putere monarhică autocrată sau oligarhică, care şi-a impus hotărârile asupra mulţimii de supuşi, şi că regulile de care vorbeşti. nu s-au îndepliniţi cu adevărat, nici pe departe.
Israelul stă cu mult, mult mai bine în ceea ce priveşte necesitatea studiului Torei, comparativ cu evreii din diaspora, mai ales cea din fostele ţări socialiste. Ar fi interesantă o analiză legată de cunoaşterea Torei ca istorie şi tradiţie şi înclinaţia către fanatism a generaţiilor mai tinere.
Andrea, comentariul tău deschide noi semne de întrebare. Am putea discuta această problemă mai pe larg, explicativ și analitic, într-un articol viitor, sau chiar în câteva articole viitoare. Poate ar merita să organizăm chiar o „masă rotundă” pe această temă, cu participanți de orientări diferite. Bineînțeles, în scris.
Din cateva surse am aflat ca in Romania, materia religie este o materie obligatorie, nu stiu daca participarea la lectiile de religie este obligatorie.
Daca intr-o scoala de stat se preda religia ortodoxa, sau catolica, si nu sunt elevi de etnie evreiasca, probabil ca sensul predarii acesteia este sub semnul intrebarii.
Dar daca sunt un numar foarte mic de elevi evrei, oare atunci li se preda religia evreiasca, in cazul in care religia ar fi cu adevarat o materie obligatorie in scolile de stat?
Fanatismul de care pomenesti, oare este o inclinatie a generatiilor tinere? La evrei sau si la altii?
Personal cred ca inclinatia spre fanatism, aici in Israel a evreilor religiosi este revoltatoare si le este insuflata tinerilor de cadrele lor mature, parinti, rabini sau cei care sunt profesorii lor.
A fi religios niciodată nu a însemnat să fii fanatic. Nici dacă ești rabin, nici dacă ești un tânăr elev.
Fantatismul este în aceași măsură proprietatea unor persoane dogmatice laice sau religioase din toate straturile economice ,sociale ,politice și religioase. Religia=fanatism este ecuația regimurilor comuniste.Trebuie ieșit ccu mintea din această ecuație . Martin Buber a fost fanatic? Jesajahu Leibovits a fost fanatic? Rabinii din familia Lau care au fost Rabini șefi ai israelului au fost fanatici ? Dr. Josef Burg, fostul ministru al partidului religios, omul a cărui cultură a devenit o legendă, a fost fanatic.? Îmi pare rău, dar asemenea generalizări duc la interpretări foarte eronate. Pe de altă parte oare de ce Hiteckul israelian e așa de apreciat în lume? pentrucă 60 % nu citesc? oare de ce medicii israelieni sunt apreciați la nivel mondial ? Pentrucă nu au învățat la universitățile cele mai bune din Israel ? E important să ne cunoaștem poporul, înainte de al crititca. Veronica, ar trebui să cunoști și oameni religioși ca să înțelegi înțelepciunea lor. Nu au fi dezamăgită.
Cred că subiectul merită să fie dezvoltat de L.Z. Herșcovici pentru că neînțelegerea și necunoașterea duc la conflicte de nevindecat între oameni. Când tocmai diversitatea etniilor, religiilor, culturii, tradițiilor ar trebui să fie mediul cel mai fertil pentru o democrație. Israelul este unul din locurile unde se întânesc evrei din 70 de țări cu diferite cunoștiințe, diferite forme de religie şi tradiții diferite, iar alături de ei trăiesc creștini, arabi creștini și musulmani, druzi, beduini etc, care ar putea alcătui locul cel mai fertil pentru o democrație. Pentru asta înainte de a critica, trebuie să întinzi mâna.
Subscriu la aceste idei care, din păcate, sunt irealizabile din pricina esenţei naturii umane.
1. N-ai inteles ce am scris, punerea semnului de egalitate iti apartine .
2. De unde asumi tu daca cunosc sau nu religiosi? O alta inexactitate ce iti apartine.
3. Din putinul stiut de mine despre Y Leibovici cred ca i se pot atribui trassaturi de fanatism, dar nu cunosc prea bine.
4. Fanatismul religios il vedem aproape zilnic la TV, de la atitudinea anormala a celor care sarbatoresc la Meron aducand nebunia soldata cu tragedia de anul trecut, cat si la fete si baieti care cred ca Yerusalimul sau teritoriile le apartin in exclusivitate, ca arabii trebuie transferati, (eufemism) si pana la ideea revoltatoare de a crede ca un rabin le poate directiona pasii si xa a lui judecata e dreapta, brrrr numai pt ca e rabin
4. Iti mai amintesc de Nearei Hagvaot, a fost nu de mult o emisiune la Ilana Dayan
Cât mă privește importantă este balanța între religie și știință . Nici una cred eu , nu poate exista fără cealaltă.
Vă mulțumesc, este adevărat.
Eva cum adica stiinta nu poate exista fara religie?
Știința este limitată. Orice cunoaștere este limitată .
Religia ca și filozofia lasă loc pentru necunoscute.
Locul pentru necunoscut este plin de întrebări .
Einstein spunea că important este “să nu uiți să întrebi” Pentru că și el știa că omul este limitat și nu poate fi veriga superioară a existenței.’
Radpunsul tau filozofic nare nici o legaturs cu intrebarea mea.
Puteai sa spui simplu ca ai gresit.
Filozofia chibritului nu s avea locul🤔
Veronica draga, noi discutam de asa de multe ori personal, ca nu are rost sa o facem si pe Baabel, decât atunci când scrii un articol interesant si frumos.
Dar pentru ca vorbeai cu d- na Eva Gross despre Einstein, adaug numai ca marele om de stiinţa considera apartenenta sa la poporul evreu, ca un adevarat dar , o binecuvántare, o deschidere sufleteasca.
De asta probabil a refuzat sa ramana in statul evreilor?
Ii iubea atat de mult?
Nu vorbeam cu Eva despre Einstein, nici vorba, mentionam ca stiinta ca sa existe si sa progreseze nu este dependenta de religie.
Si eu cred d- na Eva Gross ca sufletul nostru si bunastarea , sanatatea au nevoie atât de ştiință cât si de credinţa. Nu stiu daca religia si credinta sunt acelasi lucru.
Imi amintesc niste versuri din adolescența, dar nu mai ştiu cine e autorul:
” Tout m’ attire à la fois, et je suis malheureux,
L’ inconnu oar ses voiles, le vrai par ses lueurs”
Răspuns pentru Marica Lewin
versurile aparțin se pare poemului “Les chaînes”
Poète : René-François Sully Prudhomme (1839-1907)
Am știut de autor, dar nu și de poem ,dar am căutat cele două rânduri din poem și am găsit autorul. Poet ,eseist, filozof ,primul om premiat cu premiul Nobel pentru literatură . Mă bucură că ai atras atenția asupra acestui mare om de cultură . Și în general asupra importanței culturii .
Raspuns pentru d- na Eva Gross. Va multumesc mult.
Da , este Sully Prudhomme. Uitasem complet ca acesta este autorul versurilor care imi ramasesera in minte.Si nu stiam ca acest poet si filozof este primul laureat al premiului Nobel pentru literatură. .
Întrebarea este foarte bine-venită!
Chiar dacă mă definesc ca absolut „laică”, asta nu înseamnă că nu mă interesează moștenirea culturală a poporului meu, ba mă interesează chiar foarte mult, încerc să recuperez acum ceea ce nu am învățat în tinerețe și să o fac accesibilă și altora. Mai mult, eu susțin că acest interes nu trebuie să fie legat numai de religie, ci de respectul de sine și de ai săi.
Vă mulțumesc, aveți dreptate.