Nici o cenzură nu a dat roade în istorie, de aceea se va ajunge din nou la conspirativitate. Cu cât guvernele forțează mai mult controlul și supravegherea electronică și digitală totală a populației, cu atât comunicarea strict interumană, directă, spontană, dar și cea camuflată va reveni pe măsură. Din această cauză se fac mari eforturi globale pentru distanțarea forțată a oamenilor, prin pandemii repetate, prin care diriguitorii lumii vor cu tot dinadinsul să ne izoleze unul de altul.

Nemernicia apare suav, eteric, ca o păpădie, ca apoi să prindă contur și volum impunător, abraziv și agresiv, dominant și atotputernic.

Nemernicia e similară unei microscopice celule cancerigene, care ajunge la metastaze și inflamații purulente. Evoluția nemerniciei individuale și colective de la nesemnificativ la maximal nu poate fi oprită de nicio formă de umanism empatic, ci doar prin forță.

Eroismul reprezintă brava inconștiență și suprimarea temporară a instinctului de conservare a individului aflat într-o situație limită, preluată apoi de posteritate bombastic și cu emfază. Momentele extreme ale unei nebunii temporare sunt transformate în simboluri colective sau naționale.

Relativa bunăstare, pace și stabilitate a Occidentului este sacrificată sub ochii noștri întru extinderea dominației pseudodemocrației liberale, a globalizării și uniformizării cu orice preț, cu comandă automată de la Washington, Bruxelles și Londra. Prin sacrificarea Ucrainei ca stat și națiune. Deocamdată.

Pace contra teritorii. Altă soluție nu există pentru încetarea agresiunii rusești. Dreptatea nu se realizează niciodată pe pământ, poate în ceruri. În caz contrar, Ucraina va fi o țară eminamente ruinată, vlăguită, depopulată și devalizată, o victimă colectivă a unui vecin superputernic și a unor aliați idioți, cinici și ipocriți, care s-au folosit doar de carnea de tun și eroismul poporului ucrainean pentru a lovi și a slăbi poziția geopolitică a concurentului strategic de la Kremlin.

Europa va deveni victima politică și economico-financiară colaterală a acestui conflict devastator, subuman.

Din 29 martie, părțile implicate în conflict nu s-au mai așezat la masa negocierilor.

Fiecare zi pierdută, împinge întreaga lume spre un eventual marasm general sau, Doamne ferește, un război nuclear, fie el și limitat. Forțarea retoricii și a efortului de război occidental, pe lângă distrugerea premeditată a Ucrainei, conduce la cimentarea unei alianțe strategice Rusia-China-India-unele state arabe și din America de Sud, adică practic grăbește sfârșitul dominației occidentale a lumii, respectiv a unipolarității ei, reprezentate timp de vreo trei decenii exclusiv de SUA.

Balonul roz al narativei victoriei Ucrainei asupra imperiului răului, umflat cu zel de pompa propagandistică de mare capacitate a vestului, s-a spart cu un zgomot penibil și asurzitor. Occidentul s-a izbit de pumnul crunt al realității. Ocuparea integrală a Luhanskului și foarte probabil cucerirea apropiată a Doneţkului, în paralel cu rusificarea întregii coaste a Mării Azov și a unei mari părți din zona de litoral a Mării Negre, cu excepția Odessei, sunt realități clare și crunte care nu mai pot fi contestate de nicio mașină de propagandă, fie ea super evoluată, sofisticată și ultrafinanțată.

Ceea ce dreapta acumulează prin inițiativă particulară, relaxare fiscală, investiții private bine orientate și imixtiune minimală a statului în economie, bănci și finanțe, stânga expropriază, spoliază, taxează cu forța și risipește aiurea întreaga avere publică și privată acumulată. În concluzie, ce adună și construiește dreapta politică, spulberă și năruiește stânga.

George Vigdor