Tăieței cu varză cu gust amar

David cunoștea bine Budapesta, a vizitat-o de multe ori, avea acolo prieteni, colegi, și se simțea bine ori de câte ori se găsea în această metropolă europeană. Plimbându-se pe bulevardul Űllői, a observat un restaurant nou cu specialități ungureşti. În meniu figurau şi tăieței cu varză, o mâncare foarte îndrăgită încă din copilărie.

Era o zi plăcută, senină de septembrie. David şi soţia sa, Marta, s-au aşezat la o masă pe terasa localului și au comandat tăieței cu varză. Era ora prânzului și localul era foarte aglomerat. Restaurantul se afla vizavi de o stație autobuz. Mâncarea le-a fost servită relativ repede și-au început să mănânce cu poftă. La un moment dat, în stația de autobuz a apărut un bărbat solid, între două vârste, care pesemne consumase o cantitate mai mare de alcool, lucru vădit după felul în care vorbea. După câteva înjurături la adresa autobuzului care nu mai venea, a început ţipe:

Evreii sunt de vină pentru tot, până și pentru întârzierile autobuzelor. Ei sug sângele poporului maghiar. Afară cu ei din țară, în frunte cu Soros! Jos cu țara evreilor!

David și Marta au încetat să mănânce. David, ai cărui părinți au trecut prin infernul lagărelor naziste, iar bunicii au fost exterminați de naziști, era agitat, revoltat. L-a chemat pe chelner și l-a rugat să-i ceară omului respectiv să înceteze scandalul.

– Din câte ştiu, în Ungaria, care face parte din Uniunea Europeană, instigările antisemite sunt pedepsite prin lege, a spus David.

– Îmi pare rău, domnule, a răspuns chelnerul, dar domnul cu pricina se află într-o stație de autobuz, un loc public, unde noi, lucrătorii restaurantului, n-avem voie să ne amestecăm în scandaluri. Dacă doriți, vă aranjez o masă în interiorul restaurantului şi nu-l veți mai auzi pe acest individ.

– Chemați, vă rog, poliția, a răspuns David, ca să-l aresteze pe acest antisemit.

– Dacă vreți, vă dau numărul de telefon al poliției şi sunaţi dumneavoastră, a spus chelnerul.

– N-am cuvinte! Credeam că oamenii din această țară s-au schimbat și și-au însușit vederile democratice ale Europei. În Germania acesta om ar fi fost arestat pentru manifestări antisemite!

– Nu vedeți? Domnul în cauză e băut, nu ştie ce vorbeşte.

– Nu are sens să continui, a conchis Marta. Cei doi soţi au plătit şi s-au ridicat de la masă fără să termine de mâncat.

Dădeau să plece când scandalagiul, care a auzit discuția dintre clienți și chelner, s-a apropiat de ei strigând:

– Nu luați mâncarea de la gura noastră, duceți-vă în Israel și mâncați acolo, paraziților!

David nu s-a mai putut stăpâni și s-a repezit la omul care-i insulta fără oprire. Deodată un bărbat s-a interpus între David și scandalagiu. Era șoferul autobuzului care tocmai sosise în stație:

– Stați liniștit. Vă înțeleg mânia, dar nu vă amestecați, rezolv eu problema, a continuat, după care l-a luat pe individ, l-a urcat în autobuz și a părăsit stația.

A doua zi după întoarcerea în țară, Marta a gătit tăieței cu varză…

Din păcate, întâmplarea se bazează pe fapte reale.

Andrei Schwartz

06/09/2022

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

13 Comments

  • Klein Ivan commented on October 24, 2022 Reply

    Nu am cuvinte potrivite pentru a-mi exprima admirația pentru cele scrise descriind realitatea așa cum este . Nu lipsește nimic , nu e în plus nimic . K.I.

    • אנדרי שוורץ אנדרי שוורץ commented on October 24, 2022 Reply

      Multumesc ,domnule Ivan Klein

      • Klein Ivan commented on October 26, 2022 Reply

        În ce mă privește , eu nu cred că e nevoie ca după un comentariu pozitiv autorul să se simtă obligat să mulțumească pentru vorbe de apreciere – ca și cum am fi doi asiatici care nu mai termină înclinîndu-se ca salut . K.I.

        • Veronica Rozenberg commented on October 27, 2022 Reply

          Daca autorul ar avea de spus mai mult decat un multumesc formal, probabil ar face-o. Unoeri autorii scriu, arunca articolul si merg mai departe.

          Articolele ar trebui, dupa parerea mea, sa reprezinte triggerul unui dialog. Cine scrie, si “tace” cred ca arata precum cineva care si-a aruncat marfa si a plecat.

          O satisfactie a propriului EGO o fi suficienta?

          Dupa teoria ta Ivan, exista o doza de inutil in a multumi, personal sunt de o cu totul alta parere.

          • Andrea Ghiţă commented on October 27, 2022 Reply

            Secole de-a rândul autorii au scris articole, le-au publicat în reviste şi scrierile lor şi-au urmat drumul către cititori, fără a mai putea fi corectate sau “updatate”. (de aici şi expresia Habent sua fata libelli. Internetul e un suport mai la îndemână şi mai ieftin decât hârtia, dar revista tot revistă este. Comentariile oferă posibilitatea comunicării, dar nu sunt deloc obligatorii, Iar compoaraţia cu “marfa” mi se pare şi mai nepotrivită întrucât negustorii nu aleargă după cumpărători să le mulţumească pentru că au cumpărat, iar cumpărătorii revin cu marfa la negustori doar dacă au reclamaţii. Negustorii schimbă marfa cu alta şi, îndeobşte, cele două părţi se despart amiabil, fără a se sfădi. Comentariile îşi au rostul dacă deschid un dialog real. Excact la asta se referea dl. Ivan Klein cu care sunt perfect de acord. Gratulările reciproce mi se par irelevante.

  • אנדרי שוורץ אנדרי שוורץ commented on October 22, 2022 Reply

    Multumesc Anca.

  • Eva Grosz commented on October 21, 2022 Reply

    Nimic nou sub soare !

  • Andrea Ghiţă commented on October 20, 2022 Reply

    Pe mine nu m-a intrigat atât comportamentul acelui individ, care ţipa împotriva evreilor, putea fi un psihopat, cât comportamentul celorlalţi cetăţeni care au ignorat situaţia şi, mai ales, a ospătarului care nu s-a implicat deloc. Toate acestea sunt semne de luat în seamă.

    • Klein Ivan commented on October 22, 2022 Reply

      Cu 1-2 ani în urmă , în fața unui hotel din N.Y. , o namilă de bărbat , neprovocat , a călcat practic în picioare o chinezoaică în vîrstă . Camerele de luat vederi ale hotelului au înregistrat întîmplarea și cum hăndrălăii cu securitatea din holul hotelului n-au intervenit și nici măcar n-au chemat poliția sau salvarea . K.I.

  • theodor toivi commented on October 20, 2022 Reply

    Din internet: Comunitatea evreiască maghiară, estimată la 75.000 și 100.000, este cea mai mare din Europa Centrală de Est. Majoritatea evreilor maghiari locuiesc in capitala, Budapesta, care are aproximativ 20 de sinagogi functionale si o multime de alte institutii evreiesti, atat religioase cat si culturale. Există, de asemenea, o serie de comunități evreiești mai mici în orașele de provincie, inclusiv Debrețin, Miskolc și Szeged, cu o viață religioasă și culturală activă. În ciuda incidentelor ocazionale antisemite și a unui partid neo-nazist, Jobbik, evreii maghiari au toate facilitățile pentru a-și exprima moștenirea evreiască și viața religioasă. Organismul reprezentativ al evreilor maghiare este Federația Comunităților Evreiești Maghiare (MAZSIHISZ) – o afiliată a Congresului Evreiesc Mondial.

  • tiberiu ezri commented on October 20, 2022 Reply

    Din pacate ungurii, polonezii, ucrainienii, lituanienii, austriecii nu se vor schimba niciodata. Mandria prosteasca si invidia sunt principalele motive.

  • Anca Laslo commented on October 20, 2022 Reply

    Ce trist și ce nedrept! Dumneavoastră aveți harul de a transmite sentimente creând imagini din doar câteva linii trasate parcă pe o foaie de desen de către un grafician talentat, deși folosiți cuvinte. Felicitări!

  • gabriel gurm commented on October 20, 2022 Reply

    Andrei, tu o știi la fel de bine ca mine: antisemitismul
    is here to stay! Chiar și în ”orașul fără jidovi” sau în țara fără evrei, dealungul veacurilor cel mai ușor și normal lucru era (și încă este) să dai vina pe evrei, că doar nu costă nimic, și asta te ajută să te liniștești, că doar ai găsit-în sfârșit- vinovatul.
    Zice franțuzul: plus ca change plus c’est pareil…..
    GbM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *