Sfârşit de noiembrie. Oraşul se pregăteşte intens pentru 1 Decembrie – sărbătoarea naţională. Tocmai acum trece pe strada mea un camion cu ascensor care fixează steagurile tricolore pe fiecare stâlp de iluminat. Fanioanele tricolore flutură pe toate mijloacele de transport în comun. De Ziua Naţională casele vor arbora drapelul tricolor şi lumea va purta purta cocarde şi steguleţe cu trei culori: roşu-galben-albastru.

« Trei culori cunosc pe lume, ce le ţin ca sfânt odor » – cântecul acesta mi l-a cântat tata în surdină, cu decenii în urmă, spunându-mi că l-a învăţat la şcoală, dar că apoi a fost interzis. Mai târziu, acelaşi cântec (dar cu versuri « adaptate ») avea să devenă imnul ţării.

Anterior, Bunica Erzsi îmi arătase, în taină, o cocardă tricoloră  roşu-alb-verde, pe care o păstra încuiată într-o casetă. M-a rugat să păstrez secretul, pentru că altfel “o vom păţi”, deținerea ei fiind interzisă.  

Cele două tricoloruri mi-au însoţit copilăria. La grădiniţă, la serbarea de la grupa maghiară, am purtat costumul popular secuiesc cu tricolorul maghiar ţesut şi brodat, iar în clasele primare, costumul naţional românesc, având la brâu steagul tricolor românesc. Mi se părea firesc şi nu am dezvoltat vreun sentiment special pentru unul sau altul din ele, probabil pentru că am fost educată în spiritul internaţionalist împărtăşit de părinţii mei şi pentru că în acele timpuri încă nu se apăsase pe pedala naţionalismului. Mai târziu aveam să fiu martora relaţiilor ostile concretizate şi în « confruntarea » dintre tricoloruri care, din păcate, continuă până azi.[1] De aici « războiul » steagurilor din zonele locuite de maghiari,[2] legislaţia restrictivă sau ambiguă privind arborarea steagurilor naţionale[3] ale minorităţilor conlocuitoare şi aşa mai departe.

Steagul naţional este simbolul cel mai pregnant al unui stat, arborat pe instituţiile sale interne şi externe, pe pavilioanele navelor sale, prezent la evenimentele festive din ţară şi străinătate, purtat de reprezentativele sale sportive. Drapelul naţional este stindardul armatei, flamura pentru a cărei apărare şi glorie şi-au dat viaţa soldaţii pe timp de război.

În urma unei cercetări sumare afli că majoritatea covârşitoare a steagurilor naţionale îşi au sorgintea în secolul al XIX-lea, în focul revoluţiilor de eliberare naţională. Privind cu atenţie tricolorurile observăm că – în ciuda culorilor şi dispunerii diferite a acestora – sunt foarte asemănătoare. Şi nu e de mirare, pentru că… se înrudesc[4].

Se pare că strămoşul steagurilor tricolore actuale este drapelul Olandei[5], apărut în secolul al XVII-lea, având culorile roşu, alb, albastru, dispuse în fâşii orizontale. Acest steag a inspirat tricolorul francez şi pe cel rusesc.

Steagul francez a devenit sursă de inspiraţie pentru tricolorul italian, german, belgian, românesc, etc, iar cel rusesc a stat la baza tricolorului panslavic.[6] de unde au derivat steagurile tricolore ale Cehiei, Slovaciei, Sloveniei, Croaţiei, Serbiei, Sloveniei şi Bulgariei. Sursa este aceeaşi, chiar dacă unele dintre ţări au optat pentru alte culori decât roşu, alb şi albastru, pentru o succesiune diferită, respectiv pentru o altfel de aşezare a acestora, deseori modificată.

Dispunerea verticală a culorilor, anterior orizontale, a fost şi un simbol al revoluţiei. De pildă, după înfrângerea Revoluţiei de la 1848 din Ungaria, fâşiile steagului tricolor au redevenit orizontale.

În mod interesant aceleaşi culori de pe diverse tricoloruri (deosebindu-se, totuşi, prin nuanţele codificate şi stipulate prin lege) au semnificaţii diferite.

Roşu:[7]

• pe tricolorul olandez reprezintă curaj, putere, vitejie şi rezistenţă
• pe tricolorul românesc este simbolul măririi, al bucuriei, îndrăznelii şi generozităţii. Simbolizează de asemenea, sângele vărsat în lupte, puterea de viaţă şi energie strămoşească, dar şi fraternitatea.
• pe tricolorul francez reprezintă martiriul, dar şi culoarea nobilimii
• pe tricolorul rusesc reprezintă energie, putere şi sânge vărsat pentru patrie, dar şi statalitatea
• pe tricolorul maghiar reprezintă forţa

Alb:

• pe tricolorul olandez reprezintă pace şi cinste
• pe tricolorul francez reprezintă credinţa, dar şi clerul
• pe tricolorul rusesc reprezintă pacea, puritatea şi perfecţiunea, dar şi libertatea şi independenţa
• pe tricolorul maghiar reprezintă devotamentul

Albastru:

• pe tricolorul olandez reprezintă: vigilenţă, dreptate, perseverenţă şi loialitate
• pe tricolorul românesc reprezintă: aerul, cel mai nobil element şi simbolizează blândeţea, frumuseţea şi buna credinţă, amintind şi legea strămoşească creştină.
• pe tricolorul francez reprezintă grandoarea spirituală, dar şi burghezia.
• Pe tricolorul rusesc reprezintă: credinţă, devotement şi constanţă, dar este şi culoarea Fecioarei Maria, ocrotitoarea Rusiei.

Galben

• pe tricolorul românesc reprezintă: forţa, bogăţia şi puritatea, dar şi grandoarea, prestigiul şi virtutea
• pe tricolorul Belgian reprezintă prosperitatea

Negrul care apare pe drapelul german şi belgian (ca de altfel şi galbenul şi roşul) îşi are sorgintea din culoarea acvilei de pe stema Sfântului Imperiu Roman German. Negrul de pe steagul belgian simbolizează smerenia, dar în acelaşi timp culoarea neagră este asociată şi cu puterea şi misterul.

Din cele de mai sus reiese că steagurile, respectiv culorile naţionale, simbolizează o gamă de sentimente nobile, înălţătoare şi însufleţitoare care inspiră respect şi ataşament şi nicidecum dispreţ şi ostilitate. Din păcate, adesea (şi în zilele noastre) steagurile şi culorile naţionale devin obiectul urii, profanării şi distrugerii.

După părerea mea, abundenţa steagurilor şi culorilor naţionale în diverse ipostaze (inclusiv pe băncile şi alte obiecte publice din Clujul epocii “funariote”) poate da naştere unui sentiment de saturaţie, care aduce după sine indiferenţă, sau unui discomfort, mai ales în zonele locuite de mai multe naţionalităţi.

E drept că steagul înfipt pe o cetate, redută sau clădire oficială, simbolizează cucerirea ei de către cei al căror steag este arborat acolo, dar ce rost are să fluturi steaguri naţionale gigantice înălţate pe catarge în piaţetele sau intersecţiile unor orăşele? Oare ce o mai fi de dovedit într-un stat national-unitar consolidat?!

În schimb, îmi place să văd tricolorul în compania altor steaguri, pe instituţiile sau la evenimentele internaţionale, dar şi la frontiera ţării pentru că mă face să mă simt acasă. Mă bucur să-l văd fluturând la competiţiile sportive şi sunt mândră când este ridicat pe catargul învingătorilor.

Maşina cu ascensor a părăsit strada mea, lăsând pe fiecare stâlp de iluminat câte o pereche de steaguri tricolore. Potrivit legii, pavoazarea cu steaguri a spaţiilor publice este în sarcina şi la latitudinea administraţiilor locale. Abundenţa de steaguri nu e specifică doar Clujului meu natal, am constat-o şi în alte oraşe, ba şi în alte ţări, de pildă în SUA şi în Israel. Cu siguranţă o fi existând o raţiune care mie îmi scapă.

Andrea Ghiţă

---

[1] Acest subiect l-am abordat într-un articol din 2014: Trei culori cunpsc pe lume https://baabel.ro/2013/03/andrea-ghita-trei-culori-cunosc-pe-lume/

[2] https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/razboiul-steagurilor-bate-pandemia-2014798.html

[3] https://lege5.ro/gratuit/heydonjw/arborarea-drapelului-romaniei-lege-75-1994?dp=gizdgojwha2di

[4] “Flags That Look Alike | Britannica”. www.britannica.com. Flag, nation and symbolism in Europe and America. London: Routledge. 2007. p. 27. ISBN 978-1134066964.

[5] https://en.wikipedia.org/wiki/Flag_of_the_Netherlands

[6] https://commons.wikimedia.org/wiki/Pan-Slavic_flags, https://en.wikipedia.org/wiki/Prague_Slavic_Congress,_1848

[7] https://fr.wikipedia.org/wiki/Drapeau_de_la_France, https://www.advantour.com/russia/flag.htm, https://wwromania.wordpress.com/2013/05/02/semnificatia-culorilor-drapelului-romaniei/, https://fr.wikipedia.org/wiki/Drapeau_de_la_France#:~:text=Le%20bleu%20et%20le%20rouge,pavillons%20fran%C3%A7ais%20d’Ancien%20R%C3%A9gime. https://www.napszikra.hu/akt/elmenysziget/nemzetiszinek, https://en.wikipedia.org/wiki/National_symbols_of_Belgium, https://www.britannica.com/topic/flag-of-Germany