Judith Love Cohen s-a născut în Brooklyn, în 1933. Părinții ei, Sarah și Morris Bernard Cohen, au fost uimiți de talentele variate ale fiicei lor care deveneau pe zi ce trece tot mai evidente. Dar nimeni încă nu ar fi putut anticipa că într-o zi pasiunile și abilitățile acestei fetițe din mediul evreiesc din Brooklyn vor juca un rol crucial în salvarea misiunii Apollo 13. Fetița timidă a devenit o mamă iubitoare, soție, prietenă, o ingineră pricepută, autoare și editoare.

La 19 ani, Judith era balerină la Metropolitan Opera din New York și în același timp studia la școala de inginerie din Brooklyn. Fără a neglija dansul, a dezvoltat tot mai mult interes pentru științele exacte, în special pentru matematică și astronomie. Aceste inclinații au fost probabil declanșate și încurajate de tatăl ei care obișnuia să-i explice geometria aranjând scrumierele pe masă în diferite configurații. Încă din școala primară, Judith era atât de bună la matematică, încât făcea temele colegilor ei contra cost. Inițial, a primit o bursă de la Brooklyn College pentru a studia matematica, dar foarte curând s-a transferat la inginerie, domeniu căruia i-a rămas devotată toată viața.

În anul doi, studenta extrem de inteligentă și precoce s-a căsătorit cu colegul ei Bernard Siegel și s-a mutat cu el în California. Tânăra pereche a adus pe lume trei copii: Neil, Howard și Rachel, primul născut urmând să devină și el inginer electronic de mare succes.

În ciuda ocupațiilor materne și a treburilor gospodăriei, Judith și-a continuat studiile, obținând întâi o licență și apoi un masterat în inginerie electrică la University of Southern California (USC). Legătura cu universitatea ei s-a păstrat pe tot parcursul vieții, ea fiind membru în consiliul consultativ al ingineriei aerospațiale. În 1982 a absolvit programul superior de inginerie al University of California.

Cariera ei profesională a început ca inginer stagiar la compania North American Aviation, continuând apoi la Space Technology Laboratories (care mai târziu a fost încorporată în Northrop Grumman), unde a rămas până la pensionare, în 1990. Una dintre puținele femei inginere, ea s-a implicat în proiecte inovatoare în domeniul tehnologiei rachetelor. Judith a avut o contribuție semnificativă la computerul de ghidare al rachetelor balistice intercontinentale Minuteman. Ea a fost implicată în dezvoltarea unui sistem pentru calcularea traiectoriilor în cadrul Relay Satellite System, sateliți care au rămas în orbită o perioadă impresionantă de 40 de ani.

Imaginea din titlu o arată pe Judith în 1959 cu sonda spațială Pioneer, la dezvoltarea căreia a participat împreună cu soțul ei. Revista Life intenționa să publice un articol bogat ilustrat despre cuplul de ingineri care ajunsese celebru încă de atunci. Din păcate, racheta Atlas-Able a explodat după lansare, alte patru rachete similare au eșuat și niciuna nu a ajuns în orbită. În urma acestui eșec, povestea nu a mai fost publicată.

La maturitate, fiind deja trecută de 30 de ani, Judith a reînceput să danseze în timpul liber, practicând dansurile populare, unul din numeroasele hobby-uri pe care le-a păstrat până la sfârșitul vieții. S-a implicat neobosit în promovarea poziției femeilor la locul de muncă. Multe dintre aspectele pe care le considerăm astăzi normale în viața profesională, cum ar fi publicarea internă a ofertelor de muncă, permițând tuturor să participe la concurs sau elaborarea fișelor de post pentru fiecare poziție din organigramă, se datorează inițiativei și determinării ei. Astfel, Judith a avut un impact profund asupra egalității femeilor la locul de muncă, dar, din păcate, nu a fost recunoscută în public ca o feministă importantă.

După divorțul de primul soț, în anii 1960, Judith s-a căsătorit cu Thomas W. Black, cu care a avut un fiu, Jack. Semnificativ pentru etica ei profesională, cu câteva ore înainte de a naște a trecut pe la birou și a luat documentația sistemului de ghidare al modulului lunar din cadrul programului Apollo care avea o problemă. A rezolvat-o şi a raportat, în aceeași zi, șefului ei că totul e în regulă. Sistemul menționat urma să joace un rol crucial în salvarea misiunii Apollo-13, când aceasta a suferit o problemă gravă care ar fi putut duce la pierderea sa în spaţiu. Sistemul de ghidare elaborat de Judith Love Cohen a reușit să readucă în siguranță pe Pământ modulul cu cei trei astronauți. Jack Black, fiul lui Judith Love Cohen, născut în 28 august 1969, a devenit un actor comic și muzician de succes.

Judith Love Cohen și-a încheiat activitatea profesională ocupându-se de controlul tehnologic al sistemului pentru stația științifică terestră a telescopului spațial Hubble. După a doua căsnicie, și ea nereușită, s-a căsătorit cu David Katz, pe care l-a numit „dragostea vieții ei”. Această căsătorie a durat 35 de ani.

Ca prim rezultat al pensionării, în 1990 a apărut cartea intitulată provocator You Can Be a Woman Engineer, adresată fetelor între opt și zece ani. Scopul cărții era să inspire fetele să se orienteze către o carieră inginerească. Judith și soțul ei, implicat ca ilustrator, nu au găsit o editură potrivită, astfel încât au înființat Cascade Pass. Ulterior au apărut încă vreo 20 de cărți similare, precum You Can be a Woman Architect, You Can be a Woman Astronomer sau You Can be a Woman Paleontologist. Seria a avut succes comercial, fiind vândute peste 100.000 de exemplare, iar Judith a susținut sute de conferințe pe aceste subiecte.

A creat şi materiale didactice pentru a permite educatorilor cu interese similare să ajungă la aceleași rezultate. Această activitate i s-a părut deosebit de importantă, atât pentru că femeile erau slab reprezentate în domeniul ingineriei, cât și pentru că în tinerețe ea însăși s-a lovit de multe prejudecăți. Se pare că exemplul ei a inspirat zeci de mii de tinere.

În ciuda succeselor profesionale, Judith Love Cohen a avut o viaţă tumultuoasă în care au avut loc şi tragedii: moartea unuia dintre copiii săi, precum şi a surorii sale Rosalind. Judith Love Cohen s-a stins din viaţă în 25 iulie 2016, la 83 de ani, fără a fi petrecut nicio singură noapte în spital. A avut o viaţă plină, în care s-a dedicat activităților pe care le îndrăgea: ingineria spațială și feminismul. Totuși în ultimii zece ani a avut răgaz să se ocupe și de nepoți.

(Tradus din germană de autor și editat de Gabriel Ben Meron).

Peter Biro

Surse:

Judith Love Cohen: From Math-Loving Teen to Apollo 13 Savior – Historyen

In Memory of Judith Love Cohen: Mother, Wife, Friend, Author, Engineer – USC Viterbi | School of Engineering

https://en.wikipedia.org/wiki/Judith_Love_Cohen