Umanismul jocurilor paralimpice

Închipuiți-vă ce soartă aveau în trecut infirmii sau handicapații mintal. Erau de batjocura satului, nu aveau cine să-i învețe cum să se descurce, unde să lucreze sau cu cine să se căsătorească. Naziștii au “scăpat” de sute de mii de handicapați prin eutanasie, iar faptul că o mare parte dintre ei erau arieni din naștere nu le-a ajutat la nimic. Unul dintre puţinii privilegiați era Goebbels care șchiopăta, dar fiind propagandistul lui Hitler, a fost cruțat. Războaiele mondiale și pandemia de poliomielită din anii 1950 au adus după sine milioane de handicapați. Și eu am avut un coleg de facultate care șchiopăta după poliomielită, însă mintea îi mergea strună, practica și sporturi, dar nu de performanță. Totuși au fost și excepții, acolo unde organizatorii au știut să aprecieze talentul sportivului, indiferent de handicap. Așa a fost de exemplu Olivér Halassy care avea laba piciorului amputată și totuși, în 1928 a fost component al echipei ungare de polo, campioană olimpică.

Ideea unui sport paralimpic au avut-o câțiva veterani britanici ai Războiulu Mondial în 1948.(1) Printre inițiatori a fost neurochirurgul evreu german Ludwig Guttmann, unul din pionierii tratamentului leziunilor de măduvă a spinării, în urma cărora mulți pacienți rămân paralizați. (În 1939 el s-a refugiat în Anglia, unde s-a ocupat cu mult succes și cu reabilitarea acestor bolnavi.)

Ludwig Guttmann

Sportivii aleși aveau leziuni ale măduvei spinării și cu toții foloseau scaune rulante. Mai târziu s-a format Comitetul Paralimpic International (IPC) care a creat criterii de participare și a organizat jocurile. Dizabilităţile eligibile pentru participarea la jocurile paralimpice sunt: scăderea semnificativă a forței musculare, probleme de mobilitate ale membrelor, lipsa unuia sau a mai multor membre, membre inegale, statură foarte mică, ataxie (o tulburare de coordonare a mișcărilor voluntare), atetoză (o tulburare care se manifestă prin mișcări involuntare, lente, neregulate, mai ales ale mâinilor și picioarelor), hipertonie și probleme vizuale serioase. Există și diferite subgrupe. La acestea se adaugă și dizabilităţile cognitive. Pentru surzi există întreceri separate.

O persoană care s-a născut cu paralizie cerebrală (CP) poate avea nu numai dizabilităţi fizice, ci și cognitive.(2) Un exemplu este israelianul Ami Omer Dadaon, care la recentele jocuri paralimpice de la Paris a câștigat patru medalii la înot: două de aur, una de argint și una de bronz. Dadaon suferă “doar” e infirmitate, fără probleme cognitive.

Omer Dadaon
Cele șase grade de severitate ale paraliziei cerebrale (CP)

Ce înseamnă literele urmate de cifre la probele paralimpice? Litera reprezintă tipul de sport (de exemplu S = swimming), iar numerele reprezintă gradul de handicap fizic sau cognitiv-intelectual. Cu cât numărul este mai mic, cu atât handicapul este mai mare.(3) Sportivii cu handicapuri diferite concurează separat, așa se explică că la același sport pot fi mai mulți campioni paralimpici cu medalii de aur, argint sau bronz.

Legătura cu olimpiadele obișnuite este exprimată prin cuvântul para(o)limpic care nu înseamnă olimpiada celor paralizați, ci o competiție paralelă.(4)  Simbolul jocurilor paralimpice constă din trei semne numite agitos (din latină agito = mă mișc), în roșu, albastru și verde.

În mod normal jocurile paralimpice au loc imediat după cele olimpice. O excepție a fost în 1968, când guvernul mexican, din lipsă de resurse, a refuzat să organizeze jocuri paralimpice, acestea ținându-se până la urmă în Israel. O altă excepție au fost jocurile olimpice și paralimpice “Tokyo 2020”. Din cauza pandemiei COVID-19 ele au fost amânate și s-au ținut în 2021.

Primul joc paralimpic de vară a avut loc la Roma în 1960. Au participat numai sportivi cu leziuni ale măduvei spinării. Simbolul jocurilor paralimpice era diferit de cel de astăzi.

S-a concurat la opt sporturi: tir cu arcul, popice de câmp, biliard, atletism, înot, tenis de masă, baschet și scrimă în scaun rulant. Italia a obţinut cele mai multe medalii. Au fost reprezentate 29 de state, inclusiv Israel, dar unele au trimis numai oficialități, nu și sportivi…(5)

Echipa Italiei la deschiderea jocurilor paralimpice de la Roma, în 1960

În 1968, jocurile paralimpice s-au ținut la Tel Aviv cu participarea a 28 de țări.  Cele mai multe medalii au fost obţinute de SUA; Israel a ocupat locul trei: 62 de medalii, din care 18 de aur). S-a concurat la 10 ramuri sportive, față de opt în 1960. S-a adăugat darts (aruncarea la țintă cu niște proiectile mici) și haltere.(6) 

Sportiva Israeliană Ora Goldstein, paralizată la ambele picioare ca urmare a poliomielitei, a concurat la înot, atletism și baschet în scaun rulant , câștigând 14 medalii. Iat-o primind o medalie de aur.

Începând din 1976 s-au ținut și jocuri paralimpice de iarnă, primele fiind în Suedia. S-au ținut competiții de schi alpin, biatlon, schi cross country, hokey pe sanie, sanie și curling. Acesta din urmă este un joc de echipe practicat pe gheață, în care se lansează proiectile făcute din granit spre o țintă. Jocul a apărut în Scoția în secolul al XVI-lea. (7)

Hochei pe sanie

Curling

Din păcate, la fel ca jocurile olimpice, și cele paralimpice au fost umbrite de unii sportivi care au prezentat certificate falsificate, atestând handicapuri mai grave decât aveau în realitate. Se cunosc și cazuri de doping cu steroizi.(8)

Jocurile paralimpice din Paris, 2024

Sălile și stadioanele erau aproape întotdeauna pline și programele erau urmărite de sute de milioane de telespectatori.  Pentru mine este prima oară că vizionez zilnic aceste jocuri și aș putea spune că uneori mă atrag chiar mai mult decât jocurile olimpice obișnuite. De exemplu, într-una din zile, un pitic din Malaysia care abia cântarea vreo 60 de kg a reușit să ridice niște haltere de 232 kg.

Echipa feminină israeliană cu probleme vizuale ajuns în finala competiției de goalball și a câștigat medalia de argint.

Înaintea ultimei ediții a întrecerilor, Comitetul Paralimpic International (IPC) a decis să lărgească gama sporturilor incluse până la 22. Mai multe amănunte pot fi găsite cu ajutorul link-ului nr. 9.

Anul acesta au participat 4.463 sportivi din 170 de țări (din totalul de 195 de pe glob). Cele mai multe medalii le-au câștigat China, Marea Britanie și Statele Unite. Israel, cu 27 de sportivi, a câștigat zece medalii, dintre care patru de aur, ocupând locul 27 din 170 de țări.(10) Din păcate, România nu a câștigat nicio medalie, având doar șase reprezentanți. În schimb sportivii români au câștigat numeroase medalii la jocurile olimpice din Paris.

Succesul israelian are mai multe explicații. În primul rând, zecile de mii de răniți, atât soldați cât și civili, victime ale războaielor și rachetelor trimise de Hamas și Hezbollah, sunt, din păcate, specifice Israelului. Mai sunt și accidentele rutiere la care în ultimul timp se adaugă anual mii de accidente cauzate de “blestematele” trotinete și biciclete electrice. Statul investește enorm în reabilitarea acestor răniți. Medicina fizică și de reabilitare israeliană este la cel mai înalt nivel mondial. În plus, eu cred că după 1968, când aceste jocuri au avut loc în Israel, popularitatea lor a crescut enorm.

Integrarea sportivilor handicapați în activitățile sportive paralimpice reprezintă în ochii mei un simbol al umanismului care apropie oamenii și le dă șanse egale, indiferent de starea lor fizică și cognitivă. Ambiția acestor sportivi handicapați de a reuși nu are limite.

Atleții paralimpici simbolizează idealul umanității.(11)

Tiberiu Ezri

Bibliografie

1 https://en.wikipedia.org/wiki/Paralimpic_Games

2. https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/cerebral-palsy

3. https://ausnewhomecare.com/blogs/news/paralimpics-classification-demystified-what-the-letters-and-numbers-at-the-games-mean?srsltid=AfmBOooI2muomokbuzBJcRALbDQf2HXqqMon7FtEmrnEQ5vCUQCwjH7F  

4. https://www.merriam-webster.com/dictionary/Paralimpics#:~:text=%3A%20a%20series%20of%20international%20contests,Paralimpian

5. https://en.wikipedia.org/wiki/1960_Summer_Paralimpics   

6. https://en.wikipedia.org/wiki/1968_Summer_Paralimpics

7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Curling

8. https://en.wikipedia.org/wiki/Winter_Paralimpic_Games

9. https://olympics.com/en/paris-2024/paralimpic-games/paralimpic-classification  

10. https://en.wikipedia.org/wiki/Israel_at_the_2024_Summer_Paralimpics

11. https://www.un.org/development/desa/disabilities/united-nations-sports-and-the-paralimpic-games-promoting-human-rights-development-and-the-ideals-of-humanity.html  

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

3 Comments

  • Andrea Ghiţă commented on September 19, 2024 Reply

    Articolul e foarte interesant şi bine-venit. Am aflat multe informaţii pe care nu le-am cunoscut şi , în acelaşi timp, dovedeşte cu rezultatele cele mai sugestive – medaliile olimpice – faptul că dizabilităţile pot fi depăşite. Jocurile paralimpice sunt într-adevăr manifestarea plenară a umanismului.

  • Tiberiu ezri commented on September 19, 2024 Reply

    În Israel păcate avem foarte mulți handicapati, de la războaie,dar și un excelent sistem de reabilitare. Așa s-au format și paralimpicii noștri.

  • Hava Oren commented on September 19, 2024 Reply

    Însăși ideea de a organiza competiții sportive pentru oameni cu dizabilități mi se pare genială. Reabilitarea este un proces lung și anevoios și orice lucru care poate să-i inspire pe handicapați este bine-venit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *