Precum am văzut în seria intitulată „Biblia dezvăluită”, ideea de monoteism a apărut odată cu reformele regelui Ezechia pe la 700 î.e.n., a prins putere odată cu apariția Deuteronomului, pe vremea regelui Iosia pe la 620 î.e.n., iar Biblia Ebraică a fost definitivată de Ezra Scribul în 458 î.e.n.  (Ideea nu a fost chiar originală.  Și faraonul Akhenaton a încercat să introducă monoteismul în Egipt – dar asta fost cu multe secole mai devreme, pe la 1350 î.e.n.  Ideea nu a prins rădăcini și a fost respinsă după moartea lui.)  Și totuși în templul lui YHW din Elefantina (https://baabel.ro/2024/06/colonia-evreiasca-din-insula-elefantina/) se mai practica politeismul chiar și după definitivarea Bibliei.  Oare există vreo explicație?

Am căutat răspunsul în cercetările arheologului Yonatan Adler, conferențiar la Universitatea din Ariel și membru în Consiliul național pentru arheologie din Israel.  Știu, și concluziile lui sunt controversate, dar mie mi se par mai convingătoare ca multe altele.  Raționamentul său este următorul:

Bineînțeles că arheologia nu poate arăta cum gândeau oamenii într-o anumită perioadă istorică, ea aduce doar informații despre viața lor de zi cu zi prin intermediul obiectelor pe care le-au lăsat în urmă.  Dar în momentul în care legile biblice sunt aplicate pe scară largă, nu se poate să nu rămână obiecte care să ateste acest lucru. 

Plecăm de la premisa că în perioada romană, în primul secol al erei noastre, iudaismul era deja foarte apropiat de cel modern: se respecta ziua de odihnă (șabat), se țineau sărbătorile și zilele de post, se respectau regulile purității rituale și ale preparării hranei etc.  Știm acest lucru chiar din Noul Testament, dar și din operele unor scriitori contemporani ca Josephus Flavius, Philon din Alexandria etc.  Scriitorul roman Macrobius povestea că împăratul Augustus, aflând că Irod cel Mare și-a ucis fiul, ar fi exclamat: „E mai bine să fii porcul lui Irod decât fiul lui!” – dovadă că Irod respecta poruncile biblice și nu consuma carne de porc (chiar dacă nu respecta și porunca „Să nu ucizi!”)  În schimb, în Biblia Ebraică nu scrie nicăieri că toată lumea ar fi respectat poruncile, ba chiar dimpotrivă, există nenumărate versete care tună și fulgeră împotriva idolatriei.

Într-adevăr, la începutul erei noastre poruncile biblice erau urmate pe scară largă și nu lipsesc obiectele care să documenteze acest fapt: obiecte de cult, băi rituale etc.  Bineînțeles că nu totul s-a păstrat, dar s-au găsit chiar și unele obiecte făcute din materiale perisabile, de exemplu filacterii din piele, ca să nu mai vorbim de Manuscrisele de la Marea Moartă, păstrate datorită climei uscate. 

Ideea lui Yonatan Adler a fost să caute care sunt cele mai vechi mărturii arheologice care arată că populația urmează pe scară largă poruncile biblice.  S-a dovedit că toate acestea apar abia în timpul dinastiei hasmoneilor, ajunsă la putere pe la 140 î.e.n.  Din perioadele anterioare nu s-a găsit practic nimic!  Primele sinagogi cunoscute datează tot din perioada hasmoneilor.

Problema poate fi studiată și invers.  Legea biblică spune: „Să nu-ți faci chip cioplit!”  În secolul I e.n., când iudaismul era deja acceptat și practicat, nu mai existau idoli.  Exista artă, existau mozaicuri, sarcofage împodobite, dar practic toate aveau motive geometrice sau florale.  La toate celelalte popoare pe monede apare chipul regelui / împăratului, dar nu în Iudeea!  Nici măcar guvernatorii romani nu puneau portretul împăratului pe monedele bătute local, ca să nu-i supere pe evrei.  Același lucru se vede și la monedele din perioada hasmoneilor.  Monedele mai vechi aveau portrete, animale etc., dar odată ce sunt adoptate legile biblice, acestea dispar.

Totuși există o scrisoare trimisă de la Ierusalim în 419 î.e.n., care spune că împăratul Darius permite garnizoanei evreiești din Elefantina ca timp de șapte zile, între 15-21 al lunii Nissan, să mănânce numai pâine nedospită, să scoată din casele lor tot ce este dospit și să nu bea băuturi fermentate.  Aceasta pare să fie cea mai veche referire la sărbătoarea de Pesach.  Să fi existat totuși un început de iudaism cu peste două secole înainte de hasmonei?  Nu, spune Adler, scrisoarea nu dovedește nimic.  Ea s-a păstrat numai fragmentar, reconstituirea ei este tendențioasă și creează o impresie falsă.  Imaginea alăturată o dovedește. https://sitemap.bibleodyssey.com/wp-content/uploads/2022/06/passover-papyrus.jpg

Se pune întrebarea: DE CE??  Ce a fost atât de special în perioada hasmoneilor că practic „de azi pe mâine” iudaismul a început să fie practicat pe scară largă?  Un răspuns clar, bazat pe mărturii istorice, nu există, se pot face doar ipoteze.  Dar trebuie să cunoaștem întâi situația de atunci.

Ocupația persană a Iudeei s-a sfârșit în 332 î.e.n.  Practic întreaga lume cunoscută la acea vreme a fost cucerită de Alexandru Macedon.  După moartea lui, foștii săi generali și-au împărțit imperiul între ei, iar Iudeea, aflată la mijloc între Egiptul ptolemaic și Siria seleucidă, a fost controlată când de una, când de cealaltă.  De fapt nici nu prea conta, pentru că ambele părți aveau aceeași limbă și cultură: cea greacă.

Când seleucizii au poruncit ca în Templul din Ierusalim să fie puși zei greci, a izbucnit Revolta Macabeilor, în urma căreia Iudeea și-a dobândit și independența.  Regii hasmonei erau la origine o familie de preoți, urmașii macabeilor care au condus revolta.  Ajunși la putere, se pare că ei au adoptat oficial Biblia (chiar dacă aceasta exista deja de multă vreme) ca pe o „declarație de independență + constituție + cod de legi”.  Cu timpul, hasmoneii au cucerit popoarele din jur și există dovezi că au introdus și acolo iudaismul.  (Și nici măcar ei nu au reușit în mod absolut, pentru că samaritenii, de exemplu, și-au păstrat vechea lor religie.)  Iar sinagogile, care s-au înmulțit tot atunci, au fost locașurile unde era propagat iudaismul: în ziua de odihnă, bărbații (mulți dintre ei analfabeți) se adunau în sinagogi, unde Biblia era citită cu voce tare și se țineau predici.

Până acum se considera că iudaismul a început să fie practicat pe scară largă în perioada cuceririi persane, dar arheologia nu numai că nu ne furnizează niciun fel de dovezi, există chiar dovezi contrarii.  Încă de la începuturi și până în perioada persană, la Ierusalim au fost găsite oase de pești fără solzi și chiar oase de porc, ceea ce dovedește că legea de a mânca numai kașer nu era neapărat respectată.  Pe monedele bătute în Iudeea în perioada persană apar imagini umane și animale.  Textele de la Elefantina arată că în anii 400 î.e.n. se mai practica politeismul.  De fapt, însuși existența templului din Elefantina este contrară legii centralizării cultului.  Și despre evreii rămași în Babilon după exil se știe că ei jurau pe zei străini și își numeau copiii după zei străini.

Așadar perioada cea mai probabilă pentru apariția iudaismului este perioada regatului hasmoneu – sau cel puțin aceasta este părerea lui Yonatan Adler.  Dar eu găsesc că raționamentul lui are un punct slab.  Revolta Macabeilor este atestată istoric (cca. 150 î.e.n.).  Dacă scânteia care a declanșat-o a fost într-adevăr persecuțiile religioase introduse de seleucizi, înseamnă că încă înaintea apariției regatului hasmoneu trebuie să fi existat totuși un număr suficient de mare de oameni care practicau iudaismul, poate într-o formă mai primitivă, mai puțin cristalizată, altfel Revolta Macabeilor nu ar fi avut sens.  Și dacă până acum nu s-au găsit dovezi arheologice în acest sens, cine știe, poate că se vor mai găsi.

Hava Oren

Bibliografie:

https://en.wikipedia.org/wiki/Hasmonean_dynasty

Sursa imaginilor:

1. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:SeferTorah.jpg Wikimedia Commons, the free media repository
2. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:JUDAEA,_Persian_Period._Hezekiah._Circa_375-333_BCE.jpg Classical Numismatic Group, Inc. http://www.cngcoins.com, CC BY-SA 3.0 <http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/>, via Wikimedia Commons
3. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:John_Hyrcanus.jpg Classical Numismatic Group, Inc. http://www.cngcoins.com, CC BY-SA 3.0 <http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/>, via Wikimedia Commons
4. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Seleucid_Empire_alternative_map.jpg User:Cattette, CC BY-SA 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0>, via Wikimedia Commons
5. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Map_Hasmonean_Kingdom-he.svg  Effib, CC BY-SA 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0>, via Wikimedia Commons