Precum am văzut în seria intitulată „Biblia dezvăluită”, ideea de monoteism a apărut odată cu reformele regelui Ezechia pe la 700 î.e.n., a prins putere odată cu apariția Deuteronomului, pe vremea regelui Iosia pe la 620 î.e.n., iar Biblia Ebraică a fost definitivată de Ezra Scribul în 458 î.e.n. (Ideea nu a fost chiar originală. Și faraonul Akhenaton a încercat să introducă monoteismul în Egipt – dar asta fost cu multe secole mai devreme, pe la 1350 î.e.n. Ideea nu a prins rădăcini și a fost respinsă după moartea lui.) Și totuși în templul lui YHW din Elefantina (https://baabel.ro/2024/06/colonia-evreiasca-din-insula-elefantina/) se mai practica politeismul chiar și după definitivarea Bibliei. Oare există vreo explicație?
Am căutat răspunsul în cercetările arheologului Yonatan Adler, conferențiar la Universitatea din Ariel și membru în Consiliul național pentru arheologie din Israel. Știu, și concluziile lui sunt controversate, dar mie mi se par mai convingătoare ca multe altele. Raționamentul său este următorul:
Bineînțeles că arheologia nu poate arăta cum gândeau oamenii într-o anumită perioadă istorică, ea aduce doar informații despre viața lor de zi cu zi prin intermediul obiectelor pe care le-au lăsat în urmă. Dar în momentul în care legile biblice sunt aplicate pe scară largă, nu se poate să nu rămână obiecte care să ateste acest lucru.
Plecăm de la premisa că în perioada romană, în primul secol al erei noastre, iudaismul era deja foarte apropiat de cel modern: se respecta ziua de odihnă (șabat), se țineau sărbătorile și zilele de post, se respectau regulile purității rituale și ale preparării hranei etc. Știm acest lucru chiar din Noul Testament, dar și din operele unor scriitori contemporani ca Josephus Flavius, Philon din Alexandria etc. Scriitorul roman Macrobius povestea că împăratul Augustus, aflând că Irod cel Mare și-a ucis fiul, ar fi exclamat: „E mai bine să fii porcul lui Irod decât fiul lui!” – dovadă că Irod respecta poruncile biblice și nu consuma carne de porc (chiar dacă nu respecta și porunca „Să nu ucizi!”) În schimb, în Biblia Ebraică nu scrie nicăieri că toată lumea ar fi respectat poruncile, ba chiar dimpotrivă, există nenumărate versete care tună și fulgeră împotriva idolatriei.
Într-adevăr, la începutul erei noastre poruncile biblice erau urmate pe scară largă și nu lipsesc obiectele care să documenteze acest fapt: obiecte de cult, băi rituale etc. Bineînțeles că nu totul s-a păstrat, dar s-au găsit chiar și unele obiecte făcute din materiale perisabile, de exemplu filacterii din piele, ca să nu mai vorbim de Manuscrisele de la Marea Moartă, păstrate datorită climei uscate.
Ideea lui Yonatan Adler a fost să caute care sunt cele mai vechi mărturii arheologice care arată că populația urmează pe scară largă poruncile biblice. S-a dovedit că toate acestea apar abia în timpul dinastiei hasmoneilor, ajunsă la putere pe la 140 î.e.n. Din perioadele anterioare nu s-a găsit practic nimic! Primele sinagogi cunoscute datează tot din perioada hasmoneilor.
Problema poate fi studiată și invers. Legea biblică spune: „Să nu-ți faci chip cioplit!” În secolul I e.n., când iudaismul era deja acceptat și practicat, nu mai existau idoli. Exista artă, existau mozaicuri, sarcofage împodobite, dar practic toate aveau motive geometrice sau florale. La toate celelalte popoare pe monede apare chipul regelui / împăratului, dar nu în Iudeea! Nici măcar guvernatorii romani nu puneau portretul împăratului pe monedele bătute local, ca să nu-i supere pe evrei. Același lucru se vede și la monedele din perioada hasmoneilor. Monedele mai vechi aveau portrete, animale etc., dar odată ce sunt adoptate legile biblice, acestea dispar.
Totuși există o scrisoare trimisă de la Ierusalim în 419 î.e.n., care spune că împăratul Darius permite garnizoanei evreiești din Elefantina ca timp de șapte zile, între 15-21 al lunii Nissan, să mănânce numai pâine nedospită, să scoată din casele lor tot ce este dospit și să nu bea băuturi fermentate. Aceasta pare să fie cea mai veche referire la sărbătoarea de Pesach. Să fi existat totuși un început de iudaism cu peste două secole înainte de hasmonei? Nu, spune Adler, scrisoarea nu dovedește nimic. Ea s-a păstrat numai fragmentar, reconstituirea ei este tendențioasă și creează o impresie falsă. Imaginea alăturată o dovedește. https://sitemap.bibleodyssey.com/wp-content/uploads/2022/06/passover-papyrus.jpg
Se pune întrebarea: DE CE?? Ce a fost atât de special în perioada hasmoneilor că practic „de azi pe mâine” iudaismul a început să fie practicat pe scară largă? Un răspuns clar, bazat pe mărturii istorice, nu există, se pot face doar ipoteze. Dar trebuie să cunoaștem întâi situația de atunci.
Ocupația persană a Iudeei s-a sfârșit în 332 î.e.n. Practic întreaga lume cunoscută la acea vreme a fost cucerită de Alexandru Macedon. După moartea lui, foștii săi generali și-au împărțit imperiul între ei, iar Iudeea, aflată la mijloc între Egiptul ptolemaic și Siria seleucidă, a fost controlată când de una, când de cealaltă. De fapt nici nu prea conta, pentru că ambele părți aveau aceeași limbă și cultură: cea greacă.
Egiptul ptolemaic (galben) și Siria seleucidă (albastru)
Când seleucizii au poruncit ca în Templul din Ierusalim să fie puși zei greci, a izbucnit Revolta Macabeilor, în urma căreia Iudeea și-a dobândit și independența. Regii hasmonei erau la origine o familie de preoți, urmașii macabeilor care au condus revolta. Ajunși la putere, se pare că ei au adoptat oficial Biblia (chiar dacă aceasta exista deja de multă vreme) ca pe o „declarație de independență + constituție + cod de legi”. Cu timpul, hasmoneii au cucerit popoarele din jur și există dovezi că au introdus și acolo iudaismul. (Și nici măcar ei nu au reușit în mod absolut, pentru că samaritenii, de exemplu, și-au păstrat vechea lor religie.) Iar sinagogile, care s-au înmulțit tot atunci, au fost locașurile unde era propagat iudaismul: în ziua de odihnă, bărbații (mulți dintre ei analfabeți) se adunau în sinagogi, unde Biblia era citită cu voce tare și se țineau predici.
Până acum se considera că iudaismul a început să fie practicat pe scară largă în perioada cuceririi persane, dar arheologia nu numai că nu ne furnizează niciun fel de dovezi, există chiar dovezi contrarii. Încă de la începuturi și până în perioada persană, la Ierusalim au fost găsite oase de pești fără solzi și chiar oase de porc, ceea ce dovedește că legea de a mânca numai kașer nu era neapărat respectată. Pe monedele bătute în Iudeea în perioada persană apar imagini umane și animale. Textele de la Elefantina arată că în anii 400 î.e.n. se mai practica politeismul. De fapt, însuși existența templului din Elefantina este contrară legii centralizării cultului. Și despre evreii rămași în Babilon după exil se știe că ei jurau pe zei străini și își numeau copiii după zei străini.
Așadar perioada cea mai probabilă pentru apariția iudaismului este perioada regatului hasmoneu – sau cel puțin aceasta este părerea lui Yonatan Adler. Dar eu găsesc că raționamentul lui are un punct slab. Revolta Macabeilor este atestată istoric (cca. 150 î.e.n.). Dacă scânteia care a declanșat-o a fost într-adevăr persecuțiile religioase introduse de seleucizi, înseamnă că încă înaintea apariției regatului hasmoneu trebuie să fi existat totuși un număr suficient de mare de oameni care practicau iudaismul, poate într-o formă mai primitivă, mai puțin cristalizată, altfel Revolta Macabeilor nu ar fi avut sens. Și dacă până acum nu s-au găsit dovezi arheologice în acest sens, cine știe, poate că se vor mai găsi.
Hava Oren
Bibliografie:
https://en.wikipedia.org/wiki/Hasmonean_dynasty
Sursa imaginilor:
- https://commons.wikimedia.org/wiki/File:SeferTorah.jpg Wikimedia Commons, the free media repository
- https://commons.wikimedia.org/wiki/File:JUDAEA,_Persian_Period._Hezekiah._Circa_375-333_BCE.jpg Classical Numismatic Group, Inc. http://www.cngcoins.com, CC BY-SA 3.0 <http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/>, via Wikimedia Commons
- https://commons.wikimedia.org/wiki/File:John_Hyrcanus.jpg Classical Numismatic Group, Inc. http://www.cngcoins.com, CC BY-SA 3.0 <http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/>, via Wikimedia Commons
- https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Seleucid_Empire_alternative_map.jpg User:Cattette, CC BY-SA 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0>, via Wikimedia Commons
- https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Map_Hasmonean_Kingdom-he.svg Effib, CC BY-SA 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0>, via Wikimedia Commons
18 Comments
Au fost cazuri cand sapaturi arheologice ulterioare au invalidat concluziile celor precedente. Ma gandesc la descoperirile arheologice de la asa -zisele Mine ale Regelui Solomon din Timna, Neghev.
Tocmai acesta mi se pare aspectul cel mai fascinant al arheologiei și al istoriei: niciodată nu vom ști cu exactitate ce s-a petrecut. De fiecare când se găsesc informații noi primim o imagine ceva mai clară și se formulează o nouă ipoteză. Cine știe ce ne mai rezervă viitorul?
Tot asa de importante ca si raspunsurile sunt intrebarile. Formularea unor intrebari relevante este o dovada de gandire profunda.
Mi-a placut ca articolul inainteaza cu ajutorul unor interogari si abia apoi analizeaza validitatea diverselor teorii care au incercat sa raspunda la probleme nu chiar usor de rezolvat cu certitudine.
Imi plac foarte mult articolele dvs, mai ales acelea despre iudaism, Tara Sfintæ, Ierusalim, protagonisti care au adus un aport insemnat la crearea noului stat Israel. Din toate invăț ceva
Desi sunt de acord cu dvs de facto, consider cs monoteismul incepe cu Patriarhul Avraam, si udaismul
antic cuu scoaterea israeliților din Egipt si daruirea Tablelor Legii de catre D- zeu , prin Mose, celor 12 ( sau 13) triburi.
Biblia evreiască, in forma masoretica incepe cu creatia Universului si se termina in anul 553 î.e.n, dupa construirea Celui de- al Doilea Templu la Ierusalim, de catre Ezrah si Nehemiah. ( unii dau alte date, cu 200 ani mai tīrziu).
De aceea, in Vechiul Testament ebraic traditional, nu se poate găsi iudaism aproape de cel actual. In afara de istoria poporului israelit, in Biblia ebraica se descrie doar lupta intre susținåtorii D- zeu- ului lui Avraam, Isaac si Yacov, si cea mai mare parte a poporului, printre ei si regi, ce se inchina la idoli.
.Am citit si eu ca s-au gasit oase de peste necasher din perioada Primului Templu. Sa tinem cont ca pe acest teritoriu traiau si alte grupuri etnice si apoi, foamea trebuia invinsa, cu alimente casher sau necasher
Inchei cu cuvintele unui preot catolic:
” Daca nu erau Macabeii, nu exista nici iudaism, nici crestinism, nici Statul Israel modern.
Continutul Vechiului Testament (cel putin partial) este din punct de vedere istoric o poveste, iar cand spui ca nu se poate gasi iudaism in Vechiul Testament, pai Vechiul Testament sta la baza principiilor religiei iudaice, iudaismul, este o religie, o conceptie de viata, ale carei prime precepte sunt scrise in Vechiul Testament.
Cred că noi vorbim despre două aspecte diferite: dna Lewin despre aspectul tradițional și religios, iar eu despre aspectul arheologic și istoric, sau mai degrabă despre unele teorii actuale în acest domeniu. Fiecare are dreptate în domeniul la care se referă și nu cred că este loc de de „dispute teologice”.
Nici vorbă. D- na Oren, am scris de la inceput că de fapt,sunt de părerea dvs. Dar e frumos de urmârit cum intimplarile descrise in Biblie s- au cristalizat in iudaismul modern.
Scrieti in articolul dvs ca aflăm mult despre credința evreilor in epoca romană din Noul Testament. Desigur.
Adaug ca povestiri apocrife , istoria Macabeilor, si alte aspecte ale vietii evreilor din perioada Celui de- al 2- lea Templu, se găsesc in Vechiul Testament forma acceptata in Religia Crestină.
Cam 600 de ani
Excelent articol! Pur si simplu, m-am delectat și…instruit.
Doar că pentru mine termenul ”iudaism” are două fețe: una cea tratată în articol si a doua care se numește apartenența la un popor, indiferent dacă practici toate preceptele impuse de această apartenență. Cu alte cuvinte e vorba de noțiunea de popor și patriotism, care pentru mine vine mult inainte de religie și de preceptele religioase.
Cât despre monoteism, după părerea mea acesta reprezintă forma cea mai veche de …dictatură!
GbM
Articolul meu se referă la iudaism ca religie.
Cât despre legătura dintre monoteism și dictatură, e o idee originală, cel puțin eu o aud pentru prima oară și… mi se pare destul de convingătoare!
Subiectul monoteismului ca dictatură e aproape de sufletul meu, dar despre asta…când ne vedem!
GbM
Cred că ar face un subiect extrem de interesant, dacă aveți inspirație.
O adevărată enciclopedie!
O carte bună despre acest subiect este cea în două volume a lui Simon Schama – History of the Jews între anii 1000 ien si 1900 en.
Iată o carte pe care aș citi-o cu mare plăcere (dacă aș avea-o). Dar este pe internet un serial pe această temă, făcut tot de Simon Schama. O să-l vizionez negreșit. Mulțumesc de idee.
Serialul realizat de Shimon Shama exista si pe Netflix?
Cum se numeste? Multumesc
Credeam că e serialul, dar s-a dovedit că pe YouTube sunt doar câteva interviuri pe acest subiect. Ce păcat! Totuși am văzut cândva serialul, cred că a fost la televizor. Poate că este pe Netflix? Nu știu – eu am doar YouTube.
Am cartea și cu prima ocazie pot să ți-o dau.
Asta ar fi foarte fain, mulțumesc.
Un alt articol “marca” Hava Oren care priveşte Biblia şi Iudaismul prin prima cercetării ştiinţifice. E foarte important că există dovezi ale practicării iudaismului încă din perioada când nu fusese pe deplin adoptat. Dar şi mai important cred că este faptul că iudaismul dăinuie şi astăzi. Ba mai mult, el a influenţat esenţial apariţia creştinismului şi islamului. Poate că dacă s-ar putea releva şi explica, pe înţelesul tuturor, legăturile dintre cele trei culte monoteiste, s-ar putea găsi şi punţile de înţelegere şi acceptare reciprocă între adepţii acestor culte. Până la urmă – cred eu – că trăsăturile comune prevalează. Nu suntem chiar atât de diferiţi ca să ne duşmănim şi să ne ucidem între noi.