Articolul meu nu se vrea politic, deşi în zilele noastre simplul fapt de a desemna ceva ca apolitic este socotit în sine un act politic.
Conform tradiţiei, o campanie electorală în SUA începe cu patru ani înainte de alegerile propriu-zise, dar, de fapt, pregătirile încep cu mult, mult timp înainte. Mă voi axa mai ales pe campania candidatei democrate Kamala Harris pentru că, fiind neobișnuit de scurtă, ea este concentrată și mai uşor de urmărit.
Avantajul unei campanii electorale tradiţionale este că ai destul timp să cunoşti candidatul, dar ea poate şi lâncezi, deveni plictisitoare și alegătorul de rând îşi poate pierde interesul. În schimb, într-o campanie scurtă, candidatul nu are suficient timp de a se face cunoscut și de a folosi toate modalităţile de a comunica cu publicul alegător. De aceea, această campanie electorală abreviată, asemănătoare mai degrabă cu alegerile de tip european, poate fi considerată un experiment de importanţă istorică pentru SUA.
***
După anunţul surpriză din 21 iulie al preşedintelui Joe Biden că îşi retrage candidatura în favoarea vice-preşedintei Kamala Harris, presa a publicat numai articole despre patriotismul şi spiritul lui de abnegaţie. Despre Kamala Harris încă nu se discuta. Încă nu se ştia dacă ea va rămâne candidata democraţilor; decizia în această privinţă ar fi trebuit luată la Convenţia Partidului Democrat din Chicago.
A doua zi totul s-a schimbat. Presa și internetul au fost inundate cu emoji şi meme despre nuci de cocos şi declaraţii că Harris este brat. Am fost consternată de ceea ce mie mi se părea neseriozitate şi nelămurită asupra semnificației acestor termeni.
Nucile de cocos, am aflat, făceau aluzie la o expresie favorită a mamei lui Kamala Harris, pe care vice-președinta o cita adesea: “You think you just fell out of a coconut tree?” În ultimă instanță, totul depinde de context, de mediul în care trăieşti și ce a existat înaintea ta.
Mai greu am aflat semnificaţia cuvântului brat, care îşi are originea în ultimul album al cântăreţei britanice de muzică pop Charli XCX. Termenul se referă la un comportament specific cântăreţei, comportament care include “defecte” (faux pas, manifestări ale ego-ului etc.) într-un cuvȃnt, un comportament care trebuie apreciat aşa cum este – multiple identităţi contopite în una singură: o identitate autentică. A fi brat este ceva pozitiv. Dar brat desemnează și culoarea copertei albumului de muzică, un verde-gălbui care a fost imediat adoptat la kamala hq, sediul central al Kamalei Harris.
Charli XCX a decretat: “Kamala IS brat”, validȃnd astfel candidata democrată și dându-i un sprijin (endorsement) extrem de valoros.
Am atribuit aceste preocupări încercării de a atrage un public tânăr, un fel de declaraţie că această sferă de preocupări (ceea ce în SUA se numeşte “culture“) este înţeleasă și apreciată de candidată. Cu această ocazie, se putea crea şi o atmosferă de entuziasm, de energie, de vibes. Îmi amintea de obiceiul american de a preceda un meci de fotbal cu un mini-spectacol de cheerleaders (majorete), menit și el să genereze entuziasm.
***
În ziua următoare, nici urmă de meme cu nuci de cocos. Se pare că “bratificarea” Kamalei Harris s-a încheiat! Am aflat că vice-preşedinta nici nu a participat, procesul fusese în întregime orchestrat la sediul central de nişte tineri voluntari, fani ai lui Harris, și când aceștia au socotit că rolul lor s-a încheiat, şi-au luat catrafusele și au plecat.
În tot acest răstimp, Kamala Harris fusese la telefon solicitând endorsements, care să o propulseze la rangul de candidată la preşedinţie. Îşi aranjase deja şi nişte reuniuni (rallies sau townhall meetings). Într-un cuvânt, campania ei era în plină desfăşurare.
Astfel am aflat că “bratificarea” la fusese, la fel ca multe alte lucruri în politică, un act de echilibristică, un fel de acrobaţie pe sârmă: prea multă insistenţă și rişti să nu obţii efectul scontat; prea multă și efectul se tansformă cu ușurință în opusul celui dorit. Există pericolul real de a crea impresia de “neautenticitate”.
***
Faza imediat următoare s-a concentrat asupra detaliilor vestimentare ale Kamalei Harris. Ni s-a comunicat că ea şi-a reînnoit garderoba și ni s-au arătat poze ale ţinutelor ei la diverse recepţii şi evenimente la care a participat. Ni s-a atras atenţia asupra articolului de îmbrăcăminte care îi poartă “semnătura:” bluza cu fundă legată la gât. (Îmbrăcămintea “semnătură” a lui Donald Trump este costumul bleumarin din stofă ultra-fină și nelipsita cravată roşie și exagerat de lungă.)
Garderoba candidatei democrate este întotdeauna uşor avant-gardistă. Nu prea mult, doar o nuanţă, dar suficient de vizibil pentru ca orice detaliu să fie remarcat. Nimic prea îndrăzneţ: o combinaţie între simbolul puterii feminine și genul masculin tradițional.
O femeie poate fi competentă, dar în acest caz ea nu poate fi atractivă. Sau…viceversa.
Nu este simplu să combaţi aceasta prejudecată. Trebuie să păşești cu multă grijă, stereotipurile nu pot fi răsturnate dintr-o singură lovitură; ele implică un lung proces de “ciobire” şi şlefuire care cere răbdare şi insistenţă.
Cât despre Tim Walsh, candidatul vice prezidențial, preferinţele lui vestimentare înclină spre utilitar, gen cămăși și jachete în carouri, firme ca Filson și Carhartt, totul foarte casual, cum se îmbracă taţii şi bunicii din Midwest pe care Walsh îi simbolizează. Vestimentaţia lui este perfect sincronizată cu vorbirea lui informală, jovială și apropiată publicului. Înainte de a deveni senator și guvernator al statului Minnesota, Tim Walsh a fost profesor şi antrenor de fotbal la liceu. Kamala Harris aminteşte adesea acest aspect al biografiei lui şi i se adresează cu Coach. Totuşi, la Convenţia din Chicago, Tim Walsh s-a prezentat într-un costum croit impecabil.
***
Dacă nucile de cocos au dispărut definitiv de pe firmamentul campaniei electorale, cuvântul brat s-a încetăţenit în vocabularul englez. Astfel, la un meci de tenis, mult timp după încheierea “bratificării” Kamalei Harris, în august 2024, s-a menţionat că jucătoarea japoneză Naomi Osaka poartă o fustă de culoare brat. “Ce vizibilitate! Cȃt dinamism!” Iar revista The New Yorker a publicat tot în august un articol despre sensul termenului brat, cu nenumărate exemple, înșiruite ca mărgelele și fără explicații, exemplele vorbesc de la sine.
***
Spectacolul întrunirilor ar fi incomplet dacă nu s-ar menţiona nelipsitul merchandising sau merch (comercializare, promovare). Deosebit de solicitate sunt tricourile cu inscripţii şi simboluri, dar și şepcile au mare căutare. Din păcate, la ultimele întruniri ale lui Trump, inscripţiile de pe tricouri au degenerat în proclamaţii misogine. Presupun că aceste vânzări aduc profituri fabuloase.
***
”Refuz să votez pentru o necunoscută”, au decretat nenumărați alegători în cadrul sondajelor luate de diverse foruri.
În ciuda celor aproape patru ani în funcţia de vice-președintă a Statelor Unite, Kamala Harris nu s-a impus ca o personalitate marcantă. Purtătoare de cuvânt a politicii lui Joe Biden, ea a avut şi rolul de culise de a cerceta cauzele imigraţiei masive din Guatemala, Honduras şi San Salvador (sărăcia, violența etc.) şi măsurile care trebui luate pentru ameliorarea acestor condiţii, pentru a reduce emigrația din aceste țări. A fost un rol lipsit de putere executivă și el a ţinut-o în umbră.
Spre mirarea mea însă, în prezentările lui Harris lipsea enunţarea clară a unei platforme politice și nu se specificau măsurile concrete pentru implementarea dezideratelor ei. Candidata părea că se bazează în exclusivitate pe valul de emoţii şi entuziasm pe care îl genera. ”Provin dintr-o familie din clasa de mijloc”, repeta ea. ”Înţeleg problemele acestei clase și dacă voi fi aleasă presedintă, intenţionez să promovez interesele ei.”
Uneori acest val de vibes e suficient să te poarte până la finală. Dar există și riscul real de a eşua, de a nu ajunge la liman și de a rămâne în continuare o entitate invizibilă. Înţeleg şi reversul medaliei: o platformă politică prea detailată te expune la atacurile violente ale adversarilor, te face vulnerabil.
Aşa s-a întâmplat cu Proiectul 2025, elaborat de asociaţii lui Donald Trump de la Heritage Foundation. (Nu voi intra în detaliile acestui proiect cu intenţii dictatoriale.) Când Proiectul 2025 a devenit ținta atacurilor Partidului Democrat, Trump, care iniţial se declarase entuziasmat, s-a distanţat de proiect, susţinând că nici nu-l citise!
Prin urmare, pericolul de a fi prea specific nu e nici el de neglijat. Harris a căutat să abordeze această problemă cu două tăişuri, navigând între Scylla şi Caribda. A amânat pe cât se putea elaborarea unor măsuri concrete de implementare a politicii ei. A înaintat cu paşi mici, treptat, şi nu în cadrul unui program unitar, nu într-un “proiect” propriu-zis.
***
Toate constatările enumerate mai sus se pot subsuma în regula de aur a oricărei campanii electorale: caută să te autodefineşti î înainte să o facă adversarul tău, altfel riști să primești o etichetă de care îți va fi foarte greu să scapi. Imaginea ta va fi deja scrijelită în piatră, adică în mintea alegătorilor.
Campania electorală este o artă, dar și o ştiinţă. A fi “necunoscut” este un mare risc, dar poate fi şi un mare atu.
Marina Zaharopol
Bibliografie
https://diaonline.live/voters-aren’t-sure-who-kamala-harris-really-is
35 Comments
Poate că vara Kamalei Harris va fi frumoasă, dar nu o va petrece – din păcate – în scaunul preşedenţial. Nu îmi pot închipui cum va fi vara noastră după buimăcitoarea opţiune a alegătorilor americani…
Comentatorii isi sparg capul unde a dat gres campania Kamalei Harris.
Sa fost oare faptul ca incercarea ei de a se autodefini in contradistinctie cu Trump (timpul scurt nu-i permitea alta modalitate de a se prezenta) ea s-a concentrat prea mult pe Trump, pe care alegatorii il cunosteau deja, si prea putin asupra persoanei proprii?
Sau, considerand ca nu a fost chiar rea campania ei, poate de vina a fost timpul prea scurt care nu i-a permis sa devina o candidata mai cunoscuta…
Teoriile abunda acum, post factum.
Comentez de-abia acum pentru că promovarea articolului de față a stat în spam. O fi fost citit cu AI/IA și considerat de ascuns? Mă pot gândi și la asta. Intru rar la comentarii pentru că, declar deschis, sunt un om neinformat. De aproape 3 ani nu urmăresc niciun post de televiziune. Am luat decizia aceasta pentru că eram saturată de campaniile pro și contra vaccin din România, ca și de cele despre recalcularea pensiilor. Articolul doamnei Mariana Zaharopol m-a captat pentru că nu știu mai nimic actual nici despre D.T., nici despre K.H. Sunt ca un burete uscat. Când am văzut că trec de jumătate și se vorbește despre îmbrăcăminte și/sau comerț electoral, m-am gândit că eu sunt total ruptă de realitate și că așteptările mele la o înfruntare electorală, de acest nivel, sunt aberante. Apoi, comentariile m-au făcut să conchid că articolul e chiar foarte aplicat contextului politic american actual. Nu vreau să facă mulți ca mine, nemaiurmărind nicio televiziune de știri. Dar vă spun drept! Mă simt foarte bine așa, ceea ce doresc și celor care, din contră, urmăresc totul și sunt informați. Eu am și un argument puternic: nu știu limbi străine și nu mă încred în traduceri. Vă voi citi pe toți cu mare atenție.
Doamnă MARINA Zaharopol, scuze pentru scrierea greșită a prenumelui dumneavoastră! 🙏
– om neinformat – sînteți la o răscruce, puteți deveni informată sau dezinformată.
– comerț electoral – termenul nu e corect 100%, nimeni nu s-a îmbogățit, banii sînt necesari campaniei electorale (v. detaliile menționate de mine în comentarii mai jos) – D.T., la 78+ ani, a ținut 3 mitinguri/zi străbătînd America în lung și lat, luptînd împotriva a 6 adversari, K.H. + 5 voluntari ( probabil speriați de perspectiva ca D.T. ajuns președinte să dezvăluie anumite lucruri neoprindu-se la cine la asasinat pe J.F.K. ……..
Multumesc pentru comentariu.
Nici eu nu am de mult timp TV, dar stirile online ma tin la curent cu evenimentele.
Din pacate, articolul meu nu intentioneaza sa prezinte profilul candidatilor sau platforma lor politica. Acest lucru l-a facut d-na Medrea cu privire la D. Trump in excelentul ei articol din editia de 31 oct. din Baabel.
Intentia mea a fost sa contemplez alegerile ca un spectacol dinamic, mereu in schimbare si sa analizez invataturile pe care le-am tras din descifrarea semnalelor importante indaratul a ceea ce mi se parea la prima vedere trivial, dar nu era. In spatele acestor lucruri APARENT triviale se ascund simboluri despre esenta candidaturilor, un fel de ACCESORII la discursurile si interviurile lor. K.H., de ex., a trebuit sa aiba grija cum se imbraca, usor avantgardist (= mesajul ei de a privi spre viitor,) dar totusi nu prea indraznet din cauza stereotipurilor despre femei si misoginismul prevalent in tabara advesrsa.
Sunt de acord insa ca vanzarile din timpul acestor alegeri sunt un aspect de balci! Le-am mentionat numai fiindca ele fac parte din spectacolul oferit de alegeri! Desi sunt multe alte aspecte care apartin acestui show si pe care le-am omis ca sa nu lungesc articolul prea mult.
Dragă Marina
Acest articol ne-a demonstrat ca se poate vorbi despre politică și pe ocolite și ca zarurile încă nu au fost aruncate. Nimeni nu poate ști ce va rezervă vouă americanilor viitorul și nici nouă israelienilor. Oare va fi bine pentru America să primească alte milioane de imigranți? Oare va fi bine să aibă un președinte dur, dar instabil?
În God (electors) you trust.
Bine spus, Tibi! Multumesc.
In ceea ce priveste imigrantii, numarul lor a scazut simtitor incepand din iulie.in urma unei intelegeri cu Mexicul, care ii stavileste.
Presa sugereaza unele metode nostime de a combate simptomele de stres ale zilei de maine in astep[tarea rezultatelor alegerilor: du-te la un hipnotist, mergi la o colonoscopie!
Articol bun și bine documentat. Pentru mine ca cetățean american de peste 45 de ani, poziția celor doi candidați este foarte clară. Kamala Harris a lucrat în domeniul public ca procuror general al statului California (populație 40 milioane), senator in senatul Statelor Unite și Vice Președinte al Statelor Unite. Programul propus de ea este foarte clar pentru mine la fel ca si cel propus de Trump. Nu am nicio îndoială că pentru Statele Unite alegerea Kamalei Harris este drumul cel mai bun pentru revenirea la o atmosferă civilizată în politica americană. Trump este așa de mincinos si viclean că nu am încredere în el. Faptul ca a îndemnat o gloată de suporteri să atace Capitolul si până in ziua de azi menține că el ar fi câștigat alegerile precedente îl descalifică pentru un nou mandat.
We are on the same page. Multumesc mult pentru comentariu!
Mike Klein – Programul propus de ea este foarte clar pentru mine la fel ca si cel propus de Trump – Înseamnă că sînteți foarte în măsură să arătați , prin comparație, ce a pierdut America nevotînd-o pe K.H.
Shalom Marina ! Ceeace ai scris mi se pare mai mult o satiră, care ar fi demnă de Caragiale sau Efraim Kishon. Ambii nu mai trăiesc, din păcate, I-aș întreba ce cred ei despre punctele pe care le câștigă sau le pierde un candidat … fie că e vorba de cravată, fie că e vorba de valuri de vibes, care pur și simplu promovează o persoană raportat la emoțiile pe care le provoacă. .Iarăși total manipulati… Distracție plăcută în ziua alegerilor . poate aveți mai mult noroc decât….alții. Mă bucură că ai scris însfârșit. Aștept să continui și pe alte teme…știu că ai destule.
Din cate am citit eu, emotiile joaca un rol determinant in alegerile de pe tot mapamondul, poate tot atat de important ca si intelectul
“All the world’s a stage, And all the men and women merely players”
Articolul Marinei Zaharopol ne propune unghiuri proaspete de abordare a unor detalii interesante, a ceea ce înseamnă prea mult sau prea puțin într-o campanie electorală, echilibrul extrem de fragil dependent uneori de câteva cuvinte, în societatea în care endorsmentul poate face diferența semnificativă. Apreciez și concluzia înțeleaptă valabilă în mod general: autodefinește -te până nu te definesc alții.
Multumesc, Anca pentru lectura atenta si pentru sezisarea exacta a esentei articolului meu!
Am citit articolul Marinei, sperând ca ma voi lamuri mai bine in ceea ce o privește pe K.H.
Dupa care, socotesc ca tot ceea ce este legat de prezentarea ei in articol, este exclusiv legat de FORMA, aproape nimic (sau minimul) legat de FOND.
Dupa părerea mea apolitica, un candidat ar trebui sa propună o platforma politica, sociala poate militara, se pare ca nici unul dintre candidați nu a si-a luat din timp si responsabilitate ca sa prezinte publicului o asemenea platforma.
Prezenta fizica a Kamalei H. nu trezește o reacție potrivnica, este modesta – chiar daca si-a schimbat garderoba – îmbrăcămintea, apariția cu veșnicul zâmbet pe buze si lipsa totala de îndoială sau exprimare a unor temeri, nu le-am perceput nici atunci am urmărit-o la TV in Israel, dar, nici in articol.
Codurile verbale atașate campaniei electorale, sau in general lumii moderne americane, fata de care ma simt mult in urma, par sa aibă o importanta excentrica, in cazul lui Trump, chiar revoltătoare.
Kamala pare sa-si păstreze calmul si încrederea.
Nu-mi dau seama ce program va promova Kamala si cat va fi acesta in favoarea americanilor, desigur nici a Israelului si a sprijinului, militar in primul rand, pe care Israelul de astăzi il așteaptă.
Veronica – Deci nu te-ai lămurit. Nu lua vina asupra ta.
De ce as lua eu vina asupra mea, rezultatele se vor lamuri pana la sfarsitul saptamanii, unii oameni se vor simti victoriosi si fericiti, iar altii, poate si tu, Ivan, vei simti o frustrare provocata de faptul ca alegatorii nu prea inteleg pentru ce aleg. Personal nu m-ar mira!!
Daca totusi alegerile se vor incheia in favoarea celui pe care il cam idolatrizezi, iti doresc doar sa nu vezi cu ochii proprii convingerilor tale in cadere libera!
Intentia mea in acest articol nu a fost sa o caracterizez pa K.H. si nici sa prezint programul ei politic, care se poate afla din alte surse sau direct de pe site-ul ei. Da, ea are un program politic bine definit, dar si l-a dezvaluit publicului treptat, in etape si spre sfarsitul campaniei ca sa evite atacul adversarilor.
Articolul incearca sa arate ca ceea ce pare la prima vedere sa fie FORMA goala si triviala este de fapt FOND plin de miez. De ex., imbracamintea ei usor avantgardista indica ca ea priveste spre viitor spre deosebire de Trump (Make America Great Again) a carui lozinca indica reinvierea unui trecut maret (imaginar numai?)
Este o maniera subtila, indirecta de a face aluzii la programul ei. Forma folosita ca simbol al unui continut.
Singurul lucru pe care l-am mentionat in articol,care e intr-adevar FORMA fara FOND este comertul cu tricouri si sepci. Ce sa faci, e si el parte din spectacolul alegerilor, desi un aspect dezgustator de a obtine profituri.
Nu fac parte din grupa cititorilor interesați de anumite aspecte prezentate în articol – Charli XCX, garderoba Kamala/Walz/Trump -, parte care a adîncit pesimismul meu referitor la rezultatul alegerilor. Romanii ofereau “pîine și circ” celor care împreună aveau dreptul la un singur vot ( care evident nu conta). Alegătorii americani au pîine și au omul și votul, iar “circul” îi va împiedica să vadă ceeace e esențial și e menționat în articol : ” în prezentările lui Harris lipsea enunţarea clară a unei platforme politice și nu se specificau măsurile concrete pentru implementarea dezideratelor ei”. Afirmația din articol “Proiectul 2025, elaborat de asociaţii lui Donald Trump de la Heritage Foundation ” nu corespunde adevărului, fundația respectivă producînd astfel de proiecte încă înainte de alegerea lui Reagan (1980). Fundația e conservatoare , există însă și multe alte fundații dreapta/stînga fiecare promovînd idei proprii. Articolul deși se vrea apolitic nu e de centru și după citirea lui sînt sigur că “cetățeanul turmentat” o va vota pe K.H.
Aş fi încântată dacă ar exista cetăţeni americani (turmentaţi sau ba) care ar vota-o pe K.H. după ce vor fi citit articolul din Baabel! Asta ar însemna că revista noastră online în limba român poate influenţa alegătorii americani!
Doamna Ghiță – Eu scriu comentarii sperînd ca cel nedecis (turmentat) să aprecieze unde sînt “vorbe goale ce din coadaă……”
“Articolul deși se vrea apolitic nu e de centru și după citirea lui sînt sigur că “cetățeanul turmentat” o va vota pe K.H.”
Cred ca tu conferi articolului Marinei puteri care nu se pot deduc din citirea articolului, care mie mi s-a parut foarte echilibrat, desi rezulta din posturi anterioare pozitia autoarei. Dupa citirea articolului, daca nu as avea nici o alta parere, eu nu m-as duce la vot 🙂 :-).
Veronica – tu în Israel ai alte probleme prioritare, mai puțin timp și posibilitate de informare. Nu știu unde vezi tu echilibrul. În primul rînd spațiul acordat perechii electorale Harris-Walz e pe departe mai mare decît cel pentru Trump,perechea lui nefiind menționată. Vezi vre-o afirmație negativă despre K.H.&T.W. ? Însă despre D.T. sînt numai negative și nu mă refer la “cravata exagerat de lungă”. Mă refer la -1- “vânzări (care) aduc profituri fabuloase”- O campanie electorală e foarte costisitoare.(meetings,TV). Fondurile electorale de cîteva ori mai mari de care dispune K.H. ( peste 1miliard de $ ) permit organizarea de mitinguri nu numai pentru ea dar SEPARAT pentru alte cinci persoane – Jill Biden/Bill Clinton/Hilary Clinton/Barack Obama/Michelle Obama-Ar fi de menționat că B.C. și B.O. au fost “președinți ai tuturor americanilor” și ca atare i-au și pensie.( fostul președinte Bush, republican, nu participă de partea lui D.T.-de fapt, ceeace fac cei doi menționați nu e ceva obișnuit și indică o mare teamă). – 2 – Proiectul 2025 – vezi comentariul meu mai sus (Nov. 3) – adaug – proiectul a fost început în primăvara 2022 deci cu 6 luni înainte ca D.T. să anunțe că va candida pentru președenție și cu mult înainte de republican primary fiind desmnat candidat deabia în Iulie 2024. Că scrie în proiect de “intenţii dictatoriale” nu mă ocup, autoarea neexemplificînd.
Articolul este echilibrat pentru ca nu inclina in mod direct catre nici una din cele doua optiuni.
Singurul aspect descris de mine care ar putea fi interpretat drept “paine si circ” este vanzarea de merch legata de alegeri.
In rest, o citire mai atenta ar clarifica ca articolul meu trateaza eterna tema a conflictului dintre aparenta si esenta (to be vs. to seem) si tot ce pare trivial se dovedeste in final a fi plin de talc si semnificatie. De ce accentul pe garderoba Kamalei Harris? Sufragetele se imbracau in alb nu fiindca le placea aceasta culoare sau ca era la moda, ci fiindca ea simboliza lupta lor pentru promovarea drepturilor femeilor, accesul lor la vot. Imbracamintea trimite semnale, nu e intotdeauna un aspect trivial.E o maniera de limbaj vizual.
Nu ştiu în ce măsură rezultatele de la “merchendising” indică şi trendul rezultatului final, dar potrivit unei analize începute în iulie (momentul intrării Kamalei Harris în cursa prezidenţială)mărfurile pro-Trump vândute pe platforma de e-commerce Amazon au generat de peste cinci ori mai mulți bani decât mărfurile pro-Harris. https://www.g4media.ro/escrocherii-electorale-cum-incearca-scamerii-sa-profite-de-alegerile-din-sua.html Eu cred, mai degrabă, că aceste date reflectă tipologia alegătorilor celor doi candidaţi.
Doamna Ghiță – Forbes(american bussiness magazine) susținea cu două zile în urmă că fondurile electorale ale K.H. sînt de TREI ori mai mari ca cele ale lui D.T.
Mi se pare ridicol ce fleacuri îi preocupă pe candidați. O pierdere de timp și de bani. (Sau poate, din contră, câștig prin merchandizing?) O fi acesta nivelul candidaților, sau nivelul publicului alegător pe care ei încearcă să-l mulțumească?
Până la urmă, părerea mea rămâne aceeași: bine că nu am drept de vot în SUA!
Un articol echilibrat, nepărtinitor, dar clarificator în același timp. Încearcă și reușește să prezinte ,,bâlciul” alegerilor prezidențiale din SUA. Doamna Zaharopol reușește să ne-o prezinte pe aproape necunoscuta Harris într-o lumină obiectivă. E o scriere binevenită în atmosfera iritată creată de articolașul Alegerea între bine și rău ( “sau răul mai mic”), care nu intenționa decât să arate mirarea față de indiferența privitoare la amoralitatea unuia din candidați din partea unora.
Aștept cu înfrgurare ziua de marți 5 noiembrie și mai ales cea de după. Let’s see what the brat succeeded achieving in 105 days. Mulțumim
Multumesc mult pentru apreciere!
Este intradevar o stiinta sa ajungi candidata la presedentia Statelor Unite si sa ai un program dintr-o o salata de vorbe fara sa spui mai nimic clar cu o exceptie: Trump nu e bun. Trist unde a ajuns nivelul electoral american!
In incercarea de a se autodefini, timpul limitat al campaniei electorale nu-i permitea lui Harris sa se prezinte decat contrastandu-se cu rivalul ei. Aceasta modalitate i-a oferit si avantajul de a-l defini ea pe Trump, punindu-l in defensiva. O competitie de etichetari;
Totusi, in ultima etapa a campaniei, K.H. a prezentat multe initiative politice concrete care sa ajute cetateanul de rand. A devenit “specifica.”
Articolul Marinei Zaharopol prezintă aspecte interesante ale campaniei Kamalei Harris, prin prisma unei locuitoare din SUA. Peste doar două zile vom vedea dacă găselniţele nostime şi paşnice care caractarizează campania lui Harris vor avea câştig de cauză în faţa arsenalului greu al “trumpeţilor” şi dacă programul Kamalei va putea contrabalansa programul lui Trump.