Cine și-a făcut iluzii că întâlnirea din Alaska dintre Trump și Putin va aduce soluții-minune pentru problemele conflictului din Ucraina, ale relațiilor ruso-americane și, în general, ale situației globale, a dat dovadă de o mare naivitate și încă asta este o exprimare blândă. Aici l-aș plasa în primul rând pe președintele Donald Trump. Mă întreb dacă el a crezut cu adevărat că, primindu-l pe Vladimir Putin în America și redându-i astfel ceva din prestigiul internațional al unui lider de mare putere care datorită politicii sale a ajuns în ochii multora un paria, va reuși să-l convingă să accepte abordările lui. Sau a fost un joc „care pe care”, doar-doar până la urmă va ieși ceva. Nu știu dacă a ieșit ceva, oricum nu pentru Donald Trump, în schimb Putin a putut reveni în Rusia aureolat de glorie. Pentru aceasta, pentru esența întâlnirii, scria un comentariu BBC, au fost suficiente cele două minute de pe covorul roșu, primirea pe care i-a făcut-o Donald Trump, urmată de călătoria celor doi în același autoturism. Că Donald Trump l-a numit pe Putin „mare prieten”, „un tip extraordinar”, contează mai puțin, expresia se poate schimba în câteva minute.

În titlu am pus „semieșec”, deoarece, totuși, președintele SUA nu s-a lăsat amăgit de intențiile lui Putin, îmbrăcate în cuvinte frumoase, aducătoare de pace. Dacă întâlnirea a durat doar trei ore în loc de șase, dacă s-a renunțat la acel tête à tête între cei doi președinți și la cina festivă, înseamnă că în timpul discuțiilor desfășurate împreună cu consilierii s-au ivit obstacole destul de mari, iar soluțiile propuse de Putin nu i-au permis lui Trump să și le asume. El a declarat că Ucraina, președintele Zelenski trebuie să decidă dacă acceptă propunerile Rusiei. Chiar dacă deocamdată nu știm care au fost, probabil vom afla după întâlnirea lui Zelenski cu Trump. Bănuim că Rusia nu a renunțat la niciuna din pretențiile cunoscute: teritoriile ocupate (aproximativ 18% din Ucraina), garantarea securității Ucrainei fără NATO, probabil și o conducere rusofonă.

Trump a explicat că nu s-a ajuns la un acord de încetare a focului, ceea ce fusese, de fapt, scopul principal al reuniunii din Alaska, deoarece ar fi preferabil să se treacă direct la un acord de pace. Dar cum, în ce condiții? Să fim serioși, așa cum stau lucrurile acum, un acord de pace va fi încheiat la… calendele grecești. Niciuna dintre părți nu vede această perspectivă.

Desigur, e mai bine să te întâlnești și să stai de vorbă, decât să te războiești. Dar chiar și în cele câteva ore cât a durat întâlnirea „prietenească”, forțele ruse au continuat să bombardeze obiective civile din Ucraina. Cum să ai atunci încredere în partea adversă?

Precum spuneam, când se vor dezvălui mai multe informații concrete legate de convorbiri și vom afla dacă într-adevăr s-a ajuns la unele progrese, poate că atunci vom putea califica altfel întâlnirea. La ora actuală putem vorbi doar de un succes al lui Putin și bifarea de către Donald Trump a încă unei promisiuni electorale, cea de a aduce pacea în Ucraina în 24 de ore după instaurarea lui ca președinte. (De fapt, Trump a recunoscut că niciodată nu s-a gândit în mod serios la acest demers.) Că nu a reușit? Dar cel puțin a încercat și acest lucru este suficient pentru electoratul său.

Eva Galambos