În articolul anterior https://baabel.ro/2025/08/prima-tranzactie-comerciala/, am amintit procedeul numit cupelaţie, prin care patriarhul Avraam a obținut argintul pentru achiziționarea Criptei Patriarhilor din Hebron. Denumirea ”cupelație” nu apare ca atare în textul biblic, însă Biblia face referire la procesul metalurgic de rafinare. Iar un profesionist în piro-metalurgie poate descoperi existența acestui procedeu în textul biblic.
Fraza anterioară nu trebuie să fie o noutate: textul biblic redă ”culoarea locală” a societății de atunci și, printre altele, cupelaţia nu putea trece neobservată. Desigur, descrierea procedeului este metaforică, însă aceasta a permis autorului biblic să redea cu mult mai multă intensitate profunzimea mesajului Său.
Cupelația: procedeu antic piro-metalurgic
Procedeul era utilizat pentru obținerea argintului prin topirea minereului de plumb, care conținea și argint (galenă argentiferă). Doar că minereul conținea și alte elemente nedorite, ”parazite”, care trebuiau îndepărtate.
Procedeul se bazează pe proprietatea metalelor nobile de a nu rugini. Amestecul este încălzit în cuptoare la cca 1000oC, astfel că toate componentele, inclusiv argintul se topesc. Introducerea unui curent de aer duce la oxidarea elementelor nedorite, care se transformă în zgură și sunt îndepărtate, iar argintul rămâne în stare pură. Prin repetarea procesului, argintul poate ajunge la un grad de puritate foarte înalt. (Cupel, care la origine însemna little cup, este „ceșcuța” în care are loc procesul. Ea este făcută dintr-un material poros care absoarbe zgura.)
În literatura de specialitate, procedeul de obținere / separare a argintului este denumit ”rafinarea argintului”. Iar bara utilizată de patriarhul Avraam pentru troc era din argint rafinat. În textul biblic, expresiile utilizate sunt ”argint lămurit”, ”argint purificat”, ”argint pur”, etc.
Cupelaţia în textul biblic
Revenind la subiect, în textul biblic, cupelația este descrisă metaforic. Iată câteva exemple:
Psalmi 12:6: Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lămurit în foc, curăţat de pământ, curăţat de şapte ori. De ce de șapte ori? În Vechiul Testament, numărul șapte reprezintă perfecțiunea, iar argintul lămurit în foc de șapte ori avea cel mai înalt grad de puritate, precum Cuvintele Domnului, cuvinte curate.
Proverbe 27:21: În topitoare se lămureşte argintul şi în cuptor aurul, iar omul se preţuieşte după numele cel bun.
Maleahi 3:3: El [Dumnezeu] va şedea, va topi şi va curăţi argintul; va curăţi pe fiii lui Levi, îi va lămuri cum se lămureşte aurul şi argintul şi vor aduce Domnului daruri neprihănite. De ce fiii lui Levi? Leviții erau seminția pe care Domnul a ales-o să-I slujească în Cort, ei erau preoții.
Ezekiel 22:17-22: Şi a fost cuvântul Domnului către mine: “Fiul omului, casa lui Israel Mi s-a făcut zgură; toţi sunt plumb şi fier şi cositor în cuptor, au ajuns ca nişte zgură de argint. De aceea, aşa zice Domnul Dumnezeu: De vreme ce toţi v-aţi făcut zgură, de aceea iată Eu vă voi aduna în Ierusalim. După cum se pune în cuptor la un loc argint şi aramă şi fier şi cositor şi plumb, ca să aprindă asupra lor foc şi să le topească, Vă voi aduna şi voi aprinde asupra voastră focul mâniei Mele şi vă voi topi în mijlocul cetăţii. Cum se topeşte argintul în cuptor, aşa vă veţi topi şi voi în mijlocul cetăţii, şi veţi şti că Eu, Domnul, am vărsat asupra voastră urgia Mea“.
Ezekiel este considerat „prooroc al exilului”, fiind printre cei exilați la Babilon în anul 586 î.Hr. Activitatea sa profetică durează 22 de ani (593-571 î.Hr.) și el predică responsabilitatea fiecărui credincios în fața Sa.
În capitolul 22, intitulat Trei oracole despre întinarea Ierusalimului, Dumnezeu îi prezintă lui Ezekiel lanțul neîntrerupt de păcate și fărădelegi săvârșite, idolatria fiind un afront puternic la adresa Sa, Dumnezeul Unic. Substratul interpretativ al versetelor anterioare este următorul: Ierusalimul va fi precum un cuptor de topire, în care cei care vor încălca Legea Sa vor fi topiți și îndepărtați ca o zgură fără valoare.
După modul în care sunt prezentate versetele, se poate concluziona că Ezekiel era familiarizat cu procesele metalurgice descrise.
Ieremia 6: 28-30: Aceştia cu toţii sunt răzvrătiţi, îndârjiţi şi semănători de clevetiri; sunt aramă şi fier, toţi sunt nişte stricaţi. Foalele s-au ars, plumbul s-a topit de foc şi turnătorul în zadar a topit, că cei răi nu s-au ales. Argint de lepădat se vor numi, că Domnul i-a lepădat.
Contextul politic: la Chemarea Sa, la care nu aveai drept de veto – Turn te-am pus în mijlocul poporului Meu şi stâlp, ca să afli şi să urmăreşti drumul lor – activitatea profetică a lui Ieremia (cca. 621-580 î.Hr.) se întinde pe o perioadă de 40 de ani, în care au domnit ultimii cinci regi ai Iudeei. Este cea mai agitată perioadă din istoria Iudeei și a întregului Orient Apropiat. Ieremia a fost chemat la profeție la aproape un secol după căderea sub stăpânire asiriană a Regatului de Nord, Israel, în 722 î.Hr. Regatul de Sud, Iudeea, rămas ca o enclavă între marile puteri, Egipt și Babilon, care se luptau pentru supremație, a rezistat până în 586 î.Hr., când armata Imperiului Babilonian, condusă de Nabucodonosor al II-lea a cucerit Ierusalimul, incendiind și prădând Templul. Ieremia a fost martor la căderea Ierusalimului, fiind printre cei exilați la Babilon.
La atmosfera de mare tensiune politică în care s-a produs chemarea la profeție, trebuie suprapus și aspectul religios, de declin moral și idolatrie, care îl afectau profund pe tânărul profet, crescut în frica lui Dumnezeu.
Revenind la anterioarele versete biblice, cheia interpretativă este următoarea: profetul Ieremia constată ca populația regatului Iudeea este compusă din oameni încăpățânați, răzvrătiţi, îndârjiţi şi semănători de clevetiri, nişte stricaţi, care nu vor să urmeze Calea Sa. În zgura topită, alături de argint există elemente care nu pot fi îndepărtate. Iar argintul rezultat fiind impur, nu merită să fie recuperat, căci nu are valoare în fața Sa. Drept consecință, el trebuie zvârlit: argint de lepădat se vor numi, că Domnul i-a lepădat.
Cupelarea este utilizată și astăzi? Da, și chiar pe scară largă. Desigur, cu îmbunătățiri tehnologice, la care temperatura – parametru tehnologic important – nu se mai apreciază vizual, după culoarea gazelor rezultate în proces, iar compoziția chimică a gazelor nu se mai analizează olfactiv, ci cu aparatură specializată de măsurare și control, desfășurarea procesului tehnologic fiind coordonată automat.
Notă: La fel se purifică și aurul, iar expresiile ”aur lămurit”, ”aur pur”, ”aur curat”, etc. întâlnite în textul biblic se referă la aur rafinat prin cupelație.
Concluzie
La ”adăpostul” metaforei, rezultă un mesaj biblic profund. Și aceasta este încă o dovadă a contribuției metalurgiei antice la frumusețea și intensitatea mesajului biblic.
Addendum 1
Oare metaforele legate de cupelare mai sunt aplicabile astăzi? Bineînțeles! Doar există destule zguri și scursori în toate domeniile (politică, economie, învățământ, etc.), iar zvârlirea la groapa istoriei a argintului de lepădat ar fi chiar necesară. Există și astăzi specimene bipede, nu puține, care se consideră oameni valoroși. Ei își creează singuri un CV (scris chiar de mânuța lor fără tremur, cu greșeli gramaticale abominabile). Dar în momentul când autorul începe să creadă în propria-și „creație”, e pierdut; iar acest tip de zgură, care impurifică argintul, trebuie eliminată.
Addendum 2
Cu trecerea timpului, zgura metaforică din Biblie, cea care trebuia zvârlită, de care trebuiai să te lepezi, a fost reabilitată. Desigur, mesajul imaginii biblice rămâne, însă în zilele noastre zgura nu mai este un articol de lepădat, din contră, în jurul ei s-au dezvoltat multiple industrii și tehnologii. Zgura obținută la topirea piro-metalurgică din minereuri și metale reciclate este folosită la prepararea betonului, a învelișului asfaltic pentru șosele, ca îngrășământ în agricultură etc.
Să-i acordăm Cezarei, Zgura, locul cuvenit.
Strul Moisa
Bibliografie
https://en.wikipedia.org/wiki/Cupellation
https://www.biblegateway.com/resources/encyclopedia-of-the-bible/Metals-Metallurgy
https://www.biblestudytools.com/dictionary/metallurgy
Guirado, M.-P., Téreygeol, F., & Peyrat, F. (2021). Initial experiments on silver refining: how did a cupellation furnace work in the 16th century? Historical Metallurgy, 44(2), 126-135
Sursa imaginilor:
1.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cupellation_furnaces,_Agricola_223.jpg Unknown author, Public domain, via Wikimedia Commons
2.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cupels_for_assays_and_refining_noble_metals.jpg LukaszKatlewa, CC BY 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by/4.0>, via Wikimedia Commons
