Alte file din istoria sionismului continuând aventura scoaterii ilegale din România a unor militanţi sionişti cărora le era interzisă repatrierea în ţara mamă. Prima parte a fost publicată în revista Baabel din 17 ianuarie (sub titlul File din istoria sionismului românesc din Cluj)
Alte file din istoria sionismului continuând aventura scoaterii ilegale din România a unor militanţi sionişti cărora le era interzisă repatrierea în ţara mamă. Prima parte a fost publicată în revista Baabel din 17 ianuarie (sub titlul File din istoria sionismului românesc din Cluj)
În continuarea celor scrise în legătură cu pașapoartele austriece,
povestioară care s-a încheiat cu încercarea eșuată, pentru înțelegerea
timpurilor de atunci, vreau să povestesc de ce
Trei au fost cauzele eșecului și le povestesc pe toate trei, nu numai
pentru că fiecare dintre ele ar fi adus la același rezultat, dar şi pentru a
rămâne devotat amintirilor mele, indiferent dacă sunt simpatice,
sau nu.
Acțiunea celor 16 pașapoarte era foarte costisitoare și noi nu aveam
banii necesari. Am apelat la centrala europeană a Mosadului l-Alia
Beit(*), dar Bar Pal, directorul acestei centrale, care era un mapainic(**)
înfocat, n-a găsit cu cale să sprijine o altă organizație decât a lui. Apelul nostru către Moșe Agami – pe atunci deja
consilier la Legația Israel-ului de la București, s-a lovit de
condiția, ca pașapoartele să fie împărțite între toate organizațiile
sioniste de tineret. David Ghiladi – originar mi se pare din Șomcuta,
care era pe atunci Consul pentru Alia(***) la Legație, a plecat – la
rugămintea noastră, spre Centrala lui Hapoel Hamizrahi(****) din Paris și
ne-a adus de acolo niște bani, dar din păcate nu destui pentru
acoperirea cheltuielilor. Ne-am văzut obligați să vindem unul dintre
pașapoarte.
După dezbateri, destul furtunoase între noi, am ajuns la un
compromis. Vindem pașaport unuia dintre membrii organizației noastre
mature, si astfel se va completa suma necesară. Un asemenea membru am găsit
la Cluj. Era Z. Rosentzweig, a cărui soţie provenea
dintr-o familie activă în mișcarea noastră, din Brașov.
Și așa ne apropiem de a doua cauză. Spre marea noastră stupefacție,
ne-am trezit la locuința mea conspirativă din București – pe care o crezusem
necunoscută nimănui – cu doamna din Cluj care ne-a cerut să
rupem pașaportul lor, deoarece ea era studentă și nu voia să
părăsească România, ca să-și continue studiile. Ea nu a ezitat să ne
amenințe că dacă nu rupem pașaportul în fața ei, se va duce să ne
denunțe. Colegul meu de activitate ilegală, mai tîrziu renumitul
profesor Ezra Fleischer, care studia pe atunci dreptul, a început să-i
explice că chiar dacă pe noi ne așteaptă o condamnare de 20 de ani de
închisoare, soțul ei va primi o pedeapsă asemănătoare și chiar ea avea să fie
condamnată poate la mai puţini ani, dar nu va scăpa basma curată. Nevăzând pe fața ei nicio schimbare, am fost nevoit să recurg la amenințarea că voi avea grijă să nu ajungă acasă. Pare-se că trucul meu a înfricoșat-o. Noi nu știam
pe atunci ceea ce aveam să aflu mai târziu că ea trăia cu profesorul ei. În schimb amenințarea ei ne-a pus pe gânduri.
Și s-a ivit și a treia cauză. Ofițerul din Alba Iulia, care ne
servise „pata galbenă” avea un tovarăş de băutură evrei și
în turmentația lui, i s-a deschis limba și a povestit acestua
despre isprava lui. Evreul – un desfrânat, deși provenea dintr-o familie
sionistă – era preocupat numai de băutură, femei, joc de cărți… De la
el ne-a provenit o amenințare care urmărea să obțină de la noi bani –
pe care noi nu-i aveam.
Norii adunați peste îndrăzneața noastră încercare de evadare se
dovediseră prea mulți și prea grei și am hotărât să anulăm acțiunea.
* Mosad l-Alia Beit – instituţia organizatoare a imigrarii ilegale
** mapainic – membru al Partidului Muncii din Eretz Israel şi apoi din Israel
***Alia – imigrare – IMIGRARE
****Hapoel Hamizrahi – Partidul Sionist al Muncitorilor din Israel
