Deşi locuitorii Europei centrale se aşteaptă să găsească ,,zăpadă, ger şi urşi polari” pe străzile Stockholmului, ei vor da de fapt de o vreme urîcioasă de iarnă. Fără zăpadă, cu ceva burniţă, nor şi vînt, întuneric cam de pe la trei după-amiază. Tot aşa e şi ,,iarnă pe uliţă” la Stockholm. Sper să nu mă înşel dacă susţin că suedezul, stockholmezul, nu e chiar prieten cu iarna, care poate fi pentru el un fel de ruletă rusească sau o alergătură a…pisicii după şoarece.
Iarna suedeză
Cum e iarna în Suedia? O întrebare pe care o primesc din cînd în cînd şi niciodată nu pot da un răspuns adevărat. De ce?
Suedia e o ţară care se întinde în lungime cam pe 1500 km. La fel de mult cît îţi trebuie că să ajungi în sudul Suediei – Malmö – pînă la polul frigului acolo unde se întîlnesc Norvegia, Suedia şi Finlanda, îţi ia şi să ajungi aproape de polul căldurii europene, Marsilia.
Pe cei 1500 km lungime ai Suediei, temperatura medie apucă să scadă în miezul iernii de la plus 4 la minus 30 Celsius. Din cauza lungimii ţării, am putea spune că suedezii nu au parte numai de o iarnă, ci de cîteva feluri de iarnă în acelaşi timp. Aceasta, împreună cu alte lucruri, le influenţează obiceiurile. Dar depinde unde trăieşti. Prima treime în lungime a ţării, cam pînă pe la nord de Stockholm (Uppsala) este de fapt caracterizată de o climă blîndă, fiind şi cea mai populată zonă.
Deşi locuitorii Europei centrale se aşteaptă să găsească ,,zăpadă, ger şi urşi polari” pe străzile Stockholmului, ei vor da de fapt de o vreme urîcioasă de iarnă. Fără zăpadă, cu ceva burniţă, nor şi vînt, întuneric cam de pe la trei după-amiază. Tot aşa e şi ,,iarnă pe uliţă” la Stockholm. Stockholmul are iarnă în medie între -1 şi -5 Celsius, dar temperaturi de 5 pînă la 10 grade nu sunt chiar o raritate.
Sper să nu mă înşel dacă susţin că suedezul, stockholmezul, nu e chiar prieten cu iarna, care poate fi pentru el un fel de ruletă rusească sau o alergătură a pisicii după şoarece.
De-a pisica şi şoarecele…sau viceversa
În perioadele cînd ninge mai intens, poate o săptămînă două, urmată de topire, plugurile nu se grăbesc să între la curăţat. Proprietarii de asociaţii de apartamente trăiesc cu frica în sîn că trecătorii vor aluneca pe trotuarul din faţă clădirii, de care ei prin lege răspund. Sau, mai rău, că vor fi ucişi de căderea unui ţurţure uriaş, aşa cum s-a şi întîmplat. Cantităţile mari de zăpadă, fiind adunate de pe stradă, au devenit o problema din cauza noxelor pe care le conţin. Înainte erau aruncate pe suprafaţă lacurilor, dar acum se ştie că zăpada va lepăda aceste noxe (printre care şi metale) în apele curate. În fuga şoarecelui (suedezul) de efectele neplăcute ale iernii (pisica) sunt permise toate mijloacele.
Apropierea Crăciunului este un prilej de alergătură, de multe ori agreabilă, ce-i drept după cadouri. Luxosul magazin NK (Nordiska Kompaniet), un fel de Galeries Lafayette, îl aşteaptă cu braţele deschise, cu vitrine împodobite minunat tematic de artişti. Anul acesta, e o galerie întreagă de animale drăgălaşe: castori, capre, căprioare, urşi, iepuraşi care fac giumbuşlucuri în vitrine în sunetul muzicii. În interior, la KN sau la ,,Ciupercă” de la Stureplan în centrul Stockholmului, locul de întîlnire al ,,derbedeilor” şi ,,derbedoaicelor de lux” (de fapt, lumea bună pe care alţii o invidiază aşteptînd să ajungă că ea) de vindeci de angoase în baia de mulţime. Un pahar bun de şampanie în companie, un sushi la un restaurant oriental pe Nybrogatan, unde da peste ţine mucalitul ministru de externe liberal Carl Bildt, un concert, operă, piesă de teatru sau film – pînă se golesc buzunarele – toate mijloacele sunt permise.
Ziua de 24, a Ajunului, e rezervată familiei. Vîrstnicii care la tinereţe s-au descotorisit de familii sau cei care au ajuns la asta involuntar, îşi rezervă un Crăciun minunat în singurătate – alb sau gri închis. Mai tîrziu, Revelionul nu este o tradiţie de prim rang. Televiziunile nu dau programe toată noaptea ci imediat după orele 12 te poţi aştepta cel mult la un film răsvazut.
Cu ochii pe calendar, suedezii contabilizează zilele libere şi ,,punţile”. Anul acesta să adună o suma de ,,libere” de la Ajun pînă după Anul Nou. După Crăciun, cei mai pragmatici, care au rezistat tentaţiilor cumpărăturilor pripite, se pot duce să adune chilipirurile la ieftiniri serioase. În primul rînd lucruri scumpe, de calitate, care pot fi luate şi la sfert de preţ. Dar… grăbiţi-vă, stocul e limitat! S-ar putea ca după această rundă de cumpărături în care clientul e de dată asta… ,,pisica” să vă alegeţi cu un minunat set de haine, sacouri Boss, cămăşi Pierre Cardin, accesorii, pantofi italieni din cei mai fini, totul cu una-două sute de euro. Odată veniţi cu ele acasă, şi cu timpul, are loc şi revenirea pe pământ. Excelentele piese cumpărate, la care ţi-e drag şi numai să te uiţi şi să le pipăi, nu se potrivesc la culoare, stil, cu nimic din vechea garderoba şi nici între ele. Şi nici nu mai au loc. Că<să faci completările şi armonizările de rigoare, poate că mai trebuie acolo, 4-5 sute de euro sau chiar 1000 şi atunci, fără preţ redus! Şoarecele şi pisica din nou.
Farmecul iernii este şi acela al îmbelşugatului bufet de Crăciun, oferit de restaurante sau vapoare. Firmele îşi duc salariaţii că să le cîştige bunăvoinţa (dacă îi mai duc…).
Apoi, începînd de la 13 decembrie (Sfînta Lucia) şi pînă la Bobotează, sărbătorile se ţin lanţ, urmate prin februarie de tradiţionala ,,vacanţă de sport” cînd părinţii îşi pot lua copiii undeva la ski.
Şi pentru că e vorba de alergătură între şoarece şi pisica, între buzunar şi tentaţie, între zilele libere şi orele suplimentare de la serviciu, de ce să nu rezolvi iarnă suedeză prin… tăierea Nodului Gordian: o săptămînă sau două la căldură, lipsit de griji înconjurat de frumuseţi şi bunătăţi.
Excursiile „Charter”
Firmele de turism se întrec să vîndă ,,pachete” din cele mai variate. Destinaţiile sunt variate, dar ideea este să ajungi undeva unde să poţi face plajă. Insulele Canare, Florida, Caraibele, se potrivesc de minune. Dar ce spune buzunarul? O săptămînă sau două? La ce nivel de comfort? Răsplata sigură, indiferent de varianta aleasă, va fi soarele şi relaxarea. Cei mai îndrăzneţi şi neconvenţionali evită să se tolănească toată perioada într-o rezervaţie turistică tip ,,Mamaia” în care parcă nu vezi picior de localnic şi de tradiţii. Totul e perfect dar… puţin cam prea strălucitor şi artificial. Poate că în loc de o staţiune pur turistică cum ar fi Los Cristianos în Tenerife, vei alege capitală, Santa Cruz, unde trăiesc şi… oameni, unde e o sală de concerte impresionată, Auditorio de Tenerife şi de unde, ca bază, poţi ajunge în toate locurile minunate de pe insulă?
Pensionarii obişnuiesc să-şi petreacă o mare parte din sezonul rece în aceste locuri. Ori în excursii, cum voi poveşti în continuare, ori în locuinţe cumpărate. Dar nu tuturora le da mîna. Pensiile aduc în casă ceva mai mult decît o jumătate din salariu… Mulţi nu au lucrat de la început şi la fel de mulţi trăiesc singuri, fără patener, fapt care duce la încă o dublare a unor cheltuieli ale casei.
Un ultim cuvînt despre tradiţia curselor ,,Charter”.
În 1955, un birou de turism suedez oferea, pentru prima dată, un sejur de 16 zile în Palma de Mallorca. Caracterul special al acestor sejururi era că mijlocul de transport (de cele mai multe ori avion) era închiriat, cu tot cu echipajul special pentru a duce aceşti turişti la perioade fixe.
Acesta a fost începutul avalanşei turismului suedez de iarnă (şi nu numai) la căldură şi soare. La succesul acestora a contribuit, pe lîngă efectul de noutate şi competenţă lucrătorilor din turism, faptul că s-au putut obţine preţuri accesibile. Călătoriile au încetat să mai fie un privilegiu al celor avuţi.
În prezent, firmele de turism sunt şi proprietarele flotei de avioane.
Acestea fiind spuse, sper că am reuşit să dau cîteva exemple de diversitatea situaţiilor oferite de iarnă suedezilor. Va invit la un sejur în Suedia. Veţi găsi cu siguranţă o anume iarnă care să vi se potrivească. Amatorii de senzaţii speciale vor putea să dea o fugă şi pînă în nord, pentru un sejur la hotelul de gheaţă din Jukkasjärvi
