În fiecare miez de iarnă, Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, cu sediul la Şimleu Silvaniei, marchează Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului. O constantă a festivităţilor este implicarea tinerei generaţii în păstrarea şi evocarea acestei tragedii de proporţii din istoria celui de al doilea război mondial. Marcarea Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului aduce întotdeauna ceva nou, de fiecare dată elevii din Şimleu Silvaniei participând din plin la eveniment.

În fiecare miez de iarnă, Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, cu sediul la Şimleu Silvaniei, marchează Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului. O constantă a festivităţilor este implicarea tinerei generaţii în păstrarea şi evocarea acestei tragedii de proporţii din istoria celui de al doilea război mondial.

Acum aproape un deceniu (în 2005), un grup de tineri şimleuani, reuniţi în Asociaţia Memorială Hebraica din Nuşfalău, împreună cu Alex Hecht din New York (vicepreşedinte al Jewish Architectural Heritage Foundation) – descendent al unei familii evreieşti de meleagurile Şimleului – actualmente stabilit în Statele Unite, aveau iniţiativa înfiinţării  unui muzeu menit să păstreze memoria comunităţii evreieşti prospere care în perioada interbelică număra peste trei mii de suflete şi a influenţat decisiv devenirea oraşului de la poalele Măgurii. Evreii şimleuani şi din împrejurimi, deposedaţi de bunuri au fost scoşi din case şi internaţi în cumplitul ghetou din Cehei, unde au fost supuşi foamei şi torturilor. Apoi au fost îmbarcaţi în vagoanele de vite ale garniturilor de tren cu destinaţia Auschwitz. Toate acestea s-au petrecut în doar câteva săptămâni, în aprilie-mai 1944.

La vernisajul expoziţiei a participat un public numeros

Muzeul – care a beneficiat de la bun început de susţinerea autorităţilor locale, personal a primarului Septimiu Ţurcaş – a alcătuit un fond documentar  despre Holocaustul din Transilvania, lărgindu-şi şi diversificându-şi treptat  domeniile de activitate, focalizându-se asupra educării şi implicării tinerilor în studierea istoriei Holocaustului. Această orientare este reflectată sugestiv de tinereţea şi entuziasmul lui Daniel Stejeran, directorul instituţiei.

Marcarea Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului aduce întotdeauna ceva nou, de fiecare dată elevii din Şimleu Silvaniei participând din plin la eveniment. Dacă anul trecut momentul memorial a fost un prilej de semnare a documentelor de colaborare cu Colegiul Brener din Petach Tikwa – oraş înfrăţit cu Şimleu Silvaniei – şi al câtorva acţiuni realizate împreună de elevii celor două instituţii de învăţământ  (http://www.baabel.ro/in-lume-si-la-noi/214-andrea-ghita-27-ianuarie-2013-neuitare-infratire-si-speranta), în acest an tinerii şimleuani, membri ai clubului Silvan Art, îndrumaţi de profesorul Dumitru Costalaş, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din judeţul Sălaj, au realizat expoziţia de pictură Suferinţă şi speranţă, găzduită de incinta sinagogii renovate.  Tinerii autori ai lucrărilor plastice au surprins cu penelul memoria evreilor din Şimleu, dar şi legăturile actuale cu Israelul.

Cetăţenii oraşului au cinstit amintirea victimelor Holocaustului, participând în număr mare la reuniunea comemorativă de la Casa de cultură din Şimleu Silvaniei. Evenimentul a fost onorat şi de prezenţa reprezentanților administraţiei locale şi judeţene, precum şi a parlamentarilor de Sălaj.

Aprinderea lumânărilor şi ristirea rugăciunii pentru sufletul martirilor

Cele şase lumânări, în amintirea celor şase milioane de victime ale Holocaustului, au fost aprinse tot de elevii şimleoani. Rugăciunea pentru sufletele martirilor a fost rostită de Rabinul Zvika Kfir, implicat de ani de zile în păstrarea memoriei evreilor din Transilvania de Nord şi acţiunea de înfrăţire cu Petach Tikwa, oraşul său natal.

Eduard Kapelovici primeşte diploma de Drept între Popoare, acordată mamei sale, Margareta Kapelovici

Ambasadorul Israelului la Bucureşti, Dan Ben Eliezer, cetăţean de onoare al Şimleului Silvaniei, ia parte an de an la marcarea Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului. Anul acesta în acest cadru festiv i-a înmânat lui Eduard Kapelovici din Satu Mare, diploma de Drept între Popoare, acordată post mortem mamei sale Magdalena. Documentul emis de Institutul Yad Vaşem din Ierusalim, este un semn de preţuire pentru curajul ei de a fi salvat evrei, în timpul războiului.

Elevii prezintă un colaj din poeziile lui Ely Gross

După vizionarea mărturiei cutremurătoare a lui Ely Gross, supravieţuitoare din Şimleu Silvaniei şi sprijinitoare a muzeului, un grup de elevi a dat citire poeziilor ei care evocă atât copilăria senină din Şimleu, cât şi coşmarul deportării la Auschwitz.

Dr. Aurel Vainer, deputat şi preşedinte FCER

Importanţa educării tinerei generaţii din România, în spiritul înţelegerii trecutului, al fraternităţii şi empatiei faţă de oamenii din preajmă, indiferent de etnie sau confesiune, este singura cale de a nu se mai repeta o tragedie precum Holocaustul. Acest lucru a fost scos în evidenţă în cuvântările rostite şi în interviurile acordate presei atât de deputatul Aurel Vainer, preşedintele FCER , cât şi de ambasadorul Israelului la Bucureşti, Dan Ben Eliezer. 

Dan Ben Eliezer, ambasadorul Israelului la Buucreşti 

La festivitatea din 26 ianuarie 2014, în sala Casei de Cultură au fost arborate trei drapele şi au răsunat trei imnuri de stat : al României, Israelului şi Poloniei. Prezenţa ambasadorului Poloniei, Marek Szcygiel, invitat la ceremonie de primarul Septimiu Ţurcaş, este un început promiţător de apropiere între statul polonez şi oraşul natal al lui Stefan Báthori (27 septembrie 1533, Şimleu Silvaniei,  – 12 decembrie 1586, Grodno, Uniunea Polono-Lituaniană)  principe al Transilvaniei (1571 – 1575) şi rege al Poloniei (1575 – 1586),  de binecuvântată memorie.

Stephan Bathory, principe al Transilvaniei şi rege al Poloniei

Următorul pas avut în vedere este înfrăţirea oraşului de pe Crasna, cu un oraş corespunzător din Polonia. Atât edilul din Şimleu Silvaniei, cât şi ambii ambasadori au vorbit despre perspectiva unei triple colaborări, mai ales în domeniul educaţiei tinerei generaţii.

Marek Szcygiel, ambasadorul Poloniei la Buucreşti

Festivitatea s-a încheiat cu un interesant program de cântece idiş şi ebraice, despre viaţa amară din ghetouri şi rezistenţa de la Varşovia, interpretat de formaţia de muzică klezmer, Mazel Tov din Cluj.

Formaţia Mazel Tov