Potrivit rezultatelor parţiale, după numărarea a peste 96 la sută din voturi (rezultatele definitive vor fi comunicate la 12 aprilie), alianţa Fidesz-Creştini Populari care au candidat pe liste comune, a obţinut 44,7 la sută, ceea ce înseamnă 133, din totalul de 199 de locuri din parlament. Pe locul doi s-a situat coaliţia de stânga-liberală, cu 25,6 la sută – 38 de mandate, iar LMP – partidul ecologist, cu 5 mandate. Cel mai mare progres a fost înregistrat de partidul de extremă dreapta Jobbik care, cu 20,8 la sută, va dispune de 23 de mandate.
Fidesz, partidul premierului Viktor Orbán a câştigat detaşat alegerile legislative din Ungatia. Potrivit rezultatelor parţiale, după numărarea a peste 96 la sută din voturi (rezultatele definitive vor fi comunicate la 12 aprilie), alianţa Fidesz-Creştini Populari care au candidat pe liste comune, a obţinut 44,7 la sută, ceea ce înseamnă 133, din totalul de 199 de locuri din parlament. Este posibil ca în continuare Fidesz să deţină două treimi din mandate. Pe locul doi s-a situat coaliţia de stânga-liberală, cu 25,6 la sută – 38 de mandate, iar LMP- partidul ecologist care nu a vrut să se alieze cu stânga, a reuşit să intre în parlament, cu 5,1 la sută, obţinând 5 mandate. Cel mai mare progres a fost înregistrat de partidul de extremă dreapta Jobbik care, cu 20,8 la sută, va dispune de 23 de mandate.
Faţă de acum patru ani, Jobbik a mai adăugat patru la sută la performanţa sa. Potrivt sistemului electoral, nici o minoritate nu va avea un deputat cu drept de vot, întrucât ar fi trebuit să obţină cel puţin 20.000 de voturi din partea celor care s-au înscris pe listele electorale ale minorităţilor. Deocamdată nu s-a comunicat numărul voturilor maghiarilor cu dublă cetăţenie care au participat la scrutin (inclusiv cei din România), dar preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, invitat la emisiunea postului de televiziune ATV, a declarat că votul celor de dincolo de graniţe urma să aducă Fidesz (majoritatea a votat cu acest partid) cel mult două mandate şi, oricum participarea lor are o valoare de simbol.
De fapt, victoria Fidesz a fost previzibilă, dacă se ia în considerare, de pildă, participarea, la începutul lunii trecute, la „marşul păcii”, o demonstraţie masivă a simpatizanţilor centrului-dreapta la care au participat aproape 500.000 de persoane. În plus, partidul de guvernământ a profitat şi de noua lege electorală, de redesenarea circumscripţiilor electorale, proiectate în aşa fel încât dreapta să fie favorizată, precum şi de o serie de măsuri cu caracter populist, pe primul loc aflându-se reducerea de două ori a costurilor utilităţilor. „Ungaria performează mai bine”, a fost lozica sub care s-a desfăşurat această acţiune, fără să se explice din ce fonduri se vor susţine pierderile bugetare, în condiţiile în care Ungaria, renunţând la FMI, se împrumută la preţul pieţei. Alegătorii Fdesz au fost atraşi şi de aşa numitul „război pentru libertate” dus de Orbán împotriva instituţiilor europene, inclusiv UE, care – potrivit opiniilor sale – ar atenta la independenţa luării de decizii guvernamentale. În discursul său din noaptea alegerilor, premierul a mulţumit alegătorilor că i-au fost fideli şi a promis cu va continua şi va perfecţiona această linie politică în perspectiva următilor patru ani.
Marele perdant al scrutinului a fost coaliţia de stânga-liberală. În cei patru ani de după eşecul din 2010, datorat în primul rând scandalurilor de corupţie din rândurile socialiştilor, stânga nu a reuşit să elaboreze o alternativă credibilă faţă de cea a Fidesz. Ea a înregistrat o mare întârziere în încercarea de a forma o coaliţie. Doar anul trecut s-a format prima alianţă, între PSU al lui Attila Mesterhazy şi formaţiunea Împreună–DU (dialog pentru Ungaria) a fostului premier, Gordon Bajnai. Coaliţia extinsă a luat naştere abia cu câteva luni înainte de alegeri iar până atunci partidele s-a bălăcărit reciproc. În acest scurt timp, au subliniat analiştii, şi în condiţiile restricitve de campanie întroduse de guvern, coaliţia de stânga nu a avut capacitatea şi nici posibilitatea de a–i atrage pe alegători. Nici prezenta la vot, în jur de 60 la sută din cei aproximativ opt milioane de alegători – cea mai slabă după 1989, – nu a favorizat stânga care nu a reuşit să-şi mobilizeze în suficientă măsură alegătorii. Un răsunător caz de corupţie care a avut drept ţintă vicepreşedintele partidului socialist, Simon Gabor, dezvăluit de Fidesz în preajma alegerilor, a afectat de asemenea procentajul stângii.
Aşa cum s-a menţionat anterior, „Jobbik” a înregistrat un mare avans. În afara mandatelor dobândite, în foarte multe circumscripţii uninominale, Jobbik s-a situat pe locul doi sau trei, devansându-i pe socialişti şi pe ecologişti. Se pare că în zonele sărace din estul Ungariei, mesajul antieuropean şi xenofobo-rasist al acestei formaţiuni a fost mai atractiv decât cel al centrului-dreapta sau al stângii. În plus, a lipsit din partea partidului de guvernământ o luare de poziţie fermă, o delimitare categorică faţă de ideologia Jobbik. Mai mult – susţin observatorii – Fidesz chiar a preluat idei din domeniul economic , susţinute în programul Jobbik.
În cuvântul său, premierul Viktor Orbán a vorbit despre o „victorie zdrobitoare”, unică în Europa care i-a confirmat politica. Întrebarea este, afirmă analiştii, dacă va avea posibilităţi materiale de a o susţine şi în următorii patru ani ? Pe de altă parte, va fi oare în stare stânga să–şi întărească unitatea şi să găsească o ofertă atractivă pentru ca, măcar în 2018, la următorul ciclu electoral, să revină la putere.
