Căciuliţele tricotate şi pălăriile de iarnă sunt accesorii care dau culoare şi o notă adolescentină ţinutelor de sezon rece, pot moderniza un outfit simplu, atrag atenţia în mod plăcut asupra fizionomiei pe care o încadrează. Cu condiţia să fie bine alese. Regula de bază în cazul căciuliţelor tricotate este să nu vă gândiţi la ele ca fiind doar o chestie care să vă ţină de cald şi să acopere urechile. Nu, nu, nu: căciuliţele sunt un indicator al gusturilor voastre…

O prietenă de-a mea remarcă de curând, într-o zi tare vântoasă: “Nu te-am văzut niciodată purtând căciuli tricotate, fesuri, pălării, bonete, şepci…! Nici măcar în pozele din copilărie! Ai ceva împotriva lor?”

Nu, doar că le găsesc greu de purtat. Îmi dau de furcă: simt nevoia să îmi scarpin fruntea, părul mi se electrizează, se încurcă şi nu îl pot ţine strâns, mă obligă să iau o ţinută ultra-casual… Prea multă bătaie de cap.

Există însă multe femei fidele căciuliţelor tricotate sau pălăriilor de iarnă. La urma urmei, de ce nu? Sunt accesorii ca oricare altele, dau culoare şi o notă adolescentină ţinutelor de sezon rece, pot moderniza un outfit simplu, atrag atenţia în mod plăcut asupra fizionomiei pe care o încadrează. Totuşi, condiţie sine qua non: să fie bine alese.

Regula de bază în cazul căciuliţelor tricotate este să nu vă gândiţi la ele ca fiind doar o chestie care să vă ţină de cald şi să acopere urechile. Nu, nu, nu: căciuliţele sunt un indicator al gusturilor voastre, ale stilului, chiar al dispoziţiei voastre sufleteşti. O căciuliţă galbenă ca soarele şi cu un pompon spune altceva decât una simplă, neagră…

Există o căciuliţă pentru fiecare? Orice femeie le poate purta?

Anumite fizionomii pot purta absolut orice tip de căciulă: şcolarească cu pompoane, peruviana chullo cu “urechi”, scandinavele topplue şi  tomte cu vârful ascuţit, supradimensionată Rasta, slim de ski, beretă franţuzească, beanie…

Alegerea lor se face în functie de forma feţei, lungimea şi tunsoarea părului, de stilul purtătoarei. Cele mai simplu de purtat şi universal-flatante sunt cele micute, lipite de cap, în culori uni: ciocolatii, gri, violet-prună, roşii, verzi…

Dacă până acum nu aţi încercat nici o căciuliţă, nu abandonaţi. Există mult prea multe variante, aşa că oferiţi-vă măcar experienţa de a vă distra probând 50 de modele, tricotate în 50 de culori şi fibre diferite, în 50 de forme şi  dimensiuni diferite. Experimentaţi, până nu se termină iarna, cu câteva feluri de a le purta: lăsate pe ceafă, coborâte la nivelul sprâncenelor, aşezate asimetric, lăsând şuvite de păr, pe lângă faţa sau ascunzând tot părul în căciulă… Fiecare astfel de detaliu vă schimbă fizionomia.

Ce căciuli să nu cumpărăm sau purtăm?

Căciuliţele din polar le puteţi purta doar când faceţi jogging, dimineaţa la prima oră, într-un parc, sau pe o pârtie. Sau când dezgropaţi maşina, după o noapte de ninsoare şi viscol.

Altfel, toate căciuliţele sunt permise – sobre, şic, jaquard, cu strasuri, cu fire lurex, dungate, din mohair – atâta timp cât îi asortaţi stilul cu cel al paltonului, gecii, ţinutei. Spre exemplu, mi-e greu să îmi imaginez o căciulă cu un pompon uriaş, purtată la un mantou ultra-elegant, clasic.

IRINA6

Ah, desigur evitaţi the total look ethnic: căciuliţă peruviană şi poncho în stil Navajo. Ridicol.

Putem şterpeli căciuliţele copiilor noştri?

Nu mă refer la cagulele cu Hello Kitty sau la căciuliţele cu pompoane şi  urechiuşe de şoricel. Acelea sunt hors questions. Însă cele adolescentine, funky, de ce nu? Le putem purta, cu condiţia ca mai sus descrisa căciulă să nu fie supradimensionată, exagerat de voluminoasă sau de inspiraţie grunge-trash. Purtaţi-le în zilele “off”, cu o jachetă groasă ca cele de la Stefanel sau o vestă din blană, jeanşi sfâşiaţi şi  bocanci biker.

Ne asortăm căciuliţa la fular?

De ce nu şila mănuşi, daca tot veni vorba? Haideţi, am depasit epoca asortarii clasice…

(articol preluat de pe blogul autoarei http://www.stylediary.ro/wordpress)