Ce vorbești, fusta asta? Nici nu mai știu de câți ani o am!” Așa a sunat răspunsul meu standard zilele trecute, când mai multe prietene mi-au complimentat ținuta. Adevărul e că chiar purtam o fusta veche – mă rog, de acum 7 ani, ceea ce o face „veche” în comparație cu ritmul absolut înnebunitor în care se mișcă azi trendurile. Fusta asta a supraviețuit cu stoicism trierilor bi-anuale la care îmi supun nu doar garderoba, ci TOT ce am în casă: încălțăminte, cărţi, farfurii, obiecte de decorațiuni interioare, accesorii, reviste, așternuturi… E o chestie brutală şi consumatoare de energie şi timp, știu. Dar atât de necesară! Şi eu, şi prietena mea Ana ba o învinovățim pe Marie Kondo pentru asta, ba filosofăm pe marginea acestui gest, aspirând la o viaţă minimalistă şi ultra-relaxată, apartamente mai aerisite, garderobe, dulapuri şi biblioteci mai puțin încărcate, un vis în cheie scandinavă…

Motivul principal al supraviețuirii acestei fuste – midi, dintr-un bumbac plin, foarte amplă şi acoperită cu un imprimeu african în galben, violet şi bleumarin – este am ştiut în fiecare anotimp cum o pot actualiza şi reinterpreta. în iarna trecută am purtat-o cu un pulover bleumarin supradimensionat, cu torsade, în timp ce primăvara o port cu cămăși albe sau topuri care preiau culorile imprimeului. în iarna asta renunț la bleumarin în favoarea galbenului ocru: o voi purta nu doar cu un pulover de culoarea gutuilor, ci şi cu un palton într-o nuanță apropiată. Easy peasy.

Pentru că tot veni vorba de easy peasy, de curând am purtat un cardigan oversized – de obicei rezervat weekendului, jeanşilor şi  ţinutelor casual – peste o rochie albă de vara, semnată Izabela Măndoiu. I-am adăugat cizme înalte din piele întoarsă şi o curea în talie. Un cardigan multi-tasking, cine s-ar fi gândit la un astfel de atribut?

Dar tocmai în asta constă bucuria redescoperirii hainelor deja-purtate, pe care le ai de mult timp în garderobă. Fie că iți treci întreaga garderobă printr-o triere făcută cu rigurozitate, fie ca într-un anume interval de timp iți probezi toate hainele din dulap pentru a construi cu ele noi şi noi  ţinute în care să le integrezi, la un moment dat chiar ajungi să le vezi cu ochi noi. Regăsite, reîmbrăcate, desprăfuite, hainele tale te surprind, te stimulează, iți re-aduc aminte motivul pentru care te-ai îndrăgostit de ele cu ani în urma, te fac sa-ti spui „oooh, ia să vedem ce putem face cu haina asta…!”

Puține sunt femeile care nu se simt paralizate de teama de a arunca o haină, gest pe care cred li vor regreta mai târziu. Înţeleg foarte bine reacția. Acestor femei le spun că vorbim de o simplă haină, care poate fi înlocuită – nu doar la propriu, cu una noua şi asemănătoare, ci şi la figurat, păstrând spiritul outfit-ului (schema cromatică, de exemplu) şi substituind piesele vestimentare. În sfârșit, în astfel de momente, accesoriile capătă greutate: cercei spectaculoși, coliere îndrăznețe, șosete cu fir metalic, curele cu catarame neobișnuite, eșarfe multicolore, broșe cu forme unice… Cu atât de multe opțiuni de a actualiza o  ţinuta purtată deja de multe ori, rareori vei mai simți nevoia sa pui pe lista de shopping piese trendy: un palton din blană roșie artificială, o pereche de botine aurii, al zecelea rucsac paietat, o fustă din piele bordată cu pene de struț… Parcă mai ușor e sa adaugi în garderoba sus-numita curea, pe care o vei purta în toamnă peste un cardigan, la iarna peste un palton cu revere-sal, iar la primăvara cu o jacheta army.

Astea fiind spuse, la ultima triere de garderoba mi-am dat seama că am în dulap câteva rochii-petrecute subțiri, cumpărate în primăverile trecute: una cu animal print, doua cu un imprimeu de flori de toamna, o a treia în nuanțe de vișiniu şi galben… Ce mă împiedică să le port cu o helancă subțire pe dedesubt, acum şi în februarie? Ba mă gandesc chiar şi la combinație riscantă de suprapuneri: sus-numitele rochii şi helanci, purtate peste jeansi şi asortate cu un blazer navy din stofa… Stiu, suna complicat şi bizar, dar functioneaza şi arata bine! A fost nevoie doar de 5 minute, o nano-sesiune de outfit styling şi doua fotografii pe telefon, pentru confirmare. Ma entuziasmez de cate ori am inspiratie şi sunt incantata cand imi pot purta rochiile subtiri mai mult de 3 luni pe an (cost per wear and all that…). Apoi mi-am adus aminte de articolul acesta al Leandrei Medine despre evolutia unui outfit, l-am recitit şi mi-am dat seama ca prefer  ţinutele simplificate.

Denimul – cămăși şi geci, nemaivorbind de pantaloni – intră în aceeași categorie a multi-versatilităţii. Nu doar că le poți păstra for ever and ever, dar sunt bune de folosit ca straturi. O cămașă din denim cu mânecile suflecate merge peste un pulover subțire la baza gatului sau peste o helanca, dar şi pe sub un pulover texturat, pe sub o rochie cu volum, pe sub un sacou din stofa. Iar geaca folosește-o în loc de vesta matlasată pe sub un mantou mai larg sau în loc de sacou, peste o rochie rosie (denimul merge de minune cu rosu!). în plus, în loc de a cădea în plasa „sezonul asta am nevoie neapărat de o pereche de cizme roșii lungi peste genunchi”, mai bine cumpărați-va multe perechi de cercei fabuloși.

Sigur că pare mai ușor să cumpărăm permanent haine noi, uneori chiar  ţinute întregi, dezbrăcând manechinul din vitrina. „Pare” este cuvântul-cheie, pentru că după o vreme acele haine noi devin, inevitabil, victime ale plictiselii şi blazării, reprezentante ale sindromului „mi-e lene să fac un efort pentru mine”, ambasadoare pentru tot ce înseamnă „fast fashion & zero fucks given” şi „instant gratification”.

Morala e aceeași cu interpretarea psihologică a poveştii cu cei 3 purceluși: efort zero şi răbdare zero, rezultate zero, dar un dulap ultra-plin; perseverenţă pe plus şi eforturi făcute pas cu pas, rezultate impresionante, de durată şi o garderobă coerenta. (Btw 1: dacă vă fascinează subiectul basmelor şi interpretării lor în cheie psihologică, vă recomand cartea lui Bruno Bettelheim, o veti citi pe nerăsuflate. Btw 2: sper că s-a observat diferența dintre dulap şi garderobă!).

În cheie stilistică, ai nenumărate instrumente la îndemână pentru a-ţi redescoperi garderoba: jocuri cromatice şi de imprimeuri, suprapuneri, alătuăari de texturi şi materiale din sezoane diferite, accesorizare, reciclare, restilizare prin modificarea nivelului de eleganţă a  ţinutei. Pe toate acestea – şi multe altele – m-am încăpățânat să le compun sub forma de teme stilistice zilnice, în programul „60 days of styling„. Da, incepe curand, în 15 noiembrie, şi este pentru toate Cenușăresele, Albele ca Zăpada, Fetițele cu Chibrituri, Ilenele Cosânzene şi Mume ale Zmeilor care se încumetă sa își infrunte garderoba. Cu inima curajoasă, cu bucurie în priviri, cu cuvinte vrăjite în faţa oglinzilor, dar mai ales cu încredere şi dragoste de sine.

Cine se mai prinde în jocul celor 60 de zile? Îmi puteti scrie aici, momentul e numa’ bun să începeți a vă (re)scrie propria poveste stilistică…

(preluare de pe blogul autoarei http://www.stylediary.ro/wordpress)

Irina Markovits