Zvonul despre decizia președintelui Donald Trump de a retrage 9500 de militari americani din Germania dintre cei 35.000 staționați acolo este explicat de analiștii politici prin două motive.

Pe de o parte, ca o reconfirmare a poziției critice, exprimate de mai multe ori de președintele american în ceea ce privește rolul Alianței Atlantice în menținerea păcii globale. Trump a calificat cu mai multe prilejuri NATO ca o structură desuetă, greoaie și mai ales costitistoare pentru americanii care suportă cea mai mare parte din cheltuielile militare ale Alianței. De la alegerea sa ca președinte, mantra lui Trump a fost o repartizare mai echitabilă a acestor cheltuieli. Mai mult, el a propus ca țara care dorește să fie apărată de militarii americani să plătească pentru aceste ”servicii”. Concret, SUA suportă 22 la sută din bugetul NATO, iar restul se împarte între celelalte state membre. Președintele american le-a cerut acestora să aloce cel puțin doi la sută din buget pentru cheltuielile militare, dar până la ora acesta doar vreo opt țări, printre care și România, au îndeplinit acest criteriu.

Celălalt motiv ar fi relația proastă cu Germania. Trump și-a manifestat nemulțumirea mai ales față de faptul că deși Berlinul alocă cele mai mari fonduri dintre statele europene membre ale NATO, acestea reprezintă sub doi la sută din buget. Fostul ambasador american din Germania, Richard Grenell, a și declarat într-un interviu pentru Deutsche Welle că nu i se pare corect ca Germania, care anul trecut avea un excedent bugetar, să nu crească cheltuielile militare, lăsându-i pe contribuabilii americani să le suporte, iar ei să folosească banii pentru programe sociale interne. La aceasta s-ar adăuga și antipatia președintelui american față de cancelarul Angela Merkel (nu există nici o ”chimie” între ei, au afirmat observatori politici) care, recent, a refuzat invitația președintelui american la un summit G7. Ea a explicat prin pandemia de coronavirus dar și-a exprimat și părerea că reuniunea nu era bine pregătită și i-a reproșat lui Trump retragerea SUA din OMS. Demersul președintelui american nu va apărea în ochii germanilor ca o sancțiune, opinează observatori politici. ”Dacă cumva Trump a crezut că decizia lui o va afecta politic pe Merkel, a greșit profund. Mai degrabă ne afectează pe noi”, a declarat Julianne Smith, fostă oficialitate în administrația Obama, la ora actuală analistă la ”Fondul Marshall” din Statele Unite. De precizat totuși că o parte a clasei politice germane, inclusiv CDU – creștin democrații – regretă acest gest.

Dincolo de toate aceste motive vizibile este posibil ca Trump, având în fața ochilor sloganul lui electoral ”America first” (pe care unii l-au transformat ironic în ”Trump first” – să nu uităm că suntem într-un an electoral), să încerce să aplice politica sa de dezangajare din Orientul Mijlociu și pentru Europa. Încetul cu încetul se conturează mai pregnant tendința de izolare a Americii, un fel de retragere în sine, un dezinteres față de ceea ce se întâmplă în jur (se pare că vrea să retragă militari americani și din Coreea de Sud) și o concentrare a atenției în exclusivitate asupra intereselor Americii.

Este un demers destul de periculos pentru echilibrul global. În primul rând va duce la slăbirea NATO, Alianța bazându-se pe componenta militară americană atât ca forță umană, cât și ca tehnică militară. Prezența forțelor militare ale NATO în Europa și cea a militarilor americani în Extremul Orient joacă un puternic rol de descurajare pentru potențialii adversari, care în ultimii ani și-au încordat mușchii și doresc să intre în rândul superputerilor (Rusia, China). Vedem ce dezastru a creat în Orientul Mijlociu dezangajarea militară americană și ce scump s-a plătit revenirea ei pentru a pune capăt agresiunii islamiste.

Deși cel puțin până în momentul de față nu există nicio confirmare oficială, ideea retragerii a fost criticată atât de europeni cât și de americani. Oficialități NATO s-au declarat nemulțumite deoarece potrivit protocolului Alianței, astfel de decizii se discută cu toți membrii NATO. La rândul ei Germania a fost luată prin surprindere, ca de altfel și liderii politici din alte țări, aflând despre această eventualitate din presă, dintr-un articol din The Wall Street Journal.

Ofițeri superiori americani care ocupă posturi de conducere în Pentagon atrag atenția asupra consecințelor acestei decizii. Este o măsură nefastă, consideră ei, în condițiile în care Rusia, de la ocuparea și anexarea Crimeii, și-a menținut caracterul agresiv. Retragerea militarilor americani, au afirmat analiști militari, este un cadou făcut lui Vladimir Putin. O parte din legiuitorii din cele două Camere ale Congresului SUA, atât democrați cât și republicani, au contestat pasul făcut. Statele Unite, au arătat ei, nu obțin niciun fel de câștiguri strategice, dimpotrivă, retragerea poate fi considerată o slăbiciune. În plus ea îngreuiază situația militarilor americani din Germania care, cu un efectiv redus aproape la jumătate, cu greu vor face față cerințelor, mai ales în cazul unor situații de criză în Europa sau Orientul Mijlociu, când ar fi nevoie de desfășurarea rapidă de trupe și armament.

Dacă decizia președintelui american se referă la retragerea totală a militarilor, nu la relocarea lor în alte părți ale Europei, cei mai afectați vor fi est-europenii și statele baltice, aflate în prima linie a frontului, foarte aproape de Rusia care nu își ascunde criticile față de existența în apropierea sa a militarilor NATO.

Este posibil ca Donald Trump să mizeze astfel pe atragerea electoratului, în condițiile în care nu stă prea bine în sondaje. Dar rezultatul nu este cert. Dezangajarea militară americană din Orientul Mijlociu s-a putut explica prin victimele războaielor neamericane. Deocamdată militarii americani dizlocați în Europa nu sunt expuși pericolelor. Ei reprezintă o garanție de securitate, cetățenii europeni sunt recunoscători și se întărește prestigiul Americii. Dar poate Trump se gândește că acestea nu aduc voturi, ci cheltuieli. Și atunci pentru ce?

Eva Galambos