În cursul turneelor de concerte, lungi şi obositoare, Liszt s-a gândit să se retragă din viaţa de pribegie a virtuozului şi să se stabilească undeva. Dar evenimentele l-au legat de pian, ca pe eroul lui Byron, Mazeppa, care a fost legat de şaua calului, într-un galop continuu.
Away, away, my steed and I,
Upon the pinions of the wind,
All human dwellings left behind.
LORD BYRON. “Mazeppa”
(Departe, departe, pe şaua calului,
Pe aripile aprige ale vântului,
Lăsând în urmă orice lăcaş uman.)
Totuşi un ultim turneu l-a tentat. Cel mai lung şi cel mai obositor turneu. Demult dorea să viziteze Constantinopolul. A fost fermecat de ţara poveştilor misterioase, în care puţini călători din Apus s-au aventurat. Drumul prin Ardeal, România, Rusia, Constantinopol avea să fie coroana turneelor virtuozului pianist.
Călătoria prin Ardeal a început la 1 noiembrie 1846 la Timişoara. Apariţia lui Liszt pe podiumul de concerte a fost primită cu entuziasm.
În 2 noiembrie: Concert în sala mare a Primăriei.
În 4 noiembrie: Concert la Teatrul Comunal, în favoarea Uniunii de Muzică.
La Arad, Liszt a stat între 7-11 noiembrie. În 8 şi 10 noiembrie a susţinut concerte în sala hotelului Fehér Kereszt (Crucea Albă), unde Liszt a închiriat un apartament. Concertul din 10 noiembrie a fost unul de binefacere, în favoarea instituţiilor de ajutorare socială ale oraşului Arad. Oraşul i-a conferit lui Franz Liszt diploma de Cetăţean de Onoare .
Programul concertului a cuprins adaptări pentru pian sau parafraze ale pieselor.
De la Arad a plecat prin Timişoara, la Lugoj, unde a susţinut un concert în 15 noiembrie. Publicul lugojean l-a primit cu entuziasm.
În 17 noiembrie 1846 a avut loc un concert la Timişoara, iar la 20 noiembrie un concert la Sibiu. Nu trebuie uitat că turneul a avut loc în atmosfera de tensiune care a precedat Revoluţia din 1848. La Sibiu, unde Liszt a cântat Marşul Rákoczi, spectatorii unguri au aplaudat, iar saşii şi-au exprimat nemulţumirea.
In 24 noiembrie Liszt a ajuns la Cluj, unde a susţinut câteva concerte. A fost primit ca membru de onoare la Uniunea de Muzică din Cluj.
La mijlocul lunii decembrie, Liszt a ajuns la Bucureşti, unde prinţul Mihail Ghica i-a pus la dispoziţie o vilă. A susţinut trei concerte la Bucureşti, a făcut cunoştinţă cu artişti şi intelectuali locali. Liszt a luat contact şi cu scriitorii cu tendinţe şi sentimente naţionale puternice, printre care Cezar Bolliac, C.A. Rosetti şi secretarul Uniunii Scriitorilor, Nicolae Bălcescu. Prin peregrinările lui, Liszt a ajuns la Iaşi, vechea capitală a principatului Moldova. Într-unul din cele trei concerte susţinute, s-a asociat cu Alexandru Flechtenmacher, care a dirijat Uvertura Moldovenească.
La mijlocul lunii ianuarie 1847, Liszt a trecut graniţa Rusiei. Ucraina era un pustiu îngheţat. Intenţiona să concerteze la Kiev, Lvov și Odesa. La Kiev, primul concert a avut loc în clădirea bursei, iar următoarele două în Sala Mare a Universităţii, primul în 14 februarie. În public se afla şi prinţesa Carolyne zu Sayn-Wittgenstein,
Carolyne zu Sayn-Wittgenstein era o aristocrată poloneză extrem de bogată. Prinţesa, în vârstă de 28 de ani, nu trăia împreună cu soţul ei. După concert, Carolyne a donat o sumă mare în scopuri de binefacere. Liszt s-a interesat să afle numele donatorului şi a căutat-o ca să-i mulţumească pentru donaţia generoasă. El a fost invitat la moşia din Woronince, unde a petrecut două săptămâni împreună cu Carolyne. Acolo au hotărât să-şi unească uni vieţile şi de a se stabili la Weimar. Tot de atunci el a renunțat și la cariera de artist itinerant.
După Woronince, Liszt a susţinut concerte la Lvov şi Cernăuţi, apoi s-a întors la Iaşi, pentru a se pregăti pentru călătoria la Constantinopol.
Pe vremea aceea Turcia avea granițele închise. Liszt a fost nevoit să plece întâi la Galaţi, unde a stat un anumit timp în carantină și abia după aceea s-a putut îmbarca spre Constantinopol. Apropiind-se de portul Constantinopolului, el a fost încântat de priveliştea Cornului de Aur. Imediat după sosire a fost condus la palatul sultanului Abdul-Medjid. Pentru concertele din palat şi de la ambasada Rusiei, Liszt și-a comandat cel mai modern pian al firmei Érard din Paris. Ambasada avea o privelişte minunată spre Bosfor şi Marea Marmara. De acolo se puteau vedea Europa şi Asia. Liszt avea impresia că în depărtare, la orizont, se conturau versanții Olimpului.
Drumul de întoarcere a fost tot pe Marea Neagră. La Galaţi trebuia să intre iar în carantină. Liszt a mai susţinut concerte la Odesa şi Elizabetgrad. Acolo, în septembrie 1847, Liszt a dat ultimul concert plătit şi a anunţat că se retrage definitiv de la podiumul de concerte. Avea 35 de ani.
Pivind retrospectiv, această hotărâre a fost cea mai importantă din viaţa lui. Relativ tânăr, retras în plină forţă, a rămas în amintirea lumii ca pianistul legendar.
Schubert / Liszt – Erlkönig – Evgeny Kissin
Schubert / Liszt – Ave Maria – Valentina Lisitsa
Bibliografie
– Wikipedia
– Alan Walker: Franz Liszt, Volume I: The Virtuoso Years.1811-1847
– F. Grosz: Music and Musicians in the Romantic Era- Stamp Collection
Frederic și Eva Grosz
19/10/2020
13 Comments
Un articol admirabil, frumos scris si bine documentat, emotionant prin punerea in relief a legaturii lui Liszt cu Romania. Mai ales ca dupa aceasta suita de concerte intr- un ritm aproape frenetic, Liszt s- a retras complet din activitatea de mare interpret pianist. La 35 de ani, in plina glorie, asa cum remarcati.
Poate continuati seria de articole despre Liszt si ne povestiti despre marele compozitor in urmatorii 40 de ani ai vietii. Intilnirea cu Wagner.
Va multumesc si pentru postarea cu Evgeny Kissin, considerat de union ca Cel mai mare pianist al timpurilor noastre.
Mulțumesc pentru aprecieri.
Încercam să-mi amintesc dacă la Iași ,în1847,a avut loc întălnirea dintre Barbu Lăutarul și Liszt,însă episodul cu printesa poloneză m-a făcut să-mi pierd busola.Textul este impresionant,ca de obicei,mulțumită dozării componentelor:cuvinte,fotografii,timbre și clip-uri.
Mă bucură că v-a plăcut articolul !
Ca de obicei un reviu excelent si informativ! Felicitari!
Mulțumim !
Am citit cu mare plăcere acest articol excelent ilustrat cu exemplarele cele mai potrivite din colecţia de timbre a lui Frideric Grosz.
Aş dori să adaug câteva informaţii privitoare la concertele susţinute de Ferenc Liszt, la Cluj. Liszt a sosit la Cluj în 24 noimebrie 1846 şi s-a cazat la vestitul Hotel Biasini. Primul concert a avut loc în 26 nov. în Sala Redutei cu o capacitate de 500 de locuri. Al doilea concert a avut loc în 29 noiembrie, tot în sala Redutei. Cel de al treile, un concert de binefacere, a fost susţinut în 3 decembrie 1846, în Sala Teatrului de pe strada Farkas, cu o capacitate de 1000 de locuri.. După concert Liszt a fost condus la Hotel de o procesiune cu făclii, în ritmul Marşului Rákoczi. Din încasările acestui concert Liszt a donat 700 de florini în scopuri publice. În 5 decembrie a vizitat Conservatorul din localitate unde studenţii şi profesorii l-au întâmpinat cu mult entuziasm, interpretând în cinstea sa o uvertură şi o simfonie de Beethoven. Ultimul concert a avut loc în 6 decembrie, după care Liszt a fost însoţit la hotel de 300 de tineri studenţi şi nobili, purtători de făclii care au recitat poezii şi au cântat În 8 decembrie dimineaţa Liszt părăsea Clujul, îndreptându-se către Sibiu. (spicuiri din presa vremii http://hitellapszamok.adatbank.transindex.ro/1943_12/005LakatosIstvan_ketretegu.pdf)
Dragă Andrea ai adus informații importante din orașul tău . E întradevăr interesant că Liszt a trecut prin meleagurile noastre-voastre.Există vreun muzeu Liszt în Cluj ?Îmi pot închipui studenții purtători de făclii și Marșul Rakoczi…lui Liszt îi plăcea așa ceva.
Din păcate puţină lume ştie că Liszt a concertat la Cluj. Nu există muzeu, există doar o placă memorială pe clădirea Redutei.Fiul meu, muzicolog, spune că Liszt era un adevărat show-man şi că la concerte improviza pe teme date de public şi că acest lucru l-a făcut şi în turneul din Transilvania. Mulţumesc mult pentru ciclul Însemnările unui filatelist meloman.
Felicitari pentru suberbul articol
Ne bucărăm că v-a plăcut .
E&F Grosz
Foarte interesante mi s-au părut legăturile lui Liszt cu România!
Mulțumim Hava ! Tu ai legături sentimentale cu filatelia , dar și cu muzica.E&G