În ediţia din 26 august a Revistei Baabel apărea articolul lui Jack Chivo Sportivi evrei de top din România (https://baabel.ro/2021/08/sportivi-evrei-de-top-din-romania/). Cine n-a fost mândru, în România anilor 1950, de acel trio feminin, Angelica Rozeanu, Sári Szász-Kolozsvári și Ella Zeller, care recolta aurul la competiţiile mondiale de tenis de masă?

În ”comments”, i-am amintit domnului Jack Chivo despre o altă personalitate purtătoare a numelui Rozeanu: profesorul Lou Rozeanu (ex-soțul Angelicăi), considerat ”părintele” israelian al unei noi specialități în domeniul tehnic: tribologia. Răspunsul lui Jack Chivo  –  în corespondența privată dintre noi  – a fost o ”mănușă aruncată”: Aș fi foarte recunoscător dacă ați scrie un articol despre Lou Rozeanu.

Am ridicat ”mănușa”.

Și deoarece subiectul articolului e legat tribologie, câteva cuvinte definitorii.

Tribologia este știința care se poate rezuma în trei cuvinte: frecare – lubrifiere – uzură. Celui care citește această micro-definiţie, i se poate părea trivial. Honi soit qui mal y pense! Specialistul care lucrează în domeniul tribologiei este denumit tribolog, obiectivul fundamental al studiului tribologic fiind tribosistemele (sisteme fizice de suprafețe în contact). Oricât aș încerca să simplific, tribologia este o știință multidisciplinară, domeniile academice de studiu și cercetare incluzând fizica, chimia, știința materialelor, matematica, biologia, ingineria; în tribosistemele lubrifiate, stresul de contact poate crea tribofilme. Subdomeniile tribologiei includ biotribologie, nanotribologie, tribologie spațială, tribotronică, etc. Cunoașterea mecanismului fricțiunii și prevenirea uzurii contribuie la optimizarea proiectării sistemelor, prelungirea duratei de viață în funcționarea lor, ceea ce duce la realizarea unor economii considerabile.

Mă opresc aici, doarece subiectul acestui articol îl reprezintă ”pionierul” tribologiei israeliene: profesorul Lou Rozeanu.

Lou Rozeanu s-a născut în România în 1912. A absolvit Facultatea de Chimie Fizică la Universitatea din București în 1934, după care a efectuat o specializare postuniversitară la Harold Moore Petroleum Technology Laboratory, la Whyteleafe, Surrey. Activitatea sa de cercetare a dus la brevetarea unui proces de rafinare a lubrifianților. A obținut masteratul la Institutul de Cercetări Petroliere în 1936. A devenit consilier al Institutului Român de Cercetări Petroliere, ulterior fiind numit prim-consilier în Ministerul Petrolului.

În 1960 profesorul Rozeanu a emigrat în Israel. A fost cooptat cadru universitar în Departamentul de Materiale al Facultății de Inginerie Mecanică a Institutului tehnologic Technion-Israel, Haifa, în calitate de profesor asociat. În anul 1962, a început să predea cursul de Tribologie, un nou subiect la Technion, curs pe care a continuat să-l predea până la pensionarea sa, în 1998.

În anul 1970 a început să predea cursul de Tribologie și la Universitatea Ben Gurion, Beer Sheva[1].

În exemplele din cadrul prelegerilor, profesorul Rozeanu analiza la concret piese degradate, de multe ori i le aduceau chiar studenții, mulți dintre ei fiind din cei ce au servit în armata israelienă de apărare înainte de studiile lor universitare. El dezasambla aceste sisteme degradate, utilizând componentele pentru demonstrații și teme de casă, în cadrul cursului său de Tribologie. Aceste ”expertize” – material didactic excelent – le permitea studenților să se familiarizeze cu evitarea eșecurilor cauzate de greșelile tribologice făcute în proiectare și execuție, precum și în exploatare și întreținere. Pentru orele de curs, servieta îi era întotdeauna plină cu eșantioanele necesare temei care urma să fie dezbătută.

Printre multe altele, prof. Rozeanu a cercetat și testat fenomenele de depreciere termică a sistemelor de frecare, a dezvoltat teorii referitoare la oboseala suprafeței și a cercetat comportamentul straturilor subțiri de acoperire ca bariere termice. Cercetările prof. Rozeanu au condus la soluții pentru problemele tribologice industriale în domenii diverse: angrenaje, rulmenți, organe de mașini, sisteme mecanice, acoperirea sculelor de tăiere, etc. De asemenea, el a dezvoltat modele de prognoză a duratei de serviciu a sistemului, pentru condiții specifice de uzură și coroziune. Profesorul Rozeanu a fost unul dintre cei mai activi tribologi ai timpului său, remarcându-se prin amploarea realizărilor sale în tribologie. Cercetările sale au constituit contribuții reale într-un spectru larg de subiecte.

Cunoscut la nivel mondial – a publicat peste 100 de lucrări de cercetare științifică de bază și aplicată – prezența sa la Conferințele Internaționale de Tribologie a fost întotdeauna remarcabilă. A fost profesor invitat în SUA și Franța.

Profesorul Rozeanu a fost fondatorul și primul președinte al Societății Israeliene de Tribologie. În iunie 2000, Societatea de Inginerie Mecanică din Israel i-a acordat profesorului Rozeanu Premiul Societății și Premiul de Onoare, în semn de recunoaștere a realizărilor și activităților sale de cercetare în tribologie și de educație a tinerei generații de ingineri tribologi.

Decernarea festivă a Medaliei de Aur pentru Tribologie, anul 2000, s-a făcut la deschiderea Primei Conferințe Mediteraneene de la Ierusalim, 8-9 noiembrie 2000. Cea care a citit Laudatio, i-a înmânat Medalia de Aur Profesorului Lou Rozeanu, a fost președinta de onoare a conferinței, dr. ing Valeria Mariana Stoica, pe atunci proaspăta Ambasadoare a României în Israel (perioada 2000-2006).

Profesorul Lou Rozeanu s-a stins din viaţă în 2006.

Addendum

1. L-am cunoscut mai îndeaproape pe prof. Rozeanu, începând cu semestrul întâi, anul 1979: audiam cursul dumnealui. S-a bucurat mult atunci când i-am povestit de cunoștința comună, prof. Constantin Wanyorek, cel care mi-a fost îndrumătorul proiectului de diplomă de la Institutul Politehnic din Brașov (am relatat în articolul https://baabel.ro/2020/06/15-iunie-1967/).

În luna mai 1980, preluam funcția inginer-şef la Departamentul de Ingineria Materialelor la Universitatea din Beer-Șeva, conducerea laboratoarelor din departament căzând în sarcina mea: dotare, introducerea unor noi teme.

Printre altele, intenționam introducerea a două noi teme de laborator, cu subiectul tribologie, pentru studenții din prima treaptă (inginer) și două teme suplimentare pentru studenții în cercetare (master și doctorat). Desigur, m-am adresat profesorului Rozeanu. Colaborarea cu prof. Rozeanu a fost rodnică, dumnealui fiind un om prietenos și amabil; iar atunci când era vorba de tribologie, întotdeauna – oriunde și oricând  –  era dispus să ajute.

2. Participam la A Doua Conferință Internațională de Metalurgia Pulberilor, RoPM 2000, Cluj-Napoca, 6-8 iulie 2000. Prof. George Arghir, președintele Comisiei de Organizare a RoPM 2000, mi-a făcut cunoștință cu dr. Valeria Mariana Stoica, profesor la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, viitor ambasador al României în Israel. Din vorbă în vorbă, am realizat că ambii avem numitor comun în ceea ce privește teza de doctorat: materiale compozite. Și tot din vorbă în vorbă, eu fiind membru în Comisia de Organizare a conferinței de la Ierusalim, i-am propus participarea la conferința de tribologie din noiembrie de la Ierusalim; propunerea a fost acceptată.

Unul dintre obiectivele esenţiale ale ambasadoarei era strângerea legăturilor cu universitățile și instituțiile de cercetare din Israel.

A fost o adevărată doamnă, un om de valoare, de o probitate, distincție diplomatică (și personală) care a făcut cinste României.

A plecat mult prea devreme dintre noi, în 2012… Fie-i memoria binecuvântată!

Strul Moisa

---

[1] Inițiativa i-a aparținut Prof. Moshe Rosen (născut în Cernăuți, România), primul Șef al Departamentului de Ingineria Materialelor, ulterior Rector (1974 – 1979) al Universității Ben Gurion din Beer Sheva. Cu licență în Inginerie Mecanică și Metalurgie Fizică, masterat în Știința Materialor (ambele la Technion, Institutul de Tehnologie din Haifa, Israel), cu doctorat în Fizica solidului la Institutul de Științe Weizmann, în Israel, Prof. Rosen era conștient de importanța tribologiei în educația viitorului inginer (în specialitatea mecanică și știința materialelor).