Așadar, Occidentul a impus sancțiuni dure elitei ruse în frunte cu președintele Putin. Oligarhii își scot acum, în mare grabă, miliardele din Franța, Marea Britanie, SUA etc., înainte ca guvernele acestor țări să le localizeze și să le înghețe toate conturile în bănci, să le sechestreze avioanele particulare, iahturile și vilele somptuoase. În plus, multe țări au anunțat retragerea unora din companiile lor din Rusia, încetarea activității altora (MacDonald, Coca Cola etc.), reducerea importului de petrol și gaze rusești și multe altele. ”Occidentul trebuia demult să ia aceste măsuri, cel puțin din 2014, când Rusia a ocupat peninsula Crimeea!” afirmă numeroșii viteji care se arată acum după război. ”Poate astfel Rusia s-ar fi gândit de două ori înainte de a invada”. Dar chiar, de ce nu a făcut-o? De ce a fost nevoie de bombardarea atâtor orașe ucrainene, de moartea atâtor bărbați, femei și copii ucraineni, de distrugerea infrastructurii țării lor, de sacrificarea atâtor tineri soldați ruși pentru ca mai marii din Vest să conchidă că majoritatea, dacă nu chiar toți oligarhii, și-au obținut averile prin fraudă sau metode ilegale, cu sprijinul tacit sau fățiș al statului și că deci sunt parte componentă a regimului care a invadat acum Ucraina? Abia acum au aflat toate acestea? De ce a transmis abia acum televiziunea BBC un documentar despre modul cum s-a îmbogățit Roman Abramovici? Despre modul cum a reușit tânărul Roman, care și-a început cariera de om de afaceri vânzând păpuși de plastic în piața locală, să dețină iahturi, avioane și vile de sute de milioane de dolari. Documentarul BBC arată cum: printr-o serie de ”tranzacții creative” cu statul rus. Și statul rus la acea vreme era Boris Elțîn. Dar informațiile despre ascensiunea într-un ritm amețitor a lui Abramovici și a altor miliardari ruși care au făcut ”plasamente” în Occident existau și acum 20 de ani pentru cine voia să le afle. Eu le-am aflat atunci de la un coleg de la Serviciul BBC în limba rusă.
Or aici e cheia. Cei care ar fi trebuit să știe, nu au vrut să știe. Au stat toți acești ani cu ochii închiși. Guvernul britanic abia acum anulează o măsură prin care oricine ”investea” cel puțin jumătate de milion de lire sterline în țară, primea automat dreptul la reședință în Marea Britanie. Pentru mulți oligarhi ruși sau din fostele republici sovietice, diverse țări arabe etc., jumătate de milion de lire sterline este probabil suma pe care o joacă într-o seară la ruletă, sau o plătesc pentru sărbătorirea zilei de naștere a unuia din copiii lor.
[Îmi fac mea culpa. Pe la începutul anilor 90, un ministru român m-a întrebat, după ce îmi acordase un interviu pentru BBC Secția română, când cred că va deveni și România o ”țară normală”, în care să domnească legea. ”Când se va fi furat tot ce se va putea fura, iar hoții vor dori respectarea strictă a legilor pentru a nu li se fura lor averea ilicită”, i-am răspuns. Acum îmi dau seama că am fost naiv. În unele locuri se va fura întotdeauna. În Rusia legile fac exact opusul a ceea ce ar trebui să facă. Sunt folosite de unii tocmai pentru a continua să fure de la populație. (Era cât pe ce să spun ”de la stat”, dar nu e bine pentru că, parafrazându-l pe Ludovic al XIV, ”statul sunt ei”.)]
Dar acum, gata! Până aici, spânule, și-au zis Boris Johnson, Biden, Macron, Olaf Scholz și ceilalți lideri occidentali. Și au trecut la acțiune. Vor izola total Rusia, ăăăăă… nu chiar total, sau, cel puțin nu imediat, pentru că Europa de Vest va muri de frig, iar oamenii nu vor mai putea călători în automobilele lor. Cotidianul britanic de mare circulație Daily Mail scria acum câteva zile că numeroși părinți se și gândesc să-și educe copiii acasă pentru că nu-și vor putea permite să-i ducă la școală cu mașina dacă prețul motorinei ajunge la 3 lire sterline litrul, iar benzina la 2,60 lire. ”Nicio grijă”, ne spune guvernul lui Boris Johnson. Premierul veghează și a și găsit soluția. Pe 14 martie, un ministru britanic a dezvăluit că Boris va solicita Arabiei Saudite să-și mărească producția de petrol, pentru a se evita majorarea prețurilor. Întrebat dacă este corect să se urmărească sprijinul Arabiei Saudite, care recent a executat într-o singură zi 81 de persoane, ministrul britanic al sănătății, Sajid Javid, a răspuns că este important să recunoaștem, fie că ne place sau nu, că Arabia Saudită este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume și că într-un moment de criză energetică globală este just ca primul ministru și alți lideri din lume să dialogheze cu Arabia Saudită. Dar nu e și Rusia unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume? Ba da, dar ceea ce cred eu că a vrut să spună ministrul Javid și nu a știut cum, este că trebuie să alegem dracul care este mai puțin negru sau că „ne facem frate cu dracul până trecem puntea”.
”Ei, da, și ce-ai vrea?” parcă îi aud pe unii ripostând, ”să rupem total relațiile cu regimurile care nu ne sunt pe plac? Să ne izolăm într-un turn de fildeș din care să privim disprețuitori în jos la cei care nu au aceleași valori morale ca noi? E imposibil, nu ne-am putea continua viața, așa cum o știm.” Adevărat, dar atunci, în lumea realpolitik-ului să renunțăm, cel puțin, la ipocrizia crasă de care dă dovadă occidentul, și nu de azi sau ieri, ci de decenii. Să nu se mai prefacă bancherii că banii pe care îi primesc din străinătate sunt albi și nu negri, avocații venali să înceteze a mai facilita penetrația miliardelor ilicite pe piețele imobiliare occidentale, universitățile să nu mai primească ”donații” de la oligarhi străini suspecți, în timp ce rescriu istoria pentru a fi la moda corectitudinii politice, și așa mai departe. Puțin mai multă decență în aceste domenii, coborârea de pe piscul de unde se dau altora lecții de morală și, în general, practicarea unei politici externe mai oneste ar contribui enorm la o mai bună înțelegere. Pentru că probabil tocmai această ipocrizie îi înfurie în prezent pe mulți fani ai clubului de fotbal Chelsea, care încă îi aparține lui Roman Abramovici, dar care deocamdată nu mai are voie să vândă bilete, tricouri și alte produse, ca să nu-l îmbogățească și mai mult pe acest ”acolit al lui Putin”, văzându-l în același timp pe premierul Boris Johnson întâlnindu-se cu liderul Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, sub domnia căruia un critic al său, ziaristul saudit Jamal Khashoggi, a fost căsăpit acum trei ani la consulatul saudit din Istanbul de o echipă de asasini trimiși de la Riad. Și pentru că tot veni vorba despre saudiți, Saudi Public Investment Fund, al cărui președinte este (parcă aveați o bănuială, nu?) prințul Mohammed bin Salman, a cumpărat acum câteva luni echipa de fotbal Newcastle United din prima ligă engleză (Premier League). Cum spunea un bun prieten, istoria se repetă la indigo cu alți oligarhi și alte cluburi.
Nu-i frumos! Cum spune și Jacques Brel într-unul din cântecele sale: Je sais, on fait ce qu’on peut, mais il y a la manière…
Dorian Galbinski
Londra 16 martie 2022
11 Comments
Am citi cartea d-voastră de două ori și mi-a plăcut teribil. Ne-am cunoscut la un restaurant în Israel unde erau Vera și Mihai !!!
Nu mi- as fi imaginat ca exists atâția bani in lumea asta, ca exista oameni atât de bogați!
Vorbiti despre oligarhii ruși. Dar oligarhi ucrainieni nu exista? Am citit, nu stiu daca e sursa sigura , ca Zelenski a fost adus la putere de un oligarh, rus sau ucrainian, si el insusi avea afaceri pe care ulterior le- a vāndut unor tovarasi.
Sigur, sunt contra oricarui razboi. Dar Crimeea a apartinut totdeauna Rusiei, ca si regiunile Donețk si Lugansk.
De fapt, nu stim nimic cr se intàmpla in Ucraina, pe cine sprijina Vestul, de loc moral.
Multe din averile lumii s-au făcut prin mijloace ilegale sau imorale. Nimic specific Rusiei decât că ai lor au intrat în joc mai târziu și mai în văzul lumii. Chiar denumire de oligarhi este de natură să arunce o lumină oblică asupra lor. Cei din alte locuri se numesc miliardari, magnați, sau oameni de afaceri bine situați și cu influență. Nu cred că sancționarea vine din vreun spirit de dreptate regăsit de vest ci de pentru a lovi interesele Rusiei. Rămâne de văzut cine va fi lovit mai grav de aceste sancțiuni.
Articolul analizeaza cu profesionalism unele aspecte pe care autorul le considera ca ar fi trebuit sa fie aplicate cu decenii, sau un deceniu in urma, dar, fara sa fiu o persoana cu o educatie politica serioasa, cred ca nu aceasta este singura problema care a generat odiosul conflict.
Intentiile lui Putin au fost puse pe tava timp indelungat, dar leaderii Europei nu le-au luat in seama, pe de alta parte se pare ca cercurile extremiste ucrainiene, nu au reprezentat un procent neglijabil printre cei care manipuleaza interesele economice si politice ale acestei tari.
Fara a indrazni de a “lua apararea catre Est” , ca oricare ar fi ratiunea atacului Rusiei asupra Ucrainei, distrugerea unui stat, al unei civilizatii primordiale in raport cu cea rusa, dar mai ales a unui popor, cred ca este foarte probabil ca o ambitie poate chiar cu caracter nebunesc a conducatorului atat de mediatizat al Ucrainei, este ascunsa in hotararea acestuia de a nu da nici “doi bani” nici pe amenintarile si nici pe conditiile ridicate in decursul ultimilor ani de catre ursul rusesc.
Tragedia este in plina desfasurarea iar statele europene, poate ca pot fi apreciate, cel putin pentru aceea ca isi monitorizeaza implicarea directa in conflict. Orice forma de participare directa ar avea rolul de a le impinge, si cu siguranta nu numai pe acestea, intr-o conflagratie, cu usoara sansa de a deveni mondiala.
Putin e, de fapt, bruta mahalalei. Unii tin cu el, alții nu. Si unii si altii o fac de frică, sau din interes. . Când este răpusa bruta mahalalei ? Când vine o altă brută care îl bate “mar” în văzul tuturor. Vine NATO si toată lumea occidentală să răpună bruta? Nu ! Deci bruta mahalalei continua sa-si facă de cap
Felicitari domnule Galbinski
Citind articolul încerc să-mi imaginez hăţişul de iţe din culisele lumii globalizate dar nu am informaţiile şi nici imaginaţia pentru a înţelege de ce toţi zăngăne armele şi lipsesc făcătorii de pace.
Rusia furnizează Uniunii Europene 50% din necesarul de energie ( petrol , gaze , cărbune ) . Germania , campioana green energy – soare/vînt – care-i furnizează mai puțin de 7% din energia necesară , este cea mai la mîna rușilor . Pînă și SUA importă petrol din Rusia ( 8% din petrol importat ) . Vestul e unit să nu acționeze . Zelensky a cerut Vestului să nu se limiteze la vorbe . Sancțiunile împotriva oligarhilor ruși sînt un spectacol ieftin . K.I.
O viziune realistă asupra războiului din Ucraina: o serie de “unsavoury/uncomfortable truths” şi o (i)moralitate la care merită să reflectezi.
În 2020 au fost deja publicate câteva cărţi care atrăgeau atenţia asupra dictaturii lui Putin şi a complicităţii britanice cu regimul lui prin acceptarea folosirii Londrei ca un “laundromat” pentru averea ilicită a oligarhilor ruşi. De menţionat cartea de investigaţie jurnalistică a corespondentei Catherine Belton: “Putin’s People: How the KGB Took Back Russia and Then Took on the West” şi cartea lui Tom Burgis: “Kleptopia: How Dirty Money Îs Conquering the World”. Recent, a fost publicată în UK o altă carte remarcabilă a fostului corespondent Oliver Bullough: “Butler to the World: How Britain Became the Servant of Oligarchs, Tax Dodgers, Kleptocrats, and Criminals”, care susţine că Anglia a solicitat în mod activ asemenea influenţe coruptibile.
Catherine Belton a avut neplăcută experienţa de a fi dată în judecată pentru defăimare de către Roman Abramovich şi în final cazul a fost “settled’, urmând ca Belton şi editura HarperCollins să modifice anumite afirmaţii în ediţiile viitoare ale cărţii.
1. Cred ca restrictiile aduse Rusiei au creiat pagube mai curand occidentului.
2. Campania Mass Mediei cu preferinta contra lui Roman Abramovici are (in opinia mea) o tenta antisemita. Sute de oligarhi din Rusia, USA, Franta s.a.m.d. cu averi mult mai ilicite,nu sunt obiectul atacurilor din Mass Media.
Ca elev de liceu in Bucuresti, Mihai (adica eu) primea note de 8,9,10. Mihăiță e un copil deștept, spunea bunica mea. Dar, pe ici-colo Mihaita mai primea și câte un 5,6. Asta pentru că toți profesorii sunt niste antisemiti, spunea tot bunica mea….
Părerea mea: atât timp cât Arabia Saudită nu agresează alte țări (între timp ea e agresată de pe teritoriul Yemenului), nu exista nicio asemănare intre Rusia și AS, doar că amândouă sunt țări conduse de dictatori), dar în rest ”vive la petite difference”.
GBM