Femei în Biblie: soția și fiicele lui Lot

În textul biblic se regăsesc multe pasaje consacrate femeilor: Eva, Batșeva, Iudit, Rut, Estera, etc., dar și femei fără nume, precum Regina din Saba, despre care textul biblic oferă multe detalii.

Legat de Lot, nepotul patriarhului Avraam, textul biblic redă alte trei femei fără nume, denumite soția și cele două fiice ale lui Lot. Subiectul este prezentat în două ”scene”:

Scena întâi: Soția lui Lot (Geneza 19:15-26)

Creatorul a hotărât să distrugă așezările Sodoma și Gomora împreună cu locuitorii lor, degradați total și fără frică de Dumnezeu.

Lot locuia la Sodoma. El a fost salvat de către doi îngeri trimiși de Dumnezeu, care l-au prevenit de iminenta distrugere a celor două așezări. În consecință, Lot cu soția și cele două fiice ale sale au fugit spre Țoar. Doar că, pe drum, soția neascultătoare a încălcat porunca lui Dumnezeu să nu privească înapoi către orașele Sodoma și Gomora, distruse de focul ceresc. Ca urmare ea a fost transformată într-un stâlp de sare. Textul biblic nu precizează ce fel de sare, însă se presupune că este vorba de clorura de sodiu, NaCl: acțiunea se petrece în zona Mării Moarte, iar ”Marea” este un lac cu o concentrație de sare de 34%[1], iar stâncile dimprejur sunt încrustate cu sare.

Această scenă prezintă o lecție importantă: Dumnezeu îi salvează doar pe cei care îl ascultă.

Privirea ei întoarsă spre “orașele păcătoase” reprezenta oare regretul pentru modul de viață de care se despărțea, pentru tot ceea ce agonisise în casa ei, care ardea? Chiar dacă picioarele o duceau, inima i-a rămas în Sodoma? Oricum, ea a fost considerată nedemnă de a fi salvată.

Mormântul ei amintește posterității că poruncile Sale trebuie respectate.

Scena a doua: Fiicele lui Lot (Geneza 19: 30-38).

După distrugerea așezărilor Sodoma și Gomora, Lot și cele două fiice, scăpați de cataclism cu ajutorul Său, se află într-o nouă „arcă”. Dacă arca construită de Noe i-a salvat pe membrii familiei acestuia (Noe și soția sa, precum și cei trei fii ai săi cu soțiile lor), împreună cu o serie de animale, ei urmând să repopuleze pământul, acum familia lui Lot trăia într-o peșteră, convinși că sunt unicii locuitori de pe pământ. Și atunci, cum rezolvăm cu repopularea pământului?

Vizionara, fiica cea mare, realizând că nu există bărbați cu care să se împerecheze, a găsit soluția pentru a continua descendența: incestul; această soluție nici măcar nu era ceva nou. În consecință, fetele l-au îmbătat pe Lot-tatăl și s-au culcat pe rând cu el, fără ca acesta să fie conștient. Astfel fiica cea mare l-a conceput pe Moab (מוֹאָב = de la tată), iar fiica mai tânără l-a conceput pe Ben-Ammi (בֶּן-עַמִּי = fiul poporului Meu). Astfel specia umană a fost salvată de la dispariție… Dând copiilor aceste nume, fiicele își asumă relațiile incestuoase.

Lot a devenit strămoșul a două popoare semite, care au întemeiat mai târziu câte un regat. Moabiții (Geneza 19:37) au întemeiat regatul Moab. E cazul să o amintim pe Rut moabita, bunica regelui David. Existența regatului Moab este atestată în numeroase descoperiri arheologice . Amoniții (Geneza 19:38) au întemeiat regatul Amon. Amoniții apar destul de des în textul biblic: Deuteronom 3:9, 11; 23: 3-5, Cartea Regilor 1, 2, 3, 4, etc. În decursul istoriei biblice, aceste două popoare nu au avut întotdeauna relații de bună vecinătate cu verii lor, evreii.

Revenind la cele două scene prezentate, antagonismul dintre ele este evident.

În prima scenă, Dumnezeu l-a scos pe Lot cu soția și fiicele sale din orașul blestemat, Sodoma. Pe drum, soţia lui Lot a privit înapoi către dezastru și a fost transformată într-un stâlp de sare, dovadă a pedepsei cerești pentru cei ce nu ascultă poruncile Sale.

În scena a doua, vizionarele fete ale lui Lot au privit înainte, gândindu-se cum să repopuleze pământul; în acest scop, au utilizat incestul. Rezultatul nu s-a lăsat așteptat: s-au născut doi băieți, părinții a două popoare care s-au dezvoltat ulterior.

Și dacă între de cele două scene introducem aforismul ”cel ce nu-şi cunoaşte trecutul (care nu poate fi modificat), nu va şti să-şi construiască viitorul; el are toate șansele de a repeta greşeli ale trecutului, care îi vor umbri prezentul”, cum concluzionăm? Sau poate fi utilizat – dacă există – vreun aforism oportunistic? De ce? 

Scenele prezentate anterior au inspirat mai mulţi artişti renumiţi din diferite perioade, eu am ales doar două exemple.

Raphael Sanzio (1483-1520) a pictat familia lui Lot fugind din Sodoma. I-am alăturat acesteia cea a unui stâlp de sare aflat în partea sudică a Mării Moarte (Şoseaua 90) care poartă numele Soţia lui Lot, întrucât are o formă foarte apropiată cu silueta unei femei care poartă văl.

Peter Paul Rubens s-a numărat printre pictorii care au ilustrat relaţia incestuoasă dintre Lot şi fiicele sale.

Soţia lui Lot pietrificată: Între mit, realitate şi actualitate.

În medicina modernă s-a încetăţenit eponimul Sindromul soţia lui Lot[4] pentru stări de hipernatremie (concentrație anormal de mare de cationi de sodiu Na+ în sânge), însoţită de hipodipsie (scăderea senzaţiei de sete).

În legendele și tradițiile multor popoare există adesea referiri la oameni pe care cineva (Dumnezeu, zei, sau alte entităţi) i-a transformat în pietre și stânci, de obicei ca pedeapsă pentru o conduită greșită, „pietrificarea” constituind un avertisment pentru posteritate.

Oare aceste mituri și legende se bazează pe fapte reale? Este posibilă o pietrificare instantanee a unei persoane? Răspunsul este NU.

În corpul uman, o adevărată uzină complexă, au loc în fiecare secundă nenumărate reacții biochimice prin care o substanță se transformă în alta. Mulți oameni sunt conștienți de acest aspect din propria lor experiență (nefastă): odată cu depunerea sărurilor în articulații, omul se mișcă din ce în ce mai greu, articulațiile devin ”pietrificate”. Dacă acest fenomen se generalizează, respectiv o restructurare generalizată a țesuturilor, persoana se va transforma treptat într-un „stâlp” imobil.

În mod normal, depunerea sărurilor se desfășoară lent, ea fiind rezultatul anumitor procese metabolice. Dar pot apărea și consecințe imediat vizibile ale reacțiilor biochimice. Pare-se că cel mai frecvent caz este afecțiunea Canities Subita (cunoscută și sub denumirea Sindromul Maria Antoaneta) atunci când o persoană, după evenimente traumatice neașteptate (accident, moartea subită a unei persoane dragi, stres extrem, etc.), se poate trezi brusc cu părul albit. Există și cazuri de apariție instantanee a cataractei, respectiv transformarea proteinei lichide din cristalinul ochiului într-una solidă.

Deci corpul uman este capabil de o restructurare a țesuturilor, care în anumite cazuri se produce exploziv. În cazul Soției lui Lot, pietrificarea s-a produs exploziv, la comanda Sa. Întrebare: ar exista un CINEVA în Univers care să emită un semnal energetic din exterior, pentru a declanșa o restructurare generalizată ce să producă o pietrificare instantanee?

Strul Moisa


[1] Apa Mării Moarte conține multe săruri minerale, ea fiinnd folosită pentr a trata diverse probleme dermatologice și boli articulare. Salinitatea apei este de opt ori mai mare decât apa oceanelor și mărilor. Având o suprafașă de 810 kilometri pătrați, Marea Moartă este punctul cel mai jos de pe Terra: suprafața apei este cu aproximativ 420 metri sub nivelul mării, iar fundul lacului cu 795 metri. Înotul în Marea Moartă nu este o experiență grozavă: datorită concentrației ridicate a sărurilor, amatorul rămâne oricum la suprafață.

[2] După https://www.1st-art-gallery.com/After-Raphael-Raffaello-Sanzio-Of-Urbino/Lot-And-His-Daughters-Fleeing-The-Destruction-Of-Sodom-And-Gomorrah.html

[3] După https://en.m.wikipedia.org/wiki/File:Lot_and_his_daughters,_by_Peter_Paul_Rubens.jpg

[4] În  https://view.publitas.com/amph/rjr_2009_3_art-09/page/2.

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

12 Comments

  • Strul Moisa commented on July 30, 2022 Reply

    Stimate doamnă Oren, dragă Hava,
    Știind că, probabil, va apare reacția dumneavoastră, v-am așteptat cu viu interes; mă refer la expresia ”aforism oportunistic” utilizată în articol. Însă reacția a sosit cu întârziere, astăzi orele 13:49 – deobicei sunteți mai operativă –, însă eu eram deja în toiul unui eveniment important: primul meu nepot – OHAD MOISA, 25 de ani -, căruia i-am fost și sandac. MAZEL TOV !

    Cert este că la acel ”aforism OPORTUNISTIC”, răspunsul îl aveam pregătit: într-adevăr, cuvântul (ATRIBUTul) „oportunistic” nu apare în dicționarul limbii române; însă e precum instaneitate, respectiv ATRIBUTUL/însușirea a ceea ce este instantaneu (https://dexonline.ro/definitie/instantaneitate).
    Aveți însă posibilitatea de a propune, ÎN PREMIERĂ (eu îmi declin paternitatea) către Academia de Limbă Română noțiunea OPORTUNISTIC, respectiv însușirea/atributul celui/celei ce practică OPORTUNISM.
    Pentru întocmirea dosarului, vă ofer câteva puncte de sprijin: noțiunea/atributul AFORISMATIC (https://dexonline.ro/definitie/aforismatic) are originea din cuvântul AFORISM, respectiv *cugetare enunțată într-o formă concisă, memorabilă, sau ** enunț care sugerează un adevăr teoretic (https://dexonline.ro/definitie/aforism). Ați realizat că între cele două atribute – OPORTUNISTIC și AFORISMATIC – există chiar și rimă?
    Revenind la articol, dacă expresia ”aforism OPORTUNISTIC” e DOAR unica intervenție, mă pot declara satisfăcut ?

    Șavua tov, cu deplină SĂNĂTATE !
    Strul

    • Hava Oren commented on July 31, 2022 Reply

      Întâi de toate, să vă trăiască nepotul!
      Nu e unica intervenție, aș mai avea și altele, dar ce să mai lungim vorba?
      Totuși nu există nicio lgătură între aforism = cugetare concisă și oportunist = om care își schimbă opiniile de la o zi la alta. Este o pereche de cuvinte lipsită de orice sens. Bla-bla.

      • Strul Moisa commented on August 1, 2022 Reply

        Bună dimineața,
        MULȚUMIRI pentru urări (25/nepotul)!
        Vă doresc o zi bună, răcoroasă, rodnică activitate, cu deplină sănătate!
        Cu sinceră stimă,
        Strul

  • Ivan Avraham Schwartz commented on July 29, 2022 Reply

    Felicitari pentru acest articol deosebit de interesant, in care istoria biblica (mai putin cunoscuta pentru unii din noi) impreuna cu minunatele picturi care au folosit tematica acestui ” moment” sunt interpretate intr-o viziune moderna, filozofica si stintifica . ” Privind inapoi” mi-a amintit povestea tragica a lui Orfeu din opera lui Gluck. Nu a facut ceea ce i s-a cerut pentru a o readuce pe Euridice, a privit inapoi si a murit!
    Dar pentru noi, cine nu cunoaste si nu respecta trecutul, viitorul este imprevizibil! ” Doar un aforism oportunistic ???

    • Strul Moisa commented on July 29, 2022 Reply

      Stimate domnule Ivan Avraham Schwartz,
      Vă mulțumesc pentru aprecieri.
      Mi-a plăcut aforismul ce l-ați introdus: ”pentru cine nu cunoaște și nu respectă trecutul, viitorul este imprevizibil!”; dar și întrebarea ”[e] doar un aforism oportunistic ???” e plină de substanță, invită la reflecții.
      În ceea ce mă privește, referitor la “privind înapoi”, venit în țară în anul 1977, împreună cu soția și cei doi copii, am ”privit doar înainte”; aceasta, nicidecum, nu trebuie interpretat că mi-am auto-radiat trecutul. Cert este că după anii 1991-1992, când situația deja permitea, au fost reînodate relații din domeniul ”a privi înapoi”. Și cred că, cel puțin în domeniul meu (relații inter-universitare), există rezultate certe.
      Vă doresc ȘABAT ȘALOM, חודש אב טוב ומבורך – astăzi fiind prima zi din luna ebraică AV, cu deplină sănătate!
      Strul

      • Hava Oren commented on July 30, 2022 Reply

        Eu tot nu am înțeles ce e cu aforismul oportunistic.
        Cuvântul „oportunistic” nu apare în dicționarul limbii române.
        „Oportunist” este un om care își schimbă opiniile după împrejurări, urmărind numai satisfacerea intereselor personale. https://dexonline.ro/definitie/oportunist/definitii
        Care e legătura cu aforismul? Ați putea să-mi dați un exemplu de folosire a acestei sintagme? De unde ați luat-o?

  • Andrea Ghiţă commented on July 28, 2022 Reply

    A nu privi îndărăt este o condiţie necesară pentru a reuşi să te smulgi, să te salvezi de prăpăd, de nenorocire. Dar asta e cumplit de greu când ştii că şansa ta de scăpare înseamnă pieirea celor părăsiţi. O înţeleg foarte bine pe nevasta lui Lot. Poate că în situaţii limită nu poţi face altceva decât să recurgi la soluţii aproape imposibil de acceptat. În logica aceasta le înţeleg şi pe fiicele lui Lot.

    • Marina Zaharopol commented on July 29, 2022 Reply

      Interesant ca asa am interpretat si eu gestul sotiei lui Lot: o privire altruista, dovada a sentimentului ei de empatie fata de soarta celor lasati in urma si sortiti pieirii. Dar, pe de alta parte, noi avem o perspectiva moderna si nu stim intentia autorului Bibliei, care reflecta ethosul epocii sale.
      Si nu pot sa nu ma gandesc la Orfeu, care si el a pierdut-o pe veci pe Euridice fiindca a privit indarat!

  • theodor toivi commented on July 28, 2022 Reply

    În urmă cu câțiva ani, șefii mei m-au trimis să însoțesc un grup de străini interesați să viziteze Marea Moartă. În minibuzul afectat, sponsorii deplasării au angajat și un ghid specializat.

    Foarte aproape de finele traseului ne-am oprit, permițând oaspeților să admire neobișnuitul peisaj. Oamenii au solicitat explicații. M-am decist să relatez că aci au fost orașele biblice Sodoma și Gomora. Ghidul a rămas surprins admițând că nu a auzit nici odată de istoria locului. Asta este pregătirea multor ghizi calificați…

    • Nume * Strul MOISA commented on July 28, 2022 Reply

      Dragul meu,
      Relatarea ta îmi aduce aminte de multiplele drumuri făcute cu studenții noștri – excursie de practică -, la Fabrica de Magneziu de la M. Moartă. Și de fiecare dată, mă opream cu dânșii la stânca Soția lui Lot; mulți cunoșteau narațiunea, însă mai puțin locația. Un element important: Fabrica de Magneziu de la M. Moartă constituia un centru metalurgic ce s-a dezvoltat în Israel pentru prima oară după peste 2000 de ani, de la vestitele mine de extracție și topitorii de cupru de la Timna (35 km la nord de Eilat), cunoscute încă din perioada regelui Solomon. Materia primă, carnalit, o sare complexă de potasiu, magneziu și clor – KMgCl3 x 6(H2O ) – exista în M. Moartă; doar să fie exploatată … Fabrica de Magneziu a început să fie construită cam prin anii 1995.

  • Lucian-Zeev Herscovici commented on July 28, 2022 Reply

    Articol interesant, felicitari autorului.

    • Nume * Strul MOISA commented on July 28, 2022 Reply

      Mulțumesc dragă Lucian; ca deobicei, știi lefargen (cum se traduce expresia?)
      Și totuși, să-ți scriu un secret: față de articolul original, au intervenit câteva MINIME ”îmbunătățiri”/radieri; care, după părerea mea, scad din calitatea articolului, din calitatea STRUL, din calitatea Baabel, din posibilitatea cititorului de a reacționa.
      Între timp, observ că Andrea, această neobosită vajnică luptătoare, efectiv 24/7 pe baricade, pentru calitatea și integritatea Revistei Baabel, a introdus un paragraf, respectiv ultimul în articol. Celelalte două atenționate, sper că vor fi înserate, pot constitui o scenă de discuție. Păcat că cei ce au accesat până la ora actuală (62, ora 18:07), nu vor mai accesa site-ul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *