The innermost essence of love is self-offering (Esența cea mai profundă a dragostei este dăruirea de sine) – Edith Stein. 

Într-un articol pe care l-am publicat recent la Baabel (https://baabel.ro/2022/11/regina-jonas-prima-femeie-rabin-din-lume/) am elogiat caracterul deosebit al primei femei rabin din lume, Regina Jonas. Între timp am citit cartea fostei președinte a Academiei Americane a Cultelor, teologa Dr. Emily Leah Silverman, Edith Stein and Regina Jonas: Religious Visionaries în the Time of the Death Camps (Edith Stein și Regina Jonas:  două vizionare religioase pe vremea lagărelor morții). Cartea a fost publicată în 2013 de editura Acumen, New York și apoi, în 2014 de editura ‎Routledge, Londra.

Cartea face o paralelă între aceste două femei deosebite, amândouă evreice germane, care au ales o viață religioasă de excepție și s-au dedicat spiritual enoriașilor până la sacrificiu, urmându-i la moarte în lagărele de exterminare. Amândouă au fost vizionare rebele ale religiei. Stein a fost prima femeie care a primit doctoratul în filosofie de la “tatăl fenomenologiei”, Edmund Husserl, iar Jonas a fost prima femeie rabin din lume.

Fenomenologia, definită în termeni simpli, este știința care studiază experiența legată de lumea trăită de un individ. Edith Stein a crescut ca atee, dar mai târziu a trecut la religia catolică și a intrat într-o mănăstire Carmelită. Și totuși, Stein nu și-a renegat originea iudaică și, la fel ca Jonas, a fost ucisă la Auschwitz, deși ar fi putut scăpa de deportare. Autoarea cărții accentuează faptul că soarta aleasă de Stein a însemnat pentru ea mântuirea și transmutarea suferinței pe cruce, iar pentru Jonas, actele de compasiune au adus-o pe ea și pe enoriașii ei mai aproape de fața Domnului. În 1933, Stein i-a scris Papei Pius al XI-lea ca “un copil al poporului evreu”, denunțând regimul nazist, și rugându-l pe papă să se declare împotriva acestui regim de tiranie, ceea ce Pius al XI-lea a și făcut în 1937, condamnând antisemitismul, spre deosebire de urmașul lui, Pius al XII-lea, care a tăcut în fața ororilor naziste.

Edith Stein s-a născut în 1891, într-o familie de evrei religioși înstăriți, în orașul german Breslau din Silezia Inferioară (azi Wroclaw în sudul Poloniei). În tinerețe era agnostică, iar după unii, chiar atee. Devenind orfană de tată la doi ani, Edith a fost crescută de mama ei care i-a apreciat inteligența deosebită și a încurajat-o să studieze la universitatea din Breslau.

În 1913 și-a luat doctoratul în filosofie la universitățile Göttingen și Freiburg cu cea mai înaltă distincție, summa cum laude. Subiectul tezei de doctorat era empatia. Apreciată de profesorii ei, a primit postul de asistentă universitară. În filozofie, ea este recunoscută drept fenomenologă realistă. Tragediile Primului Război Mondial au determinat-o să urmeze o școală de surori medicale și în 1916 s-a angajat la un spital de boli infecțioase. Sub influența scrierilor Sfintei Teresa de Avila, reformatoarea Ordinului Carmelit, a decis să treacă la creștinism, fiind botezată în 1922. A predat religie la o școală, dar nefiind ariană, a fost obligată să renunțe la funcția de educatoare. În 1934 a intrat la Mănăstirea Carmelită din Köln, cu numele de Teresa Benedicta a Crucii, fiind cunoscută mai târziu și Sfânta Edith Stein. Sora ei, Rosa, a aderat și ea la Ordinul Carmelit și pentru mai multă siguranță, amândouă s-au mutat la Mănăstirea Carmelită din Echt, Olanda.

Atât în Germania, cât și în anii petrecuți în Olanda, Edith a scris numeroase cărți de filosofie și religie, în care deplângea soarta evreilor și a tuturor celorlalți martiri și s-a rugat pentru pace în lume. La mănăstirea din Olanda, Edith a devenit profesoară de filosofie și limbă latină. Edith avea o fire pesimistă, dar în același timp realistă. După invazia Olandei, ea a presimțit soarta care o aștepta și a început să-și antreneze corpul la foame și frig.

În 1942, arhiepiscopul din Utrecht a condamnat nazismul și antisemitismul. Ca represalii, 244 de evrei botezați au fost arestați de Gestapo și duși în lagărul Westerbork. Printre aceștia se afla și Edith Stein împreună sora ei Rosa. Un înalt funcționar olandez, foarte impresionat de caracterul lui Edith, i-a oferit o cale de scăpare, dar ea a refuzat spunând: “Dacă cineva ar interveni în acest moment și mi-ar lua șansa de a împărtăși soarta fraților și a surorilor mele, asta ar fi pentru mine o anihilare totală.” (“If somebody intervened at this point and took away my chance to share in the fate of my brothers and sisters, that would be utter annihilation.”). La 7 august 1942, cele două surori, împreună cu alți 970 de evrei olandezi, au ajuns la Auschwitz și au fost trimise direct în ghearele morții prin gazare.

Deși unii clerici au criticat beatificarea și canonizarea ei, susținând că Edith a fost martiră fiindcă s-a născut evreică, Stein a fost beatificată (binecuvântată) de către Papa Ioan Paul al II-lea în 1987 și apoi canonizată (declarată sfântă după moarte) în 1998.  

Memoria ei s-a păstrat prin nenumărate articole și cărți scrise despre viața ei. În Germania, Polonia, Suedia, Italia, Canada și Statele Unite s-au înființat mai multe școli și institute teologice care îi poartă numele. În Polonia i s-au dedicat două muzee și o stradă. S-a scris și o piesă de teatru despre ea, iar în Gemania a apărut un timbru poștal cu portretul ei.

În 1996, regizoarea maghiară Márta Mészáros a realizat un film despre viața și moartea lui Edith Stein, A hetedik szoba (A șaptea cameră), rolul principal fiind interpretat de Maia Morgenstern.

În 1999 i s-a ridicat o statuie la Köln în Germania.

Câteva pietre comemorative (Stolpersteine) au fost puse în orașele în care a trăit: Köln, Freiburg și Breslau. Teresa Benedicta a Crucii se numără printre cei șase sfinți patroni ai Europei, împreună cu Benedict de Nursia, Chiril și Metodiu, Brigita a Suediei Suedia și Ecaterina de Siena. Societăți internaționale de filosofie îi onorează memoria. Stein a contribuit în mod esențial nu numai prin scrierile sale religioase, dar și cele filosofice, în diverse domenii: abordare originală a empatiei, personalitate, fenomenologie și metafizică. Edith a scris despre politică, feminism, educația femeilor, filosofia existenței, despre spiritualitate și teologie. De asemenea, ea a tradus cărți religioase din latină în germană.

Însoțind spre Auschwitz convoiul de evrei si convertiți, i-a încurajat prin rugăciuni, acordându-le căldură sufletească.

Ca adolescentă și femeie tânără, Edith atee, nu a găsit răspunsuri la  numeroasele întrebări pe care le avea despre suflet, personalitate și iubirea de om. Aceste răspunsuri le-a găsit după ce a aderat la religia romano-catolică.

Edith s-a creștinat nu de frica regimului nazist, ci din convingere. Însă ea nu a uitat și nu a negat niciodată că aparține din naștere poporului evreu. Drept dovezi au stat multe fapte și declarații ale ei, de exemplu scrisoarea pe care a trimis-o Papei Pius al XI-lea și faptul că deși putea să scape de deportare, ea a fost hotărâtă să-și însoțească surorile și frații (evrei și convertiți) la moarte sigură.

Închei articolul cu paralela făcută la început între Edith Stein și Regina Jonas: Amândouă s-au născut evreice în Germania. Amândouă erau dotate cu o inteligență ieșită din comun și o gândire mult mai avansată ca a majorității femeilor din acea epocă. Aveau curaj și perseverență ca să-și atingă țelurile la care aspirau: Regina a devenit prima femeie rabin din lume, iar Edith a fost prima femeie născută evreică sanctificată de Vatican. În final, deși ar fi putut să scape, amândouă și-au sacrificat viața, alegând să-și însoțească frații și surorile în iadul numit Auschwitz. Au fost două vizionare religioase în lagărul morții.

Cele două eroine au avut în comun dragostea de oameni și drumul prin care au ajuns la ea, iudaism sau creștinism, nu are nicio importanță.

Biblografie

https://spirituality.fiu.edu/news/2014/fiu-talk-explores-spiritual-resistance-of-women-during-the-holocaust/news-release.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/Edith_Stein

https://peoplepill.com/people/edith-stein

https://plato.stanford.edu/entries/stein/

https://www.britannica.com/biography/Edith-Stein

https://www.vatican.va/news_services/liturgy/saints/ns_lit_doc_19981011_edith_stein_en.html

https://owlcation.com/humanities/The-Last-Days-of-Edith-Stein

Edith Stein

Tiberiu Ezri