După instaurarea regimului comunist în România (1947), mai mulți lideri evrei, sioniști sau personalități marcante ale comunității evreiești, au fost arestați, anchetați, încarcerați sau chiar eliminați fizic. Îndeobşte aceștia erau acuzați de:

– sionism (considerat o ideologie „imperialistă” și „dușmană socialismului”)

– colaborare cu organizații străine (în special cu cele din Israel sau SUA)

– activism religios sau cultural independent

– activitate politică „subversivă” în perioada interbelică sau în timpul războiului.

Autoritățile comuniste au folosit și alte practici represive precum:

– tortură în anchete: se foloseau metode brutale pentru a obține „mărturisiri” legate de activitatea sionistă

– campanii mediatice; presa comunistă lansa periodic atacuri contra „elementelor sioniste” sau „trădătorilor care doreau să emigreze în Israel”

– condamnări tăcute: uneori fără proces public, prin decizii administrative ale Securității.

În cele ce urmează voi prezenta câțiva lideri evrei care au fost supuși represiunii comuniste:

1. Aurel S. Rațiu: ziarist și lider sionist important; a fost arestat în 1952 și condamnat în cadrul procesului împotriva „lotului sionist”. A suferit în închisorile comuniste pentru „activitate sionistă subversivă”.

2. Dr. Arnold Schwefelberg: medic, fost președinte al organizației sioniste „Hashomer Hatzair” din România; Arestat pentru activitate în cadrul mișcării sioniste și legături cu Israelul. A fost condamnat și arestat în anii ’50.

3. Leon Algazi: cunoscut muzicolog, dirijor și lider spiritual al comunității evreiești; deși a fost promotor al culturii iudaice, a fost marginalizat de autorități, iar activitatea sa a fost restricționată.

4. Maximilian Popper: avocat și publicist, important activist sionist. A fost anchetat de Securitate și considerat periculos din punct de vedere ideologic.

5. Alexandru Șafran (fost Mare Rabin al României); deși nu a fost arestat, a fost constant hărțuit și împins spre exil. În 1947a fost forțat să părăsească România după ce a refuzat să se supună controlului comunist. A emigrat în Elveția, unde a devenit una dintre cele mai importante voci ale iudaismului european.

Sute de membri ai mișcărilor de tineret sionist, precum Hashomer Hatzair, Dror, Betar sau Bnei Akiva au fost anchetați, arestați și încarcerați în lagăre: Canal, Gherla și Aiud.

Cel mai celebru proces colectiv din epocă, vizând peste 200 de persoane a fost procesul lotului sionist (1952–1954):

– Vizau membri ai fostelor organizații sioniste care susțineau emigrarea în Israel.

– A fost o campanie inspirată de modelul sovietic (ex: procesele de la Praga).

– Acuzațiile erau legate de „trădare”, „activitate de spionaj” și „colaborare cu imperialismul sionist”.

– Mulți au primit ani grei de detenție, muncă forțată sau au murit în închisoare.

Dintre personalitățile anchetate, torturate și condamnate amintim pe:

1. Avram Leib (A. L.) Zissu (25 ian. 1888 – 16 sept. 1956). Rol: în perioada interbelică: scriitor, publicist și om de afaceri (deținea ziarul Mântuirea), lider important al Partidului Evreiesc și președinte al Executivelor sioniste din România (din 1944). Activitate: coordona emigrarea evreilor în Palestina în timpul lui Antonescu; promotor al ideii de sionism mistic și cultural. Arestare și acuzații: reținut pe 3 mai 1951; în martie 1954 a fost condamnat de Tribunalul Militar București pentru “crimă de înaltă trădare”, conspirație contra regimului și „activitate sionistă”. Condiții de detenție: transferat prin Jilava, Pitești, Văcărești; supus anchetelor și torturii sistematice. Sentință și eliberare: condamnat la detenție pe viață; grațiat la 14 aprilie 1956; emigrează imediat în Israel. Moare câteva săptămâni mai târziu la Tel Aviv, afectat grav de suferințele din detenție.

2. Mișu (Moshe) Benvenisti (1 iul. 1902 – 1977). Rolul său în comunitate: lider sionist proeminent, avocat de profesie, președinte al Partidului Evreiesc și al Executivelor sioniste (1946–1948); inițial colaborator cu A. L. Zissu, apoi orientat spre comunism. Activitate: reprezentant în World Jewish Congress și partener strategic al Comitetului Democratic Evreiesc (CDE) post‑1945. Arestare și acuzații: prins de Securitate pe 10 iulie 1950, torturat brutal și forțat să mărturisească spionaj în favoarea Israelului. Proces și condamnare: în martie 1954, condamnat în cadrul lotului „celor 13 sioniști” – alături de Zissu și alții – la detenție pe viață. Dețenţie și eliberare: suferă în închisori și lagăre (date exacte neprecizate), dar în cele din urmă este eliberat și părăsește România; se stabilește în Israel. Deces: 1977, Israel .

3. Jean Cohen. Rol: lider al Congresului Mondial Sionist, asociat cu Benvenisti. Arestare și proces: condamnat în lotul din 1953–1954 la închisoare pe viață . Destin: eliberat în 1956, a emigrat ulterior în Israel.

4. Moți (Mordechai) Moscovici. Rol: activist în sionismul revizionist. Arestare: 1951; judecat în lotul din 1954. Sentință: 15 ani detenție; eliberat și emigrat în Israel (după 1956)  .

5. Zoltán Hirsch. Rol: lider sionist activ. Arestare: 1951; condamnat în 1954 la 25 ani de închisoare. Destin: libertate în 1956, apoi emigrare în Israel.

6. Beer Benjamin. Rol: sionist revizionist. Sentință: 25 ani de închisoare (judecat în 1954). Destin: eliberat în 1956, emigrat în Israel.

            7. Stefan Kuhn, Carol Reiter, Moritz Weiss. Rol: implicare în mișcarea sionistă revizionistă. Sentințe: între 12–20 ani de închisoare (procesul din 1954). Destin: eliberați în 1956, în mare parte au emigrat ulterior.

8. Elias Mayer. Rol: organizator al emigrării clandestine (1946). Arestare: 24 mai 1946, în apropiere de graniță. Destin: probabil condamnat la închisoare; eliberat și plecat în Israel ulterior.

9. Iancu Mendelovici. Rol: avocat, implicat în „lotul celor 41 de sioniști” (1949). Detenție: Jilava, Caransebeș; eliberat și emigrat în Israel  .

10. Iacob Marian Mendelsohn. Rol: membru al rețelei subversive anticomuniste. Destin: murit în detenție, victima condițiilor de exterminare.

11. Rachel Mihalovici (soția lui Jean Cohen). Arestare: 1952, parte din lotul „celor 41”. Destin: judecată în 1954, apoi eliberată și emigrată în Israel ().

12. Pinkas Miler. Rol: activist sionist. Arestare: 1951, condamnat la 2 ani închisoare administrativă.

13. David Moscovici. Rol: lider sionist (se pare rudă cu Moți). Sentință: 5 ani de detenție; eliberat în 1956 și plecat în Israel  .

 Observații generale care se impun:

– Majoritatea au fost judecați în procese politice de tip stalinist (1953–1954);

– Acuzațiile: spionaj, activitate sionistă sau „contrară democrației populare”;

– Metode: tortură, detenție severă, procese-spectacol;

– Rezultat: eliberări în 1956, emigrare masivă către Israel.

Arestările nu au fost masive ca în cazul altor regimuri, dar au fost țintite și devastatoare pentru coeziunea comunității. Intervențiile diplomatice ale fostului șef rabin dr.Moses Rosen, ale președintelui Congresului Mondial Evreiesc dr.Nahum Goldman și personal cele ale președintelui SUA Eisenhower au facilitat grațieri în perioada 1954-1956.

George Vigdor

Bibliografie:

Benjamin, Lya. 2006. Evreii în perioada comunistă. Martori și victime. București: Hasefer.

Rotman, Liviu. 2004. Evrei în România între anii 1944–1965. O minoritate în cadrul regimului comunist. București: Editura Fundației Culturale Române.

Ioanid, Radu. 2005. Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și țiganilor sub regimul Antonescu, 1940–1944. București: Polirom. [vezi anexa despre perioada postbelică]

Oișteanu, Andrei. 2001. Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european. București: Humanitas.

Vasile, Cristian. 2014. Viața culturală și artistică în timpul regimului comunist. București: Humanitas. [conține referințe la epurările ideologice, inclusiv cele 

Chioveanu, Mihai. 2009. Antisemitismul oficial în România comunistă: mitul conspirației evreiești și paradigma ‘sionismului fascist (1948–1952). Anuarul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului 17 (1): 129–152.

Gligor, Mihaela. 2019. Mișcarea sionistă din Transilvania în perioada postbelică: cazul Cluj. Studia Judaica 27 (2): 55–78.

Iancu, Carol. 2011. Relațiile dintre comunitatea evreiască din România și statul Israel în anii ’50.” Revista de Istorie a Evreilor din România 5: 31–45.

Ionescu, Ștefan. 2018. „Memoria evreilor sioniști în România comunistă: între tăcere, negare și recuperare.” Archiva Moldaviae 10: 225–249.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. 2016. Documente privind evreii din România în perioada postbelică. București: INSHR-EW.

Revista Cultului Mozaic – post 1964

Rosen, Moses. 1990. Primejdii, încercări, miracole: mărturia unui martor al veacului. București: Hasefer.