Practicăm anestezia de peste 40 de ani şi nu credem să fi fost o singură zi în această lungă perioadă în care noi sau colegii noștri de breaslă să nu fi folosit această substanță.
Cele două gaze, protoxidul de azot (N2O) și oxigenul (O2), au fost descoperite în secolul al XVIII-lea de către englezul Joseph Priestley. În 1800, englezul Humphry Davy și-a publicat rezultatele experimentelor în legătură cu efectele psihotrope ale protoxidului de azot. Însă cel care a folosit pentru prima oară acest gaz ca anestezic, de fapt ca analgezic, a fost americanul Horace Wells care i-a dat și numele de gaz ilariant.
Începând din 1799, englezii înstăriți organizau chiar petreceri cu gaz ilariant, precum se vede în caricatura de mai sus. Aceasta este prima mențiune a faptului că protoxidul de azot are potențialul de a deveni un gaz recreațional. Nu cunoaștem urmările acestei „mode”, nu știm câte persoane au inhalat drogul, cât timp și dacă era inhalat împreună cu aerul înconjurător sau nu, dar foarte probabil că au fost victime din cauza supradozării și a lipsei de oxigen.
Începând din 1844, Wells și apoi Colton au folosit substanța cu mare succes la extracții dentare: pacienți rămâneau conștienți, dar nu simțeau dureri. Însă pentru operații mai mari, protoxidul de azot s-a dovedit insuficient, pacientul rămânea treaz. (1) Pentru a demonstra efectul analgezic al acestui gaz, Wells și-a extras cu succes propriul dinte în fața unui public.(2) Dintre pacienții care erau tratați cu protoxid de azot, unii deveneau euforici și chiar izbucneau în râs.
Precum spuneam, protoxidul de azot, considerat un anestezic și analgezic slab, este folosit și astăzi ca adjuvant analgezic la alte anestezice mult mai potente. Combinat cu oxigen, protoxidul de azot are un rol benefic în inhalosedare, calmând bolnavul și producând analgezie, fără ca bolnavul să adoarmă (3) .Tehnica de inhalosedare se folosește în primul rând în stomatologia pediatrică.
Dar principalul subiect al acestui articol este aspectul negativ și uneori chiar fatal al protoxidului de azot folosit ca gaz recreațional.
Problema drogării cu protoxid de azot este cunoscută și în Israel. În 2010, doi tineri au inhalat gazul pur, fără supliment de oxigen, și-au pierdut cunoștința din cauza concentrației mari de gaz și din lipsă de oxigen, cu rezultate fatale. (4) Cazuri asemănătoare au fost raportate și în alte părți ale lumii. (5) Baloanele cu gaz sunt de obicei furate de la clinici stomatologice, din spitale, uneori din fabrici, sau cumpărate.
Un articol publicat recent la BBC descrie cum gazul folosit în mod legal la sedații și anestezii a devenit un drog care produce dependență (6).Meg Caldwell a murit la 29 de ani ca urmare a unei doze excesive de gaz ilariant. Ea începuse să folosească gazul ca drog recreațional la 21 de ani, când era studentă, dar pe vremea pandemiei COVID-19 a mărit doza. Cu timpul a ajuns să cheltuie zilnic sute de dolari pentru gaz. Folosirea gazului a lăsat-o paralizată de picioare și incontinentă. Explicația este că la folosirea cronică și în concentrații mari, gazul devine neurotoxic. El inhibă acțiunea vitaminei B12 împiedicând producerea mielinei (substanța albă care învelește fibrele nervoase). (7)
În mod normal, aerul conține cca 21% oxigen. Când o persoană inhalează o concentrație mare de gaz ilariant (peste 80%) procentajul de oxigen inhalat scade, putând duce la complicații cardiace și neurologice sau chiar la deces.
Iată un clip care descrie complicațiile folosirii excesive a gazului ilariant
.
În mod paradoxal, în Statele Unite gazul se vinde liber și legal. BBC vorbește despre o creștere a mortalității cu 110% între 2019- 2023 și o creștere de 58% în folosirea recreațională a gazului în 2023-2024.(6) În Marea Britanie folosirea recreațională a gazului a fost interzisă în 2023, pe când în SUA, ea este interzisă numai în statul Louisiana. Protoxidul de azot este folosit și în industria automobilelor, în producția coloranților și în producția de frișcă și înghețată.(8)
În România, folosirea recreațională a gazului ilariant nu este interzisă prin lege. (9) În Israel există doar o propunere de lege care va interzice vânzarea de gaz ilariant minorilor. (10) Se pare că eliminarea completă a gazului este problematică, pentru că el este totuși cel mai bun în procedurile stomatologice la copii și este nevoie de el în industrie.
În anestezie folosirea protoxidului de azot se află în scădere în ultimii ani, el fiind înlocuit tot mai mult prin anestezice intravenoase. (11) Printre altele, protoxidul de azot contribuie la poluarea atmosferei, la scăderea concentrației de ozon și la încălzirea globală. (12) Dar principalul motiv este că gazul se eliberează în atmosfera din jurul pacientului și, mai ales dacă este folosit des și multe ore în șir, el acționează și asupra personalului medical, ducând la scăderea vigilenței acestuia. Mai mult, la unii medici stomatologi și asistente care folosesc frecvent gazul ilariant s-a observat un deficit de vitamină B12, ceea ce poate duce chiar la fenomene asemănătoare cu cele de care suferă drogații: anemie, degenerarea măduvei spinării, neuropatii, leziuni ale nervului optic, inflamația limbii, demență, infertilitate…
Pentru a preveni ceea ce, de fapt, este o boală profesională, toate sălile de operație și cabinetele stomatologice unde se folosește gazul ilariant și, de fapt, orice alt gaz anestezic, trebuie să fie înzestrate cu un sistem numit scavenger care să elimine gazele anestezice în mediul înconjurător. În sălile de operații s-au stabilit limitele maximale permise de concentrație a gazului ilariant, măsurate anual de specialiști.
Teoretic, folosirea gazului ilariant în anestezie comportă anumite riscuri și pentru pacienți. La copiii mici, deficiența de vitamina B12 poate afecta dezvoltarea creierului și creșterea, putând duce la infirmitate permanentă. (13) Dar complicațiile la pacienți sunt extrem de rare, pentru că expunerea este limitată. Folosirea sistemului de scavenger reduce și el cantitatea de gaz inhalată. În orice caz, în 46 de ani de practică în anestezie nu am întâlnit și nu am auzit de niciun caz în Israel. Poate colegul nostru, Dr. Vass, care este medic stomatolog ne poate informa mai pe larg. În schimb, în cazul utilizării ilicite în scop recreațional și instalarea adicției, consumul este prelungit și în doze mari, ceea ce poate duce la complicații severe.
Copiii și nepoții noștri trebuie să cunoască acest subiect ca să nu fie tentați să încerce să folosească gazul ilariant…
Peter Szmuk și Tiberiu Ezri
Bibliografie:
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Nitrous_oxide
3. https://omegaomnident.ro/protoxidul-de-azot-in-stomatologie-ce-este-gazul-ilariant/#punct2
4. https://www.jpost.com/israel/cousins-die-after-inhaling-laughing-gas
5. https://www.smh.com.au/national/local-pulled-laughing-gas-victims-from-car-20050919-gdm3dw.html
6. https://www.bbc.com/news/articles/cly36n88n56o
7. https://bpspubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/bcp.14779
10. https://www.rambam.org.il/en/rambam_news/surge_in_nitrous-oxide_abuse.aspx
11. To Use or Not to Use Nitrous Oxide | Clinical View.
13. https://jdapm.org/DOIx.php?id=10.17245/jdapm.2018.18.2.71
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Laughing_gas_Rumford_Davy.jpg Thomas McLean, Public domain, via Wikimedia Commons
14 Comments
As spune ca dorinta si interesul pentru distractia cu gazele mentionate, este pentru mine o dovada ca persoanele in cauza nu au cu ce sa-si ocupe timpul, unii ii duc lipsa, iar altii il “umple” cu aiureli.
Ma gândesc, daca in copilăria mea, nu s-a folosit acest gaz pentru a fi adormita înaintea operației pentru scoaterea polipilor. Imi amintesc o masca asupra nasului si probabil a gurii si un miros ciudat si antipatic. Este tot ceea ce tin minte din intervenția la care am fost supusa. Felicitări autorilor pentru informare, prezentare si varietatea de interese din toate domeniile vietii.
Din păcate, cei care se droghează o fac mai ales din cauza unor probleme personale nerezolvate, nu pentru că nu ar avea cu ce să-şi umple timpul.
Interesant cum unii oameni se aventureaza in folosirea unor substante sau droguri despre care nu au informatii precise, cu consecinte uneori grave.
Un articol foarte instructiv si cred eu, exhaustiv.
Anesteziind zilnic copii si adolescenti vad frecvent pacienti rizind necontrolat, pe perioda scurta, pina cind restul de anesthezice isi incep efectul. Totusi faptul ca pacientii rid, nu inseamna ca sint si vesli. Mai degraba cred ca e un efect secundar necontrilat al gazului care nu are componenta ilarianta
FELICITARI PENTRU CLARITATEA ARTICOLULUI
Multumesc!
LA INCEPUT PROTOXIDUL DE AZOT SE ADMINISTRA PUR.REZULTATUL ERA CIANOZA SI ASFIXIA DEOARECE OMUL NU POATE TRAI FARA OXIGEN.NU AM INTILNIT IN LITERATURA DE SPECIALITATE CAZURI MORTALE IN ANESTEZIA CU PROTOXID DE AZOT DEOARECE DACA MEDICUL STOMATOLOG OBSERVA CA BOLNAVUL ARE PROBLEME MARESTE PROPORTIA DE OXIGEN.IN ISRAEL IACEASTA FORMA DE ANESTEZIE SE FOLOSESTE PE SCARA LARGA IN STOMA TOLGIA PEDIATRICA LA PACIENTIE CU BOLI PSIHICE SI LA PACIENTI CARE SUFERA DE FRICA DE TRATAMENT STOMATOLOGIC -ODONTOFOBIE.CA O CURIOZULITATE AM AUZIT CAZURI CIND STOMATOLOG UL VENIND LA CABINET A GASIT TUBUL CU ANESTEZIC GOL.ASISTENTA IN TIMPUL NOPTII SI-A PUS MASCA CU GAZ PENTRU PLACEREA PERSONALA .SA FIE UN ADEVAR SAU DOAR O LEGENDA-NU STIU.
Poate fi un adevăr. Pe vremuri, când lucram la alt spital, un sanitar obișnuia să inhaleze noaptea, dacă cei de gardă dormeau, halotan cu oxigen prin mască. Norocul lui a fost că atunci când adormea (se auto-anestezia) masca îi cădea de pe față și astfel prevenea moartea prin stop respirator și cardiac.
Nu demult a fost un caz în care un stomatolog a administrat din greșeala 100% nitrous oxide unui copil din cauza unei defecțiuni ale aparatului Entonox care conține 50% oxigen și 50% protoxid de azot. Norocul copilului și al medicului a fost că pacientul era monitorizat cu puls oximetrie, iar când saturația oxigenului a început să scadă, medicul a înțeles situația și a început să ventileze copilul cu balonul de ventilat AMBU și aer (care conține 21% oxigen). Astfel, copilul a scapăt nevătămat.
Acest gaz chiar te înveseleşte? Te face să râzi sau măcar să zâmbeşti?
O întrebare la locul ei. Nu am observat niciun caz care râdea sau zâmbea din cauza acestui gaz. Poate fiindcă pacienții (nu dentali) primeau în același timp și alte medicamente sedative și analgezice.
Mi-e rușine!
Mă consideram expert în N2O (am si o conferință, pe care v-o trimit separat) și n-am știut de dependența la acest gaz!!!
Merci mult, dragi colegi si prieteni că mi-ați îmbogățit cunoștințele!!
GbM
Cu placere!
Din păcate, subiectul nu este deloc comic… Dar paza bună trece primejdia rea.
Adevărat!