Număr vizualizări 450 ori
Știința medicală a evoluat atât de spectaculo,s încât rar mai găsești un om sănătos.
Aldous Huxley (1894-1963) – scriitor și filosof englez.
În numărul trecut al revistei Baabel am scris despre avantajele și riscurile inteligenței artificiale https://baabel.ro/2025/12/inteligenta-artificiala-ia-avantaje-si-riscuri/.
Mai demult am văzut la televizor un video care m-a entuziasmat, dar m-a și îngrijorat. La un spital mare, în secția de urgențe, zece bolnavi erau așezați în fotolii (ceea ce presupune că nu erau în stare critică), în fața lor erau zece computere și un tânăr medic specialist trecea de la un computer la altul. De fapt, el ar fi putut folosi un singur computer pentru toți. Din film nu aflăm dacă bolnavii au fost consultați în stil clasic (auscultație, percuție, etc). Anamneza lor și rezultatele analizelor (inclusiv ECG, ecocardiografie și radiografii) apăreau în computer. Cu ajutorul unui program de IA, doctorul a stabilit diagnosticele și a prescris tratamentele. Un alt medic cu aceeași pregătire a repetat apoi întreaga procedură, dar fără IA. Medicul șef de departament a comparat cele două rezultate. Concluzia: IA a depistat mai multe probleme, dar în unele cazuri a pus și diagnostice false (așa-zisele “halucinații” ale IA).
În medicină, IA analizează date complicate și îl ajută pe medic să stabilească mai rapid diagnosticul și tratamentul. IA este folosită și în medicina profilactică.(1) Facultățile de medicină din SUA au început să introducă treptat IA, începând cu familiarizarea personalului universitar.(2)
Programele IA pot fi folosite în diagnostice, protocoale de tratament, în fazele experimentale ale preparării unor medicamente noi, monitorizarea pacientului, interpretarea examenelor radiologice (în ilustrație, IA arată vârsta fiecărui os al mâinii – informație utilă în diagnosticarea problemelor de creștere la copii), precum și medicina personalizată. În viitor, IA va putea ajuta în depistarea timpurie a bolilor și în dezvoltarea unor medicamente noi.
Printre aplicațiile IA în medicină se numără și diagnosticele complicate și chiar prezicerea unor boli cum ar fi boala Alzheimer, cu avantajul că diagnosticul este pus rapid și la un număr mare de pacienți. Ajutorul dat de IA poate fi critic în secțiile de urgențe, mai ales prin crearea unor algoritmi care ajută la un diagnostic mai rapid și un tratament eficace, mai ales noaptea, când medicii de gardă sunt de obicei tineri și cu mai puțină experiență, iar deciziile lor pot fi cruciale.
Un alt avantaj al IA este digitalizarea fișelor bolnavilor, în care se poate vedea toată informația despre diagnostic, analize și tratament. Fișele electronice nu mai sunt o noutate, dar IA le va putea uniformiza, va descoperi ce date lipsesc și eventual va putea să interpreteze datele din fișă și chiar să prezică riscurile bolnavului.
O aplicație uimitoare, cred că prima în lume, a fost interviul dat de un cunoscut reporter TV israelian care suferă de ALS (scleroză amiotrofică laterală), o boală incurabilă și fatală. El nu mai poate articula cuvintele. Prin IA i s-a suprapus vocea de dinainte de boală pe textul scris (motorica mâinilor mai funcționa), a fost sincronizată mişcarea buzelor şi totul a mers perfect, un adevărat miracol! Îl puteţi vedea accesând linkul de mai jos.
În medicină, o cauză a greșelilor, uneori fatale, este nerecunoașterea interacțiunilor dintre medicamentele primite de bolnav. Într-o zi mi-am vizitat un prieten internat la spital. Analizele lui m-au speriat. Era pe punctul să sângereze spontan, fiindcă primea în același timp un anticoagulant, warfarină (după o operație pe cord) și antibioticul augmentin pentru o infecție. Știam că augmentin intensifică efectul warfarinei, putând duce la sângerări grave. L-am atenționat pe medicul de gardă, acesta a înlocuit augmentin cu un alt antibiotic și, din fericire, sângerarea a putut fi eviatată. IA a introdus în practica medicală algoritmi care îi atenționează pe medici și asistente asupra posibilelor interacțiuni dintre medicamente.
IA facilitează telemedicina. TytoCare a fost inventat în Israel. Bolnavul este consultat la distanță și i se recomandă un tratament. Dar TytoCare îl asistă pe medic, nu îl înlocuiește!
Telemedicina are avantaje, de exemplu în cazuri de urgență sau când bolnavul nu are acces la o consultație directă. Ea poate fi o opțiune la consultațiile care nu necesită un examen fizic aprofundat. Dar, la fel ca în cazul rețelelor de socializare, dialogul direct este înlocuit de unul virtual, doar că aici este vorba de sănătatea și uneori viața unui pacient.
IA poate sprijini practic fiecare domeniu al medicinei clinice. În plus, IA poate ajuta în organizarea muncii din spitale, de exemplu programarea optimă a operațiilor.
Folosirea IA în medicină pune probleme mai ales în domeniul eticii (de exemplu furnizarea unor date personale confidențiale fără aprobarea pacientului), folosirea unor algoritmi eronați și riscul de concediere a medicilor, asistentelor, farmaciștilor etc. Mai sunt încă multe probleme etice nerezolvate legate de IA, cum ar fi autonomia bolnavului de a decide, moralitatea mașinii IA și luarea hotărârii de a nu resuscita un bolnav. O altă problemă încă nerezolvată este cine răspunde pentru erorile inteligenței artificiale – și aceste erori pot fi fatale.(1)
În unele cazuri, IA a fost introdusă în medicină fără a fi suficient testată. Unii medici se împotrivesc acestei tehnologii din neîncredere, dar mai ales de teamă de a-și pierde locul de muncă.
Ca anesteziști cu experiență îndelungată nu putem să nu ne referim la folosirea IA în anestezie.(3) Ca în orice alt domeniu medical, și în anestezie IA poate să mărească randamentul muncii medicilor, să scadă costul operației / anesteziei și, eventual, să îmbunătățească rezultatul tratamentului. IA are potențialul de a fi folosit în deciziile clinice și farmacologice din anestezie și în introducerea roboților mecanici. În cursul anesteziei, algoritmii îl pot ajuta pe anestezist la dozarea automată a anestezicelor, la monitorizarea mai precisă a pacientului și la prevenirea eventualelor complicații. IA poate ajuta medicul să prevadă dinainte reacția bolnavului la efectul anestezicelor. Aceste tehnici au și un potențial educativ pentru medicii începători.
Printre inovațiile bazate pe IA în anestezie se numără robotul McSleepy pentru dozarea computerizată a anestezicelor și robotul Magellan pentru efectuarea anesteziei nervilor periferici. Mai multe centre din lume lucrează la dezvoltarea unor roboți pentru anestezie. În teorie, ei vor analiza în timp real datele de pe monitoare și, în funcție de acestea, vor administra anestezice și alte medicamente în caz de nevoie. Astfel un singur anestezist va putea supraveghea mai multe săli de operație. (4)
Dar, din păcate, IA are încă multe probleme. Filmul de mai jos ilustrează o posibilă aplicație a inteligenței artificiale în anestezie: să răspundă la întrebările pacienților înainte de operație. Chiar dacă la prima vedere răspunsurile par competente, o analiză atentă arată că unele sunt irelevante sau chiar eronate.
Într-un sondaj publicat în 2024 într-o revistă de prestigiu, din 27.000 de anesteziști americani întrebați, numai 48% au avut o părere pozitivă despre inteligența artificială. Mulți se tem că ea le va periclita locul de muncă. (5)
Pe vremuri exista convingerea că medicii nu vor fi niciodată șomeri, fiindcă bolnavi vor exista întotdeauna. Oare această afirmație mai e valabilă? Oare nu se va ajunge în situația că IA îi va înlocui pe medici? Recent în revista The New Yorker a apărut un articol care încercă să răspundă la această întrebare. El se intitulează: “Dacă IA poate diagnostica bolile, atunci pentru ce mai e nevoie de doctori?” (6) Autorul dă numeroase exemple în care IA a greșit diagnosticul, a dat mai multe diagnostice sau a apreciat greșit gravitatea bolii, nedând importanță unor cazuri care ulterior s-au dovedit foarte grave. Apar diverse explicații pentru greșelile IA: depinde cine a pus întrebarea, cum a fost formulată, dacă ea este generală sau specifică. În plus, nu întotdeauna diagnosticul poate fi pus imediat și adesea există multiple posibilități de tratament. Există și variabilitatea individuală în ce privește manifestările bolii și reacția la tratamente. Așa că, cel puțin deocamdată, medicii pot fi liniștiți că nu vor rămâne șomeri.
În prezent, cele mai mari succese ale inteligenței artificiale sunt în radiologie: IA este chiar superioară medicilor la identificarea unor anumite patologii. Dar IA știe numai să recunoască imagini, pe când radiologul integrează imaginea cu starea bolnavului, cu istoria sa medicală și cu analizele, obținând rezultate net superioare.
Așadar, chiar dacă aplicațiile IA în medicină sunt foarte promițătoare, la ora actuală rezultatele sunt încă destul de modeste și IA este încă foarte departe de a înlocui omul.
Tiberiu Ezri și Peter Szmuk
Bibliografie:
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Artificial_intelligence_in_healthcare
2. https://www.aamc.org/news/medical-schools-move-worrying-about-ai-teaching-it
3. https://encyclopedia.pub/entry/45740
4. https://theanesthesiaconsultant.com/robot-anesthesia/
5. Estradi Alamo CE, et al. Artificial Intelligence în Anesthetic Care: A Survey of Physician Anesthesiologists. Anesth Analg 2024 May 1;138(5):938-950.
6. https://www.newyorker.com/magazine/2025/09/29/if-ai-can-diagnose-patients-what-are-doctors-for
Sursa ilustrației: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:X-ray_of_hand,_where_bone_age_is_automatically_found_by_BoneXpert_software.jpg Setzner1337, CC0, via Wikimedia Commons
21 Comments
Va multumesc, D- le Doctor pentru un articol cu atitea informatii prețioase despre ultimul stigat al tehnologiei de virf, Inteligenta artificiala, aplicata in medicină.
Ne- ati pus un suflet nou scriind ca inca va mai dura pina cind AI va fi complet implementata. Noi, un grup de prieteni, iubim medicii, nu robotii, inteligenta si caldura umana, nu algoritmii. Nu avem incredere in decizii mecanice. Cum iti dai seama daca robotul a pus diagnosticul corect, sau a gresit?
Trebuie verificat de un doctor.
Am mai scris ca eu il consider
pe anestezist mai important decit pe chirurg. Din filme vazute pe Netflix, am inteles ca unii pacienti nu suporta anumite substante la anestezie, si trebuie schimbate. Altfel viata bolnavului este in pericol.
Cum poate lua o astfel de decizie , AI? Sau cit timp e necesar pentru infiltrarea substantei?
Ma intorc acum la importanta AI .
In presa din Israel, se considera o mare realizare acceptul lui Alan Musk de a ne vizita țara.
In America, pentru prima data absolventi de Computer Science de la Universitati de top , ca Stannford, Berkeley, nu gasesc de lucru.
Articolul dvs mi-a amintit de ineditul eseu al marelui matematician Norbert Wiener, ” D- zeu si Golem”
Dar rolul lui D- zeu , ca creator al unei noi realitati, il joaca Omul, iar Golem este robotul ghidat de AI.
Golem trebuie tinut sub un strict control, altfel este de rău.
Va mulțumesc
– “IA este încă foarte departe de a înlocui omul” – Greu de știut cum va fi omul contemporan cu IA foarte avansat. Vezi – https://www.dilema.ro/la-fata-timpului/de-ce-cred-ceea-ce-cred
De acord
Vreau să-mi exprim admirația față de reporterul TV Moshe Nussbaum, pe care întotdeauna l-am admirat, dar și mai mult după pierderea vocii , ajutorul medical pe care l-a primit și care a fost probabil între cele mai înaintate tratamente în lume.
De asemenea, comportamentul colectivului de Telviziune israeliană, canalul 12, care nu l-a destituit ,ci i-a permis mai departe să facă reportaje și atunci când vorbea foarte greu.
Ce importanță are un asemnea colectiv !
Eva, sunt de acord cu fiecare cuvant al tau. Din pacate sunt unii care se straduiesc sa blocheze media libera.
Un articol foarte interesant, documentat cum spune Andera marca “Tibi+Peter”, dar pentru mine nu numai derutant, dar si frightening (infricosator in romaneste parca suna si mai TARE).
Intai o intrebare apropos
“(în ilustrație, IA arată vârsta fiecărui os al mâinii – informație utilă în diagnosticarea problemelor de creștere la copii),”
Cum adica varsta fiecarui os, adica ce oasele mainii nu se formeaza in aceeasi perioada, ce diferenta poate fi intre ele, si in total daca sunt deformatii la oasele mainilor probabil ca procentul lor – sper – nu e prea mare, deci nu mi-este clara afirmatia, eventual as ruga o clarificare.
In afara de acest aspect, personal nu am incredere in doctori pana nu verific pe cat pot adirmatiile lor.
Viata m-a pus in fata a multe greseli, de la simple (ca de ex ceea ce consider eu o airueala – scuze domnilor doctori – de a identifica cu precizie o raceala virala de una infectioasa (bacteriala) si de a evita aproape de fiecare data tratamentul cu antibiotice, fara prea multa gandire si verificare (daca este posibila). Aceasta chestiune e insa simpla, ceea ce am incercat nu o data au fost greselo majore, ultima atunci cand am consultat 4 spitale pentru a gasi metoda de radierei cea mai potrivita, primind de la fiecare spital o cu totul alta metoda am descoperit, datorita citirii unor materiale gandind si comparand, ca specialistul radiolog din poate cel mai mare spital al Israelului Shiba (Tel Hashomer) a gresit in privinta tratametului de radiere propus in cotnextul unui cancer de prostata. I-am scris doctorului 1-2 zile dupa sugestia sa scrisa si a telefonat imediat scuzandu-se pentru eroare. Nu as putea sa reconstitui au trecut 4 ani, iar iradierile au fost primit (39 de sedinte) in urma recomandarilor excelente ale uni doamne de la sectia de radilogie a spitalului Ichilov.
Am si alte cazuri privind neputinta unui spital sa sesizeze o situatie de asutpare a arterelor coronariene a unei doamne de 57 de ani, venit cu dureri in zona toracica-stomacala care in cele din urma a fost readusa la viata cu scuri electrice si desigur cu cateterizare, si 4 stenturi.
Si eu insami am trecut prin erori poate mai putin grave cand mi s-a propus o operatie pe coloana vertebrala unde nu se poate ajunge prin biopsie, dar consultand un al doilea doctor si reusind sa fac un MRI, am asteptat, si cand “masa” gasita a ramas pe loc dupa un timp, lucrurile au evoluat fara nici o interventie.
In consecinta, chiar daca am adus o parte din exemplele foaret concrete, imi inchipui ca mi-ar fi foarte greu sa accept o diagnoza IA, sau AI, nici n-as avea cu cine sa ma consult si de altfel sunt oricum sub o stare de stres in cazul unei probleme grele reale.
Ce face IA-ul ? Pe de-o parte strange pe baza datelor de intrare, informatii din cat se poate de multe surse si probabil prin algoritmi o analiza a acestora si o forma de expunere a rezultatelor. Probabil atunci cand informatiile de intrare nu sunt doar scrise ci intervin fotografii, X-Ray si alte metode imagistice, banuiesc ca sansa de a evalua tehnic prin IA este mai mare, deoarece precizia datelor si a analizelor probabil e superioara.
Cu alte cuvinte problemele grele necesita multa specialitate, gandire, unificarea de date, prelucrarea lor (si aici tehnologia probabil e de ajutor) si emiterea concluziilor.
Oare cum este reprezentata experienta anterioara in analizele pe care le face IA, atunci cand doctorii i se adreseaza in feluritele forme?
Poate IA sa introduca experiente anterioare in hotararile pe care le emite?
Multumesc, T&P pentru permanentul vostru update si interes catre lucrurile noi ale lumii in care traim 🙂 🙂
La Multi Ani 2026 !!
La multi ani si din partea lui Peter din Dallas, tie si tuturor autorilor de la Baabel.
Multumesc, dar nu mi-ai raspuns la intrebare 😉
AI nu Este in stadiul de a inlocui in medic , in cazuri extreme. PT stagiari si medici in curs de specializare, exista posibilitatea de a se consulta sau chiar a chema UN specialist. Stim CA IA greseste uneori, cand vrem SA achizitionam UN obiect, ceea ce e suportabil, dar in medicina gresesile nu secsoldeaza numai cu pagube materials. In cele din urma IA invata din experienta oamenilor si e o ustensila excelente. Dar mai Trebuie ceva…
Mai trebuie sufletul uman.
După opinia mea Inteligenţa Artificială poate fi un ajutor foarte util pentru medici, economisind timp şi energie umană, dar nu poate prelua rolul decisiv al specialistului, în cazul de faţă medicul care, dincolo de cunoştinţele medicale, se bazează şi pe intuiţie. Nu cred că medicii îşi vor pierde locurile de muncă sau mai exact poate că-şi pierd locurile de muncă tradiţionale, dar vor lucra în alte zone, inclusiv în perfecţionarea Inteligenţei Artificiale în domeniul medicinii.
Sunt de acord doar partial. Recent, chinezii au construit un drum de 1.5 km cu ajutorul unui singur om care manevra cu AI toate masinariile.
Cum sună gluma?
Intrebat de un pacient de ce e nevoie de medic când există deja AI, răspunsul lui a fost:
-Ca sa nu muriți dintr-o greșeală de ortografie!!
GbM
SUPERB!
Buna!
Orice progres în știință a creat dubii .Cine știe…
Poate va fi folosit ca orice instrument , care ușurează munca medicului. Cum rămâne cu relația între medic și pacient , care are rol uneori decisiv în vindecarea pacientului? Mâna de om , care te liniștește…
Frica mea este cas testosteronul puterilor militare ‘ mai ales dictatorialew ii va impinge spre razboaie cu AI care ne va apropia de sfarsitul lumii cum insinua Stephen Hawking.
Sunt de acord cu doamna Hava.
Dacă peste 50% dintre anesteziști au o părere negativă despre IA, eu le dau drptate. IA poate să-l ajute pe medic, dar răspunderea finală trebuie s-o poarte un om, nu o mașină. Și nici măcar nu sunt convinsă că IA este mai ieftină, dacă ea ne consumă rapid toate resursele energetice care ne stau la dispoziție.
Și apoi, din experiența mea în farmacie știu un lucru: o greșeală crasă este recunoscută cu ușurință și corectată, dar ceva care pare corect (ca „halucinațiile” IA), trece cu ușurință neobservat și face cele mai mari pagube!
De acord. Eu sigur nu voi mai fi inlocuit de AI.