Număr vizualizări 24 ori
Știința medicală a evoluat atât de spectaculo,s încât rar mai găsești un om sănătos.
Aldous Huxley (1894-1963) – scriitor și filosof englez.
În numărul trecut al revistei Baabel am scris despre avantajele și riscurile inteligenței artificiale https://baabel.ro/2025/12/inteligenta-artificiala-ia-avantaje-si-riscuri/.
Mai demult am văzut la televizor un video care m-a entuziasmat, dar m-a și îngrijorat. La un spital mare, în secția de urgențe, zece bolnavi erau așezați în fotolii (ceea ce presupune că nu erau în stare critică), în fața lor erau zece computere și un tânăr medic specialist trecea de la un computer la altul. De fapt, el ar fi putut folosi un singur computer pentru toți. Din film nu aflăm dacă bolnavii au fost consultați în stil clasic (auscultație, percuție, etc). Anamneza lor și rezultatele analizelor (inclusiv ECG, ecocardiografie și radiografii) apăreau în computer. Cu ajutorul unui program de IA, doctorul a stabilit diagnosticele și a prescris tratamentele. Un alt medic cu aceeași pregătire a repetat apoi întreaga procedură, dar fără IA. Medicul șef de departament a comparat cele două rezultate. Concluzia: IA a depistat mai multe probleme, dar în unele cazuri a pus și diagnostice false (așa-zisele “halucinații” ale IA).
În medicină, IA analizează date complicate și îl ajută pe medic să stabilească mai rapid diagnosticul și tratamentul. IA este folosită și în medicina profilactică.(1) Facultățile de medicină din SUA au început să introducă treptat IA, începând cu familiarizarea personalului universitar.(2)
Programele IA pot fi folosite în diagnostice, protocoale de tratament, în fazele experimentale ale preparării unor medicamente noi, monitorizarea pacientului, interpretarea examenelor radiologice (în ilustrație, IA arată vârsta fiecărui os al mâinii – informație utilă în diagnosticarea problemelor de creștere la copii), precum și medicina personalizată. În viitor, IA va putea ajuta în depistarea timpurie a bolilor și în dezvoltarea unor medicamente noi.
Printre aplicațiile IA în medicină se numără și diagnosticele complicate și chiar prezicerea unor boli cum ar fi boala Alzheimer, cu avantajul că diagnosticul este pus rapid și la un număr mare de pacienți. Ajutorul dat de IA poate fi critic în secțiile de urgențe, mai ales prin crearea unor algoritmi care ajută la un diagnostic mai rapid și un tratament eficace, mai ales noaptea, când medicii de gardă sunt de obicei tineri și cu mai puțină experiență, iar deciziile lor pot fi cruciale.
Un alt avantaj al IA este digitalizarea fișelor bolnavilor, în care se poate vedea toată informația despre diagnostic, analize și tratament. Fișele electronice nu mai sunt o noutate, dar IA le va putea uniformiza, va descoperi ce date lipsesc și eventual va putea să interpreteze datele din fișă și chiar să prezică riscurile bolnavului.
O aplicație uimitoare, cred că prima în lume, a fost interviul dat de un cunoscut reporter TV israelian care suferă de ALS (scleroză amiotrofică laterală), o boală incurabilă și fatală. El nu mai poate articula cuvintele. Prin IA i s-a suprapus vocea de dinainte de boală pe textul scris (motorica mâinilor mai funcționa), a fost sincronizată mişcarea buzelor şi totul a mers perfect, un adevărat miracol! Îl puteţi vedea accesând linkul de mai jos.
În medicină, o cauză a greșelilor, uneori fatale, este nerecunoașterea interacțiunilor dintre medicamentele primite de bolnav. Într-o zi mi-am vizitat un prieten internat la spital. Analizele lui m-au speriat. Era pe punctul să sângereze spontan, fiindcă primea în același timp un anticoagulant, warfarină (după o operație pe cord) și antibioticul augmentin pentru o infecție. Știam că augmentin intensifică efectul warfarinei, putând duce la sângerări grave. L-am atenționat pe medicul de gardă, acesta a înlocuit augmentin cu un alt antibiotic și, din fericire, sângerarea a putut fi eviatată. IA a introdus în practica medicală algoritmi care îi atenționează pe medici și asistente asupra posibilelor interacțiuni dintre medicamente.
IA facilitează telemedicina. TytoCare a fost inventat în Israel. Bolnavul este consultat la distanță și i se recomandă un tratament. Dar TytoCare îl asistă pe medic, nu îl înlocuiește!
Telemedicina are avantaje, de exemplu în cazuri de urgență sau când bolnavul nu are acces la o consultație directă. Ea poate fi o opțiune la consultațiile care nu necesită un examen fizic aprofundat. Dar, la fel ca în cazul rețelelor de socializare, dialogul direct este înlocuit de unul virtual, doar că aici este vorba de sănătatea și uneori viața unui pacient.
IA poate sprijini practic fiecare domeniu al medicinei clinice. În plus, IA poate ajuta în organizarea muncii din spitale, de exemplu programarea optimă a operațiilor.
Folosirea IA în medicină pune probleme mai ales în domeniul eticii (de exemplu furnizarea unor date personale confidențiale fără aprobarea pacientului), folosirea unor algoritmi eronați și riscul de concediere a medicilor, asistentelor, farmaciștilor etc. Mai sunt încă multe probleme etice nerezolvate legate de IA, cum ar fi autonomia bolnavului de a decide, moralitatea mașinii IA și luarea hotărârii de a nu resuscita un bolnav. O altă problemă încă nerezolvată este cine răspunde pentru erorile inteligenței artificiale – și aceste erori pot fi fatale.(1)
În unele cazuri, IA a fost introdusă în medicină fără a fi suficient testată. Unii medici se împotrivesc acestei tehnologii din neîncredere, dar mai ales de teamă de a-și pierde locul de muncă.
Ca anesteziști cu experiență îndelungată nu putem să nu ne referim la folosirea IA în anestezie.(3) Ca în orice alt domeniu medical, și în anestezie IA poate să mărească randamentul muncii medicilor, să scadă costul operației / anesteziei și, eventual, să îmbunătățească rezultatul tratamentului. IA are potențialul de a fi folosit în deciziile clinice și farmacologice din anestezie și în introducerea roboților mecanici. În cursul anesteziei, algoritmii îl pot ajuta pe anestezist la dozarea automată a anestezicelor, la monitorizarea mai precisă a pacientului și la prevenirea eventualelor complicații. IA poate ajuta medicul să prevadă dinainte reacția bolnavului la efectul anestezicelor. Aceste tehnici au și un potențial educativ pentru medicii începători.
Printre inovațiile bazate pe IA în anestezie se numără robotul McSleepy pentru dozarea computerizată a anestezicelor și robotul Magellan pentru efectuarea anesteziei nervilor periferici. Mai multe centre din lume lucrează la dezvoltarea unor roboți pentru anestezie. În teorie, ei vor analiza în timp real datele de pe monitoare și, în funcție de acestea, vor administra anestezice și alte medicamente în caz de nevoie. Astfel un singur anestezist va putea supraveghea mai multe săli de operație. (4)
Dar, din păcate, IA are încă multe probleme. Filmul de mai jos ilustrează o posibilă aplicație a inteligenței artificiale în anestezie: să răspundă la întrebările pacienților înainte de operație. Chiar dacă la prima vedere răspunsurile par competente, o analiză atentă arată că unele sunt irelevante sau chiar eronate.
Într-un sondaj publicat în 2024 într-o revistă de prestigiu, din 27.000 de anesteziști americani întrebați, numai 48% au avut o părere pozitivă despre inteligența artificială. Mulți se tem că ea le va periclita locul de muncă. (5)
Pe vremuri exista convingerea că medicii nu vor fi niciodată șomeri, fiindcă bolnavi vor exista întotdeauna. Oare această afirmație mai e valabilă? Oare nu se va ajunge în situația că IA îi va înlocui pe medici? Recent în revista The New Yorker a apărut un articol care încercă să răspundă la această întrebare. El se intitulează: “Dacă IA poate diagnostica bolile, atunci pentru ce mai e nevoie de doctori?” (6) Autorul dă numeroase exemple în care IA a greșit diagnosticul, a dat mai multe diagnostice sau a apreciat greșit gravitatea bolii, nedând importanță unor cazuri care ulterior s-au dovedit foarte grave. Apar diverse explicații pentru greșelile IA: depinde cine a pus întrebarea, cum a fost formulată, dacă ea este generală sau specifică. În plus, nu întotdeauna diagnosticul poate fi pus imediat și adesea există multiple posibilități de tratament. Există și variabilitatea individuală în ce privește manifestările bolii și reacția la tratamente. Așa că, cel puțin deocamdată, medicii pot fi liniștiți că nu vor rămâne șomeri.
În prezent, cele mai mari succese ale inteligenței artificiale sunt în radiologie: IA este chiar superioară medicilor la identificarea unor anumite patologii. Dar IA știe numai să recunoască imagini, pe când radiologul integrează imaginea cu starea bolnavului, cu istoria sa medicală și cu analizele, obținând rezultate net superioare.
Așadar, chiar dacă aplicațiile IA în medicină sunt foarte promițătoare, la ora actuală rezultatele sunt încă destul de modeste și IA este încă foarte departe de a înlocui omul.
Tiberiu Ezri și Peter Szmuk
Bibliografie:
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Artificial_intelligence_in_healthcare
2. https://www.aamc.org/news/medical-schools-move-worrying-about-ai-teaching-it
3. https://encyclopedia.pub/entry/45740
4. https://theanesthesiaconsultant.com/robot-anesthesia/
5. Estradi Alamo CE, et al. Artificial Intelligence în Anesthetic Care: A Survey of Physician Anesthesiologists. Anesth Analg 2024 May 1;138(5):938-950.
6. https://www.newyorker.com/magazine/2025/09/29/if-ai-can-diagnose-patients-what-are-doctors-for
Sursa ilustrației: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:X-ray_of_hand,_where_bone_age_is_automatically_found_by_BoneXpert_software.jpg Setzner1337, CC0, via Wikimedia Commons
