Număr vizualizări 563 ori
Zilele trecute am văzut la Teatrul Național din București piesa întitulată Perplex, a dramaturgului german (foarte la modă în Occident, se pare) Marius von Mayenburg. Este teatru absurd, atât de absurd, încât în timpul celor două ore ale spectacolului, cele patru personaje rămân de nenumărate ori perplecși, din cauza enormității unor declarații, evenimente, întâmplări pe care nu știu cum să le interpreteze, sau de unde să le ia. La sfârșit, publicul se liniștește, după ce înțelege că este doar… o piesă de teatru.
Cu excepția ultimei afirmații, este starea de spirit care mă cuprinde când aud despre discuțiile în jurul Groenlandei. Din păcate, nu este o piesă de teatru, ci o realitate, dar la fel de absurdă, dacă ne gândim la statutul de colonie americană pe care are de gând să i-l confere Trump. Să fie clar, repet, deși lumea cunoaște aceste date: Groenlanda este un teritoriu autonom cu guvern și parlament proprii, afiliată Danemarcei, țară NATO. Deși Groenlanda nu este membră, prin apartenența Danemarcei la Alianța Atlantică, prevederile Chartei NATO, inclusiv articolul 5, i se aplică și ei. Dacă cumva Groenlanda ar fi atacată, toate statele membre (și aici se includ și Statele Unite) trebuie să-i sară în apărare. Deci, nu este nevoie ca SUA să se erijeze singură în ”protectoarea” insulei, ca să o salveze de o imaginară agresiune a Rusiei sau Chinei. Nu că teoretic nu ar fi posibilă, astăzi totul e posibil, dar deocamdată toate analizele, cu excepția discursului trumpist, arată că o agresiune chineză sau rusă în Groenlanda nu este iminentă.
Personal, am rămas perplexă, urmărind declarațiile belicoase, nu am cum să le calific altfel, ale lui Donald Trump. Vă place, nu vă place, legal sau nu, noi avem nevoie de Groenlanda și o vom lua, indiferent cum, dacă nu prin negocieri, prin forță, este esența celor spuse de el. Concluzia evidentă este situația absurdă care s-ar putea crea: un război între europenii din NATO și Statele Unite, situație care i-ar încânta pur și simplu pe ruși, chinezi, nord coreeni și alții. În plus, unele dintre aceste țări care au pretenții teritoriale față de Groenlanda, poate chiar mai justificate decât SUA, și-ar vedea visul cu ochii și ar lansa la rândul lor un război. Exemplul cel mai concludent este China care de multă vreme țintește Taiwanul care, de fapt, este teritoriu chinez, situație recunoscută de aproape toate statele lumii. S-ar justifica și războiul din Ucraina și, cu siguranță ar exista și multe alte cazuri.
Donald Trump știe că un război între țările NATO este puțin probabil, nu că lui i-ar păsa, dar le pasă celorlalți care înțeleg consecințele unui astfel de demers. De aceea, el folosește șantajul, deoarece toate proiectele lui, inclusiv creșterea tarifelor vamale pentru țările care nu sunt de acord cu obiectivul lui, se încadrează în categoria șantaj.
Cum să nu rămâi perplex la o asemenea abordare absurdă? Poziția lui Trump îmi evocă situații din Evul Mediu, când câte un potentat ataca fără nicio jenă o provincie, o regiune, un oraș bogat, le ocupa și le jefuia. Aplica principiul forței. Numai că atunci nu exista legislație, drept internațional și alte prevederi convenite de țările lumii care îi protejează pe cei slabi, sistem care până de curând a menținut un echilibru global.
Absurdul absurdului, cei pe care îi considerăm inamicii lumii libere, ai principilor democratice, se amuză ca la teatru. Ceea ce vrea să provoace Trump este o comedie neagră, numai că o parte din actori sfârșesc prin a plânge.
Nici felul în care Washingtonul a procedat în Venezuela nu a fost corect, dar măcar acolo era un dictator autocrat care și-a împins poporul în sărăcie. Apărătorii lui Trump, printre care mulți cititori sau autori ai revistei Baabel, au salutat inițiativa, crezând că va îmbunătăți politic și economic situația din Venezuela. Dar nu este așa. Trump s-a înțeles cu vicepreședintele țării, care are aceeași orientare ca Maduro, cerându-i să creeze condiții pentru ca americanii să pună mâna și să vândă petrolul venezuelan în contul profiturilor obținute din naționalizarea companiilor străine, afirmă apărătorii demersului venezuelan. Numai că poporul rămâne în continuare sărac, iar regimul nu se schimbă.
Bine, hai să zicem că aici există anumite circumstanțe atenuante. Dar în Groenlanda? Eu nu cred, mai mult sper, ca cititorii noștri să nu găsească nicio scuză șantajului american al Groenlandei. Acceptarea poziției americane, când există multe alte metode, mijloace legale pentru a satisface temerile (deocamdată nejustificate) ale Washingtonului, ar însemna, fără exagerare, sfârșitul ordinii mondiale care până acum ne-a salvat de marile catastrofe. Dacă nu mă înșel, Winston Churchill ar fi spus că democrația e un rău, dar ceva mai bun nu avem. Cred că este valabil și pentru ordinea mondială în care am crescut, până când vom găsi altceva mai bun – dar nu cea pe care o imaginează Donald Trump.
Eva Galambos
17 Comments
E de ajuns sa privesti globul pamantesc la Polul Nord ca sa-ti dai seama ca toata diplomatia clasica europeana care a impartit si reimpartit Europa de-a lungul istoriei creind drame nationale si tragedii familiare nu a facut si nu face doi bani. Groenlanda, teritoriile arctice ale Canadei sunt infricosator de aproape de Rusia. Rusia concentreaza in regiunea polara flote de submarine moderne. In mod practic Rusia poate infiltra terestru sau maritim, in nordul Canadei, in Groenlanda, in Alaska, unitati de comando bine echipate care pot ocupa pozitii strategice care pot actiona saptamani pana cand cineva va prinde de veste. Acest pericol a fost semnalat no o data, dar nimeni nu pare sa-l ia in serios…
Pentru ca nu stiu prea multe despre zona discutata si mai ales DISPUTATA, mi-am gasit o prezentare istorica a Groenlandei, loc in care ma bucur ca nu m-am nascut.
Vi-l impartasesc :
https://www.youtube.com/watch?v=qn2B0SSyBeI
Încă ceva dintru ziar (nu foarte respectabil) – NYT despre ce se discuta la Davos:
Greenland talks include sovereign U.S. bases and no drilling for Russia
Sunt surprins de faptul ca nici unul dintre cititorii europeni nu a remarcat faptul ca nu se aude de loc vocea (democratică) a locuitorilor Groenlandei (atașarea Groelande de Danemarca este la fel de arbitrară ca ce propusă de USA). In sondajele făcute de ziariști se pare ca răspunsul lor ar fi mult mai puțin tranșant ca cel descris aici. Subiectul insa mult mai complicat. Trump de fapt o doctrina politica acceptată de toată lumea – aranjamentele geografice-politici sunt la fel de permanente ca puterea si voință de al le susține a participanților. Suzeranitatea Daneza asupra Groenlandei este la fel de “legală” ca a Rusiei asupra Kamciatcai. Trump este poate descreierat dar Groenlanda are resurse minerale substanțiale pentru technoliogia noua Si cu Groenlanda apărată de Danemarca acestea ar putea trece in mana oricui (inclusiv China) – cum sa întâmplat in centrul Africii. Si vocea Rusiei nici nu sa auzit (baza Americana a fost făcută ca submarinele atomice rusești sa nu se apropie pre mult – neanunțate de Canada si USA) – acum mulți ani. Poate ca Trump nu este complect out (excluzând gustul lui 🙂
Danemarca face parte din NATO, de ce credeţi că ar trebui să apere singură Groenlanda? Sau, de când cu Trump, şi NATO (în forma actuală) are zilele numărate?
Pentru același motiv pentru care NATO nu a aparat nicăieri interesele comerciale ale membrilor – care pot fi foarte importante pentru securitate. Discuțiile de la Davos indica ca încep sa înțeleagă.
Principalul sustinator financiar si militar al NATO, este SUA.
Deci , daca NATO apata Groenlanda, de fapt obligatia revine Americii.
Fara Uniunea Sovietica, America si UK, Europa nu mai exista de mult. Si nici noi, evreii.
Rezumatul Absurdului Absolut (nu pun ghilimele!) scris de Dna Eva Galambos e corect.
Explicațiile de culise ale acestei halucinante realități sunt însă complexe – deopotrivă absurde și atent calculate, deloc în favoarea ”viitorului țării” cum opiniază Dl. Klein Ivan. Dacă dl Klein se referă la imigrația ilegală, are dreptate, dar categoric nu cu mijloacele operațiunilor curente, unde sunt vizate prioritar statele sub guvernare democrată (vezi Minnesota). Mă opresc aici cu imigrația. E subiect pentru o altă dezbatere.
1.Absurdul primei justificări constă în totala (oficial!) lipsă de reacție a membrilor Administrației și a Congresului la derapajele unui leader grav bolnav ale cărui capricii destabilizează lumea. Fisura din cadrul partidului Republican e prea pală încă, totuși scapă numeroase informații și îngrijorări despre disonanța cognitivă a președintelui, un posibil AVC, o progresivă dizabilitate fizică etc. Și nu e defel o speculație! Evidențe la tot pasul, de la rostiri la mesaje publice, ca să nu mai amintim deja faimosul discurs recent de la Davos – Islanda în loc de Groenlanda și invers…
2. Mogulii tehnicilor avansate, nerăbdători să-și valorifice proiectele cele mai ”cutezătoare”, conștienți de schimbarea paradigmei în societate prin robotizarea globală, unde, trebuie să admitem cu sau fără voie, omul devine redundant cu biologia sa lentă, nevoile de stabilitate intelectual-emoționale și atunci…Ei, atunci, cum nu pot fi exterminați majoritatea, se impune un teren de experimentare radicală tehno-socială. Iar un teritoriu arctic imens, slab populat pare zona ideală de ”antrenare”.
Am simplificat caricatural,,discuția fiind mult prea amplă.
Dna Monica Ghet, afirmația dvs.- “…imigrația ilegală… categoric nu cu mijloacele operațiunilor curente, unde sunt vizate prioritar statele sub guvernare democrată (vezi Minnesota) ” – aduce cu sfatul dat chirurgului de un nespecialist, indicîndu-i unde să taie și cerîndu-i o operație “uscată” (nu sînge ).
Ca fiică a unui chirurg de altădată, savurez observația Dvs.
Cutez să presupun că știți prea bine la ce m-am referit, cu scuze pentru exprimarea mea deficitară. Scopul nu scuze întotdeauna mijloacele, sau dacă vreți, ”calea spre iad e presărată de bune intenții”.
Dna Monica Ghet – În anul 2025, primul an al președenției lui Trump, numărul imiganților ilegali în S.U.A. s-a redus cu 2,5 milioane ( unii au plecat voluntar, cîteodată răsplătiți, alții au fost forțați ). Se pare că practic intrarea ilegalilor a fost stopată. Mai e în țară un număr neștiut de imigranți (10-20milioane ) care trebuie să plece. Cum îi convingi? Poate că dvs. ca “nespecialist” le sugerați autorităților “mijloacele operațiunilor” adecvate și deasemenea unde să NU acționeze ( adică nu în statele democrate – cele mai găzduitoare pentru ilegali, implicit cu hoți/criminali/predatori sexuali și mai ales nu în Minesota în care inventivii comunității somaleze au prăduit statul american de 1-2 miliarde de dolari.
Dna Monica Ghet – V-ați exprimat foarte bine, nu e cazul să vă cereți scuze. Problema e că înțelegem în mod foarte diferit situația din S.U.A.
După ce vom cunoaște elementele noii înțelegeri,vom reveni cu un articol.
Articolul surprinde esenţialul unei situaţii fără precedent în istoria postbelică a statelor democratice: ŞANTAJUL. Deocamdată totul e fluid, actualul preşedinte american a consolidat ieri această idee, în discursul său fluviu de la Davos în care afirmat cu subiect şi predicat că dacă SUA căpăta Groenlanda va fi recunoscător, dar dacă nu “îi va ţine minte” pe cei care au fost împotrivă. Deocamdată, în mod mărinimos, a promis că nu va face uz forţa armată pentru a o anexa. Dar cu acest preşedinte imprevizibil nimeni, niciodată, nu poate fi sigur de nimic. Am senzaţia că am intrat în era noii dezordini mondiale, dominată de spulberarea tutuor valorilor democratice şi diplomatice pe care le credeam de la sine înţelese.
Potrivit unor ştiri foarte, foarte recente, se pare că se conturează o formulă prin care Trump va obţine ceva din “pohta ce-o pohteşte”: Se va semna un acor privitor la Groenlanda, după modelul celui între Marea Britanie şi Cipru. Adică SUA îşi va putea exrinde bazele militare, a căror suprafaţă va fi considerată “teritoriu american” şi vor primi şi facilităţi pentru exploatarea minereurilor de interes. Amănunte aici: https://www.g4media.ro/sua-vor-controla-parti-din-groenlanda-in-cadrul-acordului-trump.html. Asta nu reduce cu nimic îngrijorarea mea privind ceea ce se prefigurează pentru viitorul Europei şi al lumii.
-” Asta nu reduce cu nimic îngrijorarea mea privind ceea ce se prefigurează pentru viitorul Europei şi al lumii.”- Ceeace trebuie să ne îngrijoreze este o democrație care își permite, contrar lecțiilor istoriei, să nu accepte că “la Roma faci ceeace fac romanii” . Adică o democrație trebuie, în lumea reală, să se comporte ca inamicii declarați ai democrației.
Colombey-les-Deux-Eglises este numele satului în care și-a trăit Charles de Gaulle ultimii ani de viață. Teama lui era că în viitor, datorită imigrației, numele satului va fi Colombey-les-Deux-Mosquees.( biserici vs. moschei ). El prefigura, cu jumătate de secol în urmă, că datorită unei imigrații fără limite din lumea a treia, Franța va retrograda devenind o țară de lumea a treia. Rămîne ca noi, cei de azi, să apreciem dacă teama lui era justificată/profetică sau nu. Un politician se gîndește la viitoarele alegeri iar un om de stat la viitorul țării. Trump se gîndește la viitorul țării.