Număr vizualizări 19 ori
Există o legătură reală, atât spirituală cât și tehnică, între Biblie, antichitatea biblică și contemporaneitate? În cartea Premierele izvorului biblic, domnul inginer profesor Strul Moisa de la Universitatea Ben Gurion din Beer Șeva răspunde la această întrebare în mod pozitiv. Este adevărat că omul contemporan este diferit de omul antichității – în cazul nostru, al antichității biblice și iudee – dar numai în chestiuni legate de tehnologie. În privința sentimentelor, gândirii și comportamentului, omul a rămas același. Cartea a apărut la Editura Universității Transilvania din Brașov. Ea este însoțită de un dublu „cuvânt înainte”, primul al domnului preot profesor Ioan Chirilă de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și al doilea al doamnei Tova Ben-Nun Cherbis, președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut din București – precum și de un „cuvânt de încheiere” al domnului inginer profesor Cornel Samoilă de la Universitatea Transilvania din Brașov.
Citind cartea, mi-am amintit o afirmație eminesciană: „că de mii de ani încoace/ Lumea-i veselă și tristă”. În această carte, profesorul Strul Moisa susține acest punct de vedere. Dar el se referă și la aspectul tehnologic: elemente de tehnologie, medicină și chiar știință contemporană sunt comparate cu informații prezente în versete biblice, aspecte biblice fiind precursoare în inginerie, medicină, arhitectură, management și alte domenii.
Autorul este la a doua carte în domeniul istoriei tehnologiei pe baza informațiilor prezente în Biblie, atât în Biblia Ebraică (Vechiul Testament), cât și în Noul Testament. În anul 2011, el a publicat volumul Biblia și metalurgia, care a cunoscut o a doua ediție în anul 2015. După cum mărturisește acest iubitor al Bibliei, „ajuns în Israel, mi-am început activitatea la Universitatea din Beer Șeva, Departamentul de Ingineria Materialelor … revenind la textul sacru, am realizat că există multiple aspecte legate de specialitatea metalurgică: topire, turnare, zgură, metale… doar că aceste multiple legături nu erau sistematizate în literatura de specialitate. De ce n-aș face-o eu?”. Este o mențiune referitoare la cartea sa precedentă. Referindu-se la noua sa carte, precum și la apropierea lui de Biblie, autorul adaugă: „M-am îndrăgostit de Biblie. Iar Cartea Cărților s-a dovedit un filon inepuizabil de alte premiere. Astfel a apărut și această carte: Premierele izvorului biblic.
Aș dori să cred că pentru unii cititori ‘călătoria în premierele pe scena biblică’ abia a început”. Cartea este scrisă într-o formă literară, eseistică, populară, adresându-se cititorului mediu interesat în cunoașterea Bibliei ca element de înțelegere a unor aspecte din realitatea contemporană, cu toate că unele afirmații ale autorului pot interesa și unii specialiști în teologie și știință aplicată. Numeroasele citate biblice sunt preluate din traducerea oficială creștină ortodoxă a Bibliei, editată de Sfântul Sinod; numele personajelor, toponimele și unele concepte din Biblia Ebraică sunt menționate comparativ în originalul ebraic și explicate pe baza sensului lor gramatical. Cartea este însoțită de numeroase ilustrații și hărți care vin să completeze prezentările. Autorul se referă și la prezentarea diferitelor aspecte biblice în literatură, muzică și arte plastice.
Pentru a prezenta cadrul general, autorul prezintă istoria biblică și cea a Orientului Antic într-un capitol introductiv. Prima parte a cărții, intitulată sugestiv „Pe firul cronologic al textului biblic”, prezintă aspecte din istoria biblică, în comparație cu aspecte contemporane. De exemplu, vorbind despre „medicina în premieră”, respectiv despre „crearea primei doamne biblice, Eva” (Hava), autorul notează comentând două versete din cartea Bereșit/ Geneza 2, 21-22: „Din citirea printre rânduri a textului biblic se observă existența a trei noțiuni medicale distincte care pot fi definite astfel: Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu (anestezie generală) și… a luat una din coastele lui și a plinit locul ei cu carne (intervenția de chirurgie plastică). Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie (clonarea) și a adus-o la om”.
Autorul descrie și societatea patriarhală, arătând că femeia era lipsită de drepturi în această societate, cu atât mai mult femeia devenită roabă, care putea servi drept născătoare de copii pentru stăpâna ei: cazul legăturii Avraham – Sara – Hagar. Hagar devine „prima mamă-surogat”; întrebarea este dacă acest lucru are loc cu aprobarea ei sau este silită. Autorul se referă și la problema monogamiei și poligamiei, precum și la problema feminismului. Astfel, este considerată „Tamar, prima feministă”. Drepturile femeilor sunt menționate într-un subcapitol special. O prezentare este făcută legii leviratului, situației familiei în societatea patriarhală așa cum apare în Biblie, faptului că „și fetele au drept de moștenire” referindu-se la fiicele lui Țelofhad și limitarea dreptului lor. Autorul subliniază că „modul în care au acționat fetele lui Țelofhad poate fi considerat act de feminism; dreptul iudaic introduce în premieră o viziune modernă pentru perioada de referință”.
Autorul se referă la Moise (Moșe) în calitate de conducător și judecător al poporului, la legătura lui cu Dumnezeu, la respectul lui pentru părerile bune ale altora, pe care le acceptă; el este totuși om ca toți oamenii. Ietro, socrul lui Moise, este un bun organizator, care poate fi considerat un precursor al management-ului și al organizării administrative moderne; autorul îl numește „primul arhitect al unui sistem de management”. Regele David este politician și militar, asemănător cu politicieni și militari moderni și contemporani de aceeași poziție. Regele Solomon (Șlomo) este politician, diplomat, constructor al unei societăți pacifiste, constructor și priceput în afaceri și relații internaționale, precursor al acestor oameni contemporani. Ingineria contemporană își are precursorul în persoana lui „Tubalcain, primul ‘metalurg’ biblic”. Arhitectura și arta își au precursorul în persoana lui Bețalel fiul lui Uri, considerat primul arhitect. Cele 12 iscoade, câte unul din fiecare trib, trimiși de Moise să vadă care este situația în Țara Promisă, reprezintă „primul serviciu de informații”. Sunt prezentate atât Tabernacolul, cât și Templul de la Ierusalim, atât Primul (Templul construit de regele Solomon și distrus de regele babilonian Nabucodonosor), cât și cel de al Doilea Templu, construit după revenirea iudeilor din exilul babilonian și refăcut de regele Irod cel Mare, ceea ce îl face pe autor să-l numească „Templul regelui Irod”.
Autorul se referă și la distrugerea celor două regate, Israel (721 î.e.n.) și Iehuda (587 î.e.n.), precum și la exilul babilonian și prima revenire în Sion în urma aprobării date de regele persan Cirus al II-lea în 538 î.e.n. În continuare el se referă și la perioada elenistică, precum și la Statul Macabeu, după anul 165 î.e.n., și în cele din urmă la situația Ierusalimului în perioada romană, inclusiv distrugerea celui de al Doilea Templu în anul 70 e.n., de către generalul (devenit apoi împărat) roman Titus Flavius Vespasianus. La această prezentare, autorul adaugă referiri la obiectele de cult jefuite din Templu, printre care Menora, vestitul candelabru cu șapte brațe, care este reprezentată pe Arcul de Triumf al acestui împărat la Roma. Apar și referiri la manuscrisele de la Marea Moartă. Sunt prezentate și aspecte din Israelul contemporan, bazate pe tradiții istorice și legislative din Biblia Ebraică. Pentru a arăta răspândirea Bibliei Ebraice în zilele noastre, autorul se referă la Nano-Biblie, care „constituie ea însăși o premieră tehnologică în domeniu: cea mai mică Biblie din lume la ora actuală. A fost realizată în laboratoarele Institutului de Nano-Tehnologie de la Technion (Institutul Israelian de Tehnologie) din Haifa, Israel. În anul 2015 The Jerusalem Nano Bible a primit nominalizarea pentru ‘cea mai mică Biblie din lume’ din partea The Guiness Book of World Records”.
O carte care merită să fie citită atât de specialiști, cât și de publicul larg.
Lucian-Zeev Herșcovici
