Număr vizualizări 463 ori

Odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, mii de veterani ai Brigăzii Evreiești care luptaseră în cadrul armatei britanice împotriva Germaniei naziste s-au întors în Palestina și a apărut necesitatea acută de a le asigura lor și familiilor lor locuințe care să le permită o viață decentă. Pentru a răspunde acestei nevoi urgente, în anul 1947 în cartierul Bat Galim din Haifa a fost construit un ansamblu de locuințe destinat veteranilor Brigăzii Evreiești și familiilor lor.

Contextul urban și social

Bat Galim este primul cartier evreiesc înființat în afara zidurilor vechii Haife otomane. Fondat în 1922 după planurile arhitectului și urbanistului Richard Kauffmann, Bat Galim se întinde între Marea Mediterană și poalele Muntelui Carmel, într-unul dintre cele mai spectaculoase amplasamente urbane ale Haifei. Conceput potrivit principiilor „orașului-grădină”, cu străzi largi, spații verzi și o legătură directă cu marea, Bat Galim marchează începutul extinderii moderne a Haifei și rămâne unul dintre cartierele cu cea mai bogată moștenire arhitecturală.

Brigada Evreiască a fost o unitate militară formată din aproximativ 5.000 de voluntari evrei din Palestina, înființată în 1944 în cadrul armatei britanice. Ea a luptat pe frontul italian împotriva Germaniei naziste. După încheierea războiului, mulți dintre veteranii săi au participat la sprijinirea supraviețuitorilor Holocaustului și apoi la Războiul de Independență. În memoria lor, numeroase străzi și monumente din Israel poartă numele Brigăzii Evreiești.

Ansamblul de locuințe al veteranilor

Ansamblul de locuințe  destinat veteranilor Brigăzii Evreiești și familiilor acestora cuprindea doar 290 de apartamente, deși numărul solicitanților s-a apropiat de 500. Din această cauză, locuințele au fost repartizate prin tragere la sorți.

Complexul este situat în partea de sud a cartierului Bat Galim, fiind delimitat la nord și la sud de două artere principale, Haalia Hașnia și Hahail, iar la vest de strada Hakalaim și la est de Centrul Comunitar Bat Galim.

Compoziția urbanistică este alcătuită din două șiruri paralele de câte șapte blocuri cu trei niveluri, dispuse perpendicular pe cele două artere principale. Între ele se desfășoară o promenadă pietonală din care pornesc alei către diferitele zone ale ansamblului. De-a lungul străzii Hahail a fost construit un front continuu de clădiri ridicate pe stâlpi (pilotis). Parterul liber permite accesul către interiorul cartierului.

Apartamentele cu una, două sau trei camere și suprafețe cuprinse între 30 și 60 m² dispuneau de balcoane modeste, orientate, în cea mai mare parte, către spațiile verzi dintre clădiri. În proiectarea ansamblului, Adolf Rading a continuat principiile „orașului-grădină” pe care arhitectul Richard Kauffmann le aplicase în planul urbanistic al cartierului Bat Galim, adaptându-le la scara acestui proiect de locuințe.

Despre arhitect: Adolf Rading

Adolf Rading (1888 – 1957) se numără printre cei mai importanți arhitecți care au activat la Haifa în perioada Mandatului Britanic. Înainte de a emigra în Palestina, în 1933, el a ocupat funcția de arhitect-șef al orașului Berlin. Stabilit ulterior la Haifa, a ocupat funcția de arhitect al orașului, contribuind în mod decisiv la dezvoltarea modernă a acestuia.

Ansamblul de locuințe al Brigăzii reflectă concepția sa urbanistică, bazată pe îmbinarea unei arhitecturi funcționale cu spații verzi la scară umană. Ansamblul este una dintre lucrările sale importante din Haifa și se integrează armonios în țesutul urban al cartierului Bat Galim. Printre celelalte creații remarcabile ale sale se numără și Piața Masaryk, situată la intersecția străzilor Herzl și Haneviim.

Situația actuală

Ansamblul de locuințe al veteranilor Brigăzii Evreiești este inclus în lista municipală a clădirilor și ansamblurilor protejate.

O vizită în zonă scoate la iveală contrastul dintre calitatea concepției inițiale și starea actuală a ansamblului. Spațiile publice au fost neglijate și invadate de vegetație spontană, iar numeroasele extinderi și modificări aduse clădirilor de-a lungul anilor au alterat considerabil imaginea lor originală. Orice proiect de reabilitare va trebui să reglementeze aceste intervenții, să restaureze clădirile și spațiile publice și, în același timp, să adapteze locuințele la cerințele vieții contemporane.

De-a lungul anilor, la Facultatea de Arhitectură și Urbanism a Technionului au fost elaborate mai multe proiecte conceptuale de regenerare a ansamblului, menite să îmbine conservarea structurii originale cu îmbunătățirea condițiilor de locuire. Aceste propuneri au rămas însă în mediul academic și nu au fost niciodată puse în practică.

Starea actuală a Ansamblului Brigăzii pune o întrebare dificilă: mai este posibilă reabilitarea sa sau singura soluție rămâne demolarea și reconstruirea întregului ansamblu? Răspunsul nu poate fi dat doar pe baza gradului de degradare, ci trebuie să rezulte dintr-o evaluare profesională care să stabilească dacă valorile sale urbanistice esențiale – promenada centrală, scara umană și sistemul de spații verzi dintre clădiri – mai pot fi păstrate și integrate într-un proiect de viitor.

Articolul a fost adaptat după versiunea originală, în limba ebraică, publicată în 24 iulie 2026 în revista online Hai Po. https://haipo.co.il/item/636505

David Bar On

Sursa ilustrațiilor: grafică realizată de autor.