Număr vizualizări 16 ori
În România secolului XX găsim destule familii evreieşti ale căror membri au urmat drumuri surprinzător de diferite. Aşa s-a întâmplat şi cu familia Kahána care a dat un medic reputat, un ideolog al comunismului transilvănean şi un important proprietar de ziar din Transilvania. Destinele lor au reflectat trei lumi distincte: medicina, politica şi presa.
Familia Kahána era originară din Piatra Neamţ – Bicazu Ardelean. Mendel şi Gizella au avut unsprezece copii dintre care zece au ajuns la vârsta maturităţii. Mendel își câştiga pâinea ca fotograf ambulant. Mergea din sat în sat şi le făcea sătenilor fotografii de familie pe care ei le înrămau şi le expuneau pe pereţii camerei „curate”.
Ernö (Ernest) Kahána a fost cel mai mare dintre fiii lui Mendel. Absolvent al Facultăţii de Medicină din Viena, Ernö a devenit asistent la Clinica de Neuropsihiatrie din Cluj, ocupându-se în special de psihoterapie.
A criticat teoriile lui Freud şi a devenit un adept al şcolii psihiatrice adleriene. Dornic să cunoască necesitătile medicale ale poporului, a devenit medic de circumscripţie la Miercurea Ciuc, în secuimie, apoi a deschis o clinică psihiatrică la Braşov. Mai târziu, când psihoterapia nu era privită cu ochi buni de noul regim comunist, a devenit un foarte apreciat internist şi cardiolog și între anii 1954 – 1972 a condus secţia de medicină internă a Spitalului Elias din Bucureşti
A devenit medicul personal al liderilor de partid şi de stat: Gheorghiu Dej, Maurer şi Bodnăraş. Având un nume atât de bun în lumea medicală, a fost chemat să-l examineze şi pe Stalin, în cadrul unui consiliu medical la Moscova. A condus cu mână de fier secţia de interne a Spitalului Elias, a format generaţii de specialişti în cardiologie, a introdus teste funcţionale noi şi a continuat să lucreze chiar şi după pensionare, ocupându-se de probleme legate de patologia cardiacă.
Scrisul a fost pasiunea lui. A publicat un volum de educaţie sanitară intitulat Az orvosé a szó (Medicul are cuvântul). A scris articole despre Freud şi Adler care au apărut în ziarul Brassói Lapok [] şi la Cluj, în revista Korunk [].
Bernát Kahána a fost proprietarul publicaţiei Brassói Lapok. Cotidianul înfiinţat în 1895 a devenit faimos abia după ce a fost cumpărat, în 1924, de către Bernát Kahána, care a făcut din acest ziar un adevărat „imperiu al presei transilvănene”. Avea propria editură, tipografie şi o reţea de corespondenţi pe tot cuprinsul Transilvaniei.
În 1940, Garda de Fier a interzis ziarul, iar şeful Gărzii de Fier din Brașov l-a obligat pe Bernát să-i predea clădirea, tipografia şi tot ce ţinea de ea.
După război Bernát a încercat să o ia de la capăt şi a înfiinţat o nouă tipografie, dar și aceasta i-a fost confiscată, de data aceasta de comunişti. Tipografia confiscată a fost mutată la Bucureşti şi se spune că ani de zile Scânteia ar fi fost tipărită pe echipamentele lui Kahána.
Securitatea voia să-l trimită la Canal, dar la intervenţia fratelui său mai mare, Ernő, a reuşit să scape şi a emigrat în Israel. O vreme a fost acţionar la ziarul Új Kelet din Tel Aviv, apoi a intrat în afaceri cu citrice şi găini, dar a eşuat. A devenit kibuţnic. A locuit împreună cu nepotul său în kibuţul Beit Oren, unde a murit la începutul anilor 1970.
Kati, fiica lui Bernát, a fost soția renumitului actor de teatru şi cinema, György Kovács (1910 – 1977).
Mózes Kahána a fost intelectualul comunist al familiei. Din fragedă tinereţe s-a numărat printre primii membrii ai Partidului Comunist Român, devenind mai târziu membru al Comitetului Central. A luptat alături de Béla Kún pentru înființarea Republicii Sovietice Ungare. A fost închis la Doftana, unde a devenit unul dintre apropiații lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. A încercat să evadeze, dar gardienii l-au împușcat în picior. Piciorul a trebuit amputat, iar Mózes a rămas invalid pe viaţă. Mai târziu a plecat la Moscova, unde a făcut parte din conducerea Cominternului.
În timpul epurărilor din anii ’30, Stalin a încercat să-l lichideze, dar el a fugit la Chişinău unde a stat ascuns o vreme. A fost primul preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. În 1940 s-a stabilit la Cluj, unde și-a publicat cel mai important roman: Hat nap és a hetedik (Şase zile şi cea de a şaptea). A colaborat şi la revista culturală Korunk.
În timpul celui de al Doilea Război Mondial s-a refugiat în Asia Centrală, apoi a revenit la Chişinău.
În 1964 s-a stabilit la Budapesta, unde a fost considerat un scriitor important. A publicat un mare număr de romane, articole şi recenzii. În aprilie 1974 s-a sinucis, aruncându-se de pe fereastra unui spital din Budapesta.
Câteva rânduri și despre cele două surori Kahána. Rózsi a fost soţia filologului clujean Victor Cheresteşiu (1895 – 1971), autorul primului dicţionar român-maghiar / maghiar-român. Ea l-a ajutat pe soţul ei în realizarea acestei lucrări remarcabile. În anii adolescenţei am avut onoarea să cunosc familia Cheresteşiu – oameni cu totul deosebiţi.
Fanny Kahána era ziaristă la revista Dolgozó nő [Femeia muncitoare] fiind specializată în literatura culinară. Era o adevărată Sanda Marin pentru gospodinele maghiare din Transilvania. Toate articolele şi cărţile ei de bucate au fost publicate sub pseudonimul Dán Franciska.
Istoria unei familii este uneori mai grăitoare decât istoria unei epoci. Dincolo de diferenţele de concepţie şi de destin, fiecare membru al familiei Kahána a devenit o personalitate reprezentativă a vremii sale. Istoria acestei familii nu este doar povestea unor vieţi, ci şi o fereastră către istoria României, Ungariei şi Europei Centrale din secolului XX.
Nu pot încheia acest articol fără să-l menţionez pe dr. Miki Kovács, cunoscut internist şi cardiolog, stabilit la Köln. El este fiul marelui actor György Kovács – bunicul său dinspre mamă a fost Bernát Kahána. Suntem veri şi el mi-a pus la dispoziţie informaţii și fotografii inedite.Ierusalim, 2012
În afară de Ernö, Mozes şi Bernat, menționați mai sus, familia a avut şi alţi membri cu contribuţii interesante.
Johanan Vass
Bibliografie:
1. https://hu.wikipedia.org/wiki/Kah%C3%A1na_Ern%C5%91
2. https://hu.wikipedia.org/wiki/Kah%C3%A1na_M%C3%B3zes
3. https://hu.wikipedia.org/wiki/Brass%C3%B3i_Lapok_(napilap)
4. Dr. Kahána Ernö; Az orvosé a szó, Elöre Könyvkiadó, Bukarest, 1972
5 Romániai Magyar Irodalmi Lexicon, Kriterion Könyvkiado, Bukarest, 1991
6 Beke Györgyi, A családfa (Kahána Bernát nekrológja) A Hét, 1972/15
Sursa ilustrațiilor:
- Imagine de frontispiciu generată de ChatGPT
- Fotografie din colecţia autorului.
- Fotografie din arhiva familiei, prelucrată digital
- Fotografie din arhiva familiei, prelucrată digital
- Fotografie din arhiva autorului
