Săpătmânile trecute, premierul Viktor Orbán a efectuat o vizită oficială în Israel. A fost răspunsul la cea a premierului israelian, făcută anul trecut la Budapesta. Programul lui Orbán a cuprins întâlniri cu premierul și președintele israelian, vizita la Ierusalim, inclusiv la Zidul Plângerii și Muzeul Yad Vashem, întâlnire cu evreii originari din Ungaria. Spre deosebire de alți demnitari europeni, fie din vest, fie din est, probabil aă-i facă pe plac prietenului său Bibi, Orbán nu a pășit pe teritoriul palestinian.

În convorbirile avute, premierii au apreciat succesul celor două vizite și au menționat prietenia care s-a înfiripat între ei și care a dus la creșterea colaborării în numeroase domenii. Potrivit lui Orbán, ”relațiile bilaterale excepționale se datorează în parte colaborării personale a celor doi premieri, faptului că în fruntea ambelor țări se găsesc șefi de guverne patrioți”. Este o declarație care ne conduce de fapt la întrebarea pusă în titlul articolului. Într-un fel această relație s-ar putea considera una ”contra naturii” și totuși ea există și chiar se intensifică.

De ce cultivă Netanyahu această prietenie cu o persoană controversată în anumită parte a lumii, cea cu principii democratice. Viktor Orbán este un paradox. Nu se poate spune despre el că ar fi antisemit. Deși acum este în fruntea unui guvern conservator, de dreapta, chiar cu unele idei preluate de la extrema dreaptă, originile lui politice sunt liberale (deși azi susține iliberalismul), dar cel puțin în ceea ce privește problema antisemitismului are o poziție fermă de condamnare. Ca și cu alte prilejuri, premierul ungar a declarat și acum că în Ungaria există o toleranță zero față de antisemitism, că evreii unguri se pot simți în siguranță în țara lor și că guvernul sprijină dezvoltarea culturii evreiești. Acesta este un aspect, cel vizibil, cel declarativ. Ceea ce nu spune premierul sunt formele mai subtile ale antisemitismului, promovate de el. Viktor Orbán a recunoscut că are o admirație profundă pentru perioada interbelică a amiralului Miklós Horthy, a încercat să reabiliteze o serie de oameni politici antisemiți din acei ani iar deportarea și uciderea cetățenilor evrei ai Ungariei a fost înfăptuită, potrivit opiniei lui pe care a și promovat-o, de armata germană care a ocupat Ungaria în primăvara lui 1944. Or legile antievreiești, primele în Europa de după Primul Război Mondial, au fost introduse în timpul regimului Horthy, iar deciziile de deportare a evreilor în 1944 au fost contrasemnate tot de guvernator. Astăzi, când guvernul Fidesz al lui Orbán duce o vehementă campanie împotriva lui George Soros, acuzându-l că vrea să aducă imigranți în Ungaria, antisemitismul, chiar dacă nu direct, este indus de această campanie. Este un aspect pe care comunitatea evreiască din Ungaria și numeroși evrei de origine maghiară din Israel și nu numai ei l-au adus la cunoștința premierului Benjamin Netanyahu (dar care se pare că pe el nu-l deranjează, în contextul în care Netanyahu îl consideră dușman din cauza criticilor aduse de omul de afaceri americano-evreo-maghiar politicilor lui față de palestinieni).

Există niște elemente care formează numitorul comun al prieteniei dintre cei doi oameni politici. În primul rând atitudinea în problema imigrării musulmane, în care ambii premieri se pronunță pentru măsuri dure de respingere, considerând că fiecare țară are dreptul să-și promoveze propria politică și nu trebuie să țină cont de principiile democratice, cu caracter umanist, ale unor măsuri legate de imigranți. Cel de-al doilea aspect este atitudinea antieuropeană a celor doi premieri. Cu toate că se bucură de toate fondurile europene care au sprijinit dezvoltarea economică a Ungariei, Orbán critică în permanență poziția de condamnare a Bruxelles-ului față de leglslațiile cu caracter antidemocratic votate de parlamentul ungar. La rândul său, Benjamin Netanyahu nu simpatizează multe state membre ale UE și se confruntă adesea cu pozițiile antiisraeliene ale Europei. Vizita lui anul trecut la Budapesta, desfășurată simultan cu reuniunea în capitala Ungariei a grupului de la Visegrad, i-a oferit premierului israelian prilejul de a cere ajutorul acestuia în cadrul UE, ceea ce se și întâmplă. Un alt element care-i apropie, deși din motive diferite, este relația cu președintele Vladimir Putin pe care îl frecventează amândoi.

Dacă ne uităm și la alte elemente ale ecuației, mai mult de câștigat are Ungaria. Aflat în izolare diplomatică și considerat într-un fel ”de nefrecventat”, Viktor Orbán a fost ajutat puternic de Israel ca această situație să se schimbe, mai ales în relația cu Statele Unite, cu președintele Trump cu care, declară premierul ungar, are multe puncte comune. De-acum, la intervenția Israelului, oameni politici din Ungaria au fost primiți de personalități importante ale administrației Trump și este posibil ca această tendință să continue. Avantajul relațiilor cu Israelul a fost subliniat și de András Heiszler, președintele MAZSIHISZ, federația comunităților evreiești din Ungaria, organizația semioficială a evreimii maghiare. ”Cred că interesele sunt de la sine înțelese în raport cu cele două țări și cei doi premieri. Faptul că Viktor Orbán discută cu premierul unuia dintre cele mai puternice state din lume, cu unul dintre cele mai dezvoltate state din punct de vedere tehnologic și cu una dintre cele mai puternice armate din lume și este în relații personale foarte bune cu Netanyahu, contribuie la legitimizarea politicii externe a lui Orbán. Deci, este în avantajul Ungariei. Iar pentru Benjamin Netanyahu și pentru Israel este foarte important să primească spirjin în cadrul Uniunii Europene”.

În această declarație, președintele MAZSIHISZ a subliniat avantajele pentru Ungaria ale acestei relații, dar nu a vorbit despre avantajele pentru evreii din Ungaria care, practic, nu există. Anul trecut, în discursul său rostit la marea sinagogă din strada Dohány din Budapesta, Heiszler l-a rugat pe Netanyahu să intervină pentru recunoașterea de către Rabinatul israelian a caracterului evreiesc al comunității din Ungaria, în care peste 80 la sută sunt neologi, deci din ramura reform, evrei care au fost victime sau sunt supraviețuitori ai Holocaustului. Nu numai că nu s-a primit niciun răspuns oficial dar, pe baza noii legi fundamentale votate de Knesset despre caracterul evreiesc al Israelului, doar cultul evreilor ultrareligioși este recunoscut de stat. În paranteză, premierul ungar – un alt element comun între cei doi – întreține cele mai bune relații cu reprezentanții acestui cult din Ungaria și din alte țări, care vizitează Budapesta.

Eva Galambos