Şase ani în Baabel şi…un tort aniversar

În 28 iulie se împlinesc şase ani de când am lansat pe talazurile spaţiului virtual ambarcaţiunea noastră gazetărească cu un echipaj  fondator mic, entuziast şi optimist. Iată-ne navigând de şase ani, călăuziţi de aceleaşi coordonate stabilite în primul număr, cu un echipaj mult sporit, alcătuit din mateloţi de nădejde, competenţi, înţelepţi şi înzestraţi având cu toţii un grăunte de nebunie…de condeier.

În acelaşi timp am avut satisfacţia de a primi pe puntea noastră oaspeţi cititori de pretutindeni, unii dintre ei alăturându-se echipajului Baabel şi sporindu-i valoarea.

E important de consemnat în jurnalul de bord că al şaselea an ne-a îmbogăţit cu mai mulţi colaboratori decât anii anteriori şi asta, în primul rând,  datorită diligenţelor (dar şi prestigiului) lui Gabriel Ben Meron (prof. dr. Gabriel Gurman).

Aşa se explică faptul că cei mai mulţi nou-veniţi în Baabel sunt medici: Peter Biro (Elveţia), Tiberiu Georgescu (Bucureşti), Tiberiu Ezri (Israel), Andrei Schwartz (Israel), Agy Vass (Israel) şi Peter Rosenthal (Germania)

dar ni s-au alăturat şi  Liviu Rotman, cunoscut istoric şi profesor de ştiinţe politice (Bucureşti), Moshe Yassur, actor şi regizor (SUA), Ilia Ehrenkranz, cineast şi om de televiziune (Israel) şi George Kun (inginer, Canada).

Acest număr aniversar este cât se poate de potrivit pentru ca unii dintre noii colaboratori să se prezinte, iar alţii să ne povestească ce i-a determinat să scrie în Baabel sau să…traducă pentru Baabel (şi nu numai), deşi fac parte din truditorii în halate albe.

Şi tot în acest număr veţi găsi şi opinii ale medicilor condeieri despre motivul pentru care medicii scriu… mai mult decât cei din alte categorii profesionale.

În încheiere mărturisesc cu multă bucurie că realizarea revistei nu a devenit o rutină, că sunt cuprinsă de aceeaşi emoţie înainte de a da drumul fiecărui număr în spaţiul virtual şi urmăresc cu aceeaşi înfrigurare contorul accesărilor şi comentariile. În acelaşi timp mă simt onorată şi recunoscătoare că fac parte dintr-un colegiu de redacţie competent şi dedicat şi dintr-un colectiv de autori harnici şi plini de har.

Iar acum, permiteţi-mi să invit baabelieni autori,  baabelienii cititori şi pe cei care asigură mentenanţa revistei – Horatziu şi Silviu Cenuşă – în jurul  tortului aniversar, deocamdată virtual, dar care poate fi real-izat, de oricine se încumetă să-l prepare.

Tort de zahăr ars

Ingrediente: 200 de g. + 10-12  linguri de zahăr

8 ouă

600 ml lapte

3 linguri de făină

2 linguri de cacao

esenţă de rom

 

Mod de preparare

200 g zahar se caramelizează într-o crăticioară până are culoarea maro deschis Cu zahărul topit se tapetează pereţii vasului în care se face tortul. Se bat 4 ouă cu 5-6 linguri de zahăr, se adaugă laptele, se omogenizează şi se toarnă în vasul tapetat cu zahăr ars. Se introduce în cuptor într-o tavă umplută cu apă ( ca să se coaguleze lent) şi se ţine cam 30 de minute. E gata dacă trece testul cu scobitoarea (adică scobitoarea să nu aibă nici urmă de compoziţie pe ea).

Între timp se iau 4 ouă, se separă albuşul de gălbenuş. Albuşul se bate cu 5 linguri de zahăr şi când stă ferm pe tel se adaugă gălbenuşurile unul câte unul, amestecând uşor. Se adaugă 3 linguri de făină în ploaie şi două linguri de cacao amestecându-se foarte uşor cu spatula.

Formă pentru tort

Când e gata crema de zahăr ars se aşează compoziţia peste ea şi se introduce în cuptor pentru încă 15-20 de minute, până se rumeneşte puţin şi trece …testul cu scobitoarea. Când e gata se răstoarnă pe un platou cu pereţi puţin mai înalţi, aşezând platoul peste formă şi răsturnându-l cu atenţie, astfel încât blatul va fi dedesubt şi crema de zahăr ars deasupra.

De obicei în vas rămâne zahăr ars nedizolvat. Se toarnă peste el vreo 400 de ml de apă cu puţină esenţă de rom şi se pune pe foc până dă în clocot şi se topeşte zahărul. Acest sirop se toarnă peste tort, chiar dacă bălteşte, pentru că în câteva minute va fi absorbit de blat. Tortul poate fi ornat cu frişcă, dar şi simplu e foarte gustos.

(Reţetă primită de la  cumnata mea, Aurelia Nicoară, o gospodină desăvârşită şi o cititoare fidelă a revistei).

 

Poftă bună şi La mulţi ani!

Andrea Ghiţă

 

 

11 Comments

  • Tiberiu Roth commented on July 29, 2018 Reply

    Am așteptat să se împlinească data aniversării, ca să pot și eu să mi depun felicitările și omagiile datorate împlinirii interesantei vârste de 6 ani a …BAABEL pe care ne-am obișnuit s-o denumim ”revista noastră on-line”, deși încep să cred că este ceva mai mult. Cifra 6 care reprezintă anii ce i-am petrecut împreună în paginile ”virtuoase” a revistei noastre ”virtuale”:), are o mulțime de semnificații care îi conferă importanță, cum ar fi numărul păcatelor omenești:):), dar și numărul colțurilor stelei pe care cei mai mulți dintre părinții noștri au purtat-o cu resemnare sau revoltă iar noi slavă Domnului, cu mândrie.Ca unul care are prin educație ”cultul” cifrelor,am constatat cu surprindere că suntem în total 72 (dacă n-am greșit numărătoarea:) cei care colaborăm în diferite moduri, intensități și frecvențe la succesele Baabel! Un număr impresionant ( de două ori 36, cât este numărul oamenilor drepți pe care se sprijină Lumea,potrivit tradiției ebraice:). Este un număr impresionant de oameni valoroși pe care Andrea Ghiță a reușit să-i ”recruteze” cu zâmbetul ei sfios care ascunde o dedicație ispititoare dar și o voință fermă și să-i ”înregimenteze” în slujba unu proiect creat împreună cu Eva Galambos. Ziceam că parcă am devenit mai mult decât o ”revistă on line”, chiar dacă nu ne cunoaștem încă personal cu toții, chiar dacă locuim în orașe , țări sau continente diferite avem un ”spirit” (pe lângă personalitatea Andreei:) care ne este comun și ne leagă.
    Ași fi zis că suntem un fel de cenaclu,dacă acest termen nu ar fi fost cândva spoliat. Un grup de oameni simt nevoia de a comunica și de a participa. Oameni care doresc să-și valideze propriile lor gânduri, comunicându-le altora și dorind să le valideze discutându-le. Aflându-ne, la un moment ” solemn” nu e potrivit să faci comentarii și nici propuneri”constructive”,doar FELICITĂRI tuturor ”baabelienilor (și desigur în primul rând celor două redactoare responsabile )!!

    LA MULȚI ANI!

  • Artemiu Vanca commented on July 29, 2018 Reply

    La mulţi ani Baabel! Felicitări Andrea Ghiţă! În calitate de recent cititor al revistei am profitat de invitaţie şi am mâncat gaura din mijlocul tortului. Restul îl las întemeietorilor revistei, redactorilor şi cititorilor mai vechi.
    Cu drag,
    A. Vanca

    • Andrea Ghiţă commented on July 29, 2018 Reply

      Mulţumim pentru felicitări, domnule Vanca! Bun venit în Baabel în calitate de cititor, deocamdată!

  • Emilia Teszler commented on July 27, 2018 Reply

    La multi ani, Baabel!

  • George Kun commented on July 26, 2018 Reply

    Stimate domnule Tiberiu Georgescu,

    Mi-a placut mult comentariul d-voastra, incluzand si pentru faptul ca mi-a dat prilejul sa ma amuz un pic pentru o greseal de tipar, care ni se inatampla la toti.
    Citez mai jos din comentariul dv.:
    “am gasit ceva piure de castane cu cacao sau cu scrotisoara(odios amestec)”

    Nu ma mira ca daca amestecati piureul de castane cu “scrotisoara”, ceva preparat din “scrotum”, gustul e odios. Poate cu “scortisoara” are un gust mai bun :-))))

    • Tiberiu Georgescu commented on July 27, 2018 Reply

      De n-ar fi ultima greseala pe care o comit;aveti dreptate;amestecul cu “scrotum”trebuie sa fie odios asa cum ziceti..
      Seara buna.

  • George Kun commented on July 26, 2018 Reply

    Stimata Doamna Andrea Ghita,

    Sunt absolut incantat de noua D-voastra alegere pentru poza de aniversare. Am fost putin nervos cand mi-am postat opinia, speram sa nu fiti ofensata, desi n-aveti cum sa stiti ce conotatie gretoasa imi fac “muffinii” aia. Dar ati dovedit ca sunteti , cum se spune la noi “a sport”, si ati reactionat minunat la “critica” mea. Ma multumesc din suflet, acum ma simt mai “Baabelian” 🙂

  • George Kun commented on July 26, 2018 Reply

    Draga Andrea,

    Felicitari pentru aniversare, e o realizare importanta si in mod sigur, majoritatea cititorilor isi dau seama de cata munca si sudoare e investita in crearea si mentinerea Baabelului.
    Desi mie-mi plac mai mult torturile cu ciocolata si nuca, asta de zahar ars, e splendid, arata foarte apetisant si e un clasic favorit in lumea gurmanzilor europeni.
    Tocmai din acest motiv, postarea deasupra titlului a unui “Muffin” clasic american cu creama alba de compozitie dubioasa, presarata cu bilute decorative multicolore cu colorant “alimentar” toxic importat cu tonele din China, si cu numarul ala din ceara, e un produs inferior. Mai toate cofetariile populare si magazinele alimentare din Ametrica de Nord sunt ticsite cu acest tip de muffin, foarte ieftin, de care cei educati alimentar nu se ating, dar e popular printre copii din familii nevoiase.
    Imi cer scuze pentru acest comentariu disproportionat de lung, dar cred ca aniversarea Baabelului merita mai multa clasa.
    Oricum, e o chestie minora (majora doar pentru mine 🙂 asa ca “Traiasca Baabelul” si la mai Mare!

    • Andrea Ghiţă commented on July 26, 2018 Reply

      Stimate domnule George Kun, observaţia Dvs. e foarte pertinentă. Eu am ales poza datorită cifrei 6, dar am găsit una mult mai potrivită! Sper să fiţi mulţumit cu noua variantă :))

  • Tiberiu Georgescu commented on July 26, 2018 Reply

    Un adevarat “atentat” la adresa glandelor salivare(ma refer strict la ale mele).
    Cam asa il facea si mama si-l face sotia mea..
    Si eu iubesc tortul de ciocolata ca si doamna Galambos numai ca acela este mai pretentios.
    Ca veni vorba despre dulciuri:la ultima incursiune in Ardeal-acum vreo 3 ani, am cautat doua specialitati in Cluj si Medias;castane cu frisca si dobos.niciuna;in Cluj am gasit ceva piure de castane cu cacao sau cu scrotisoara(odios amestec) iar dobos,ceva imitatii dar nu dobosul pe care-l stiam prin 75-80 in cofetariile clujene si la Medias de unde este sotia mea..
    in magazinele din Bucuresti apare de pilda piureul de castane dar cei de aci nu stiu sa-l prepare.Frisca ? Aci, in captala rar sa gasesti asa ceva;de cele mai multe ori se ofera un amestec ciudat care numai frisca nu e.
    Prajituri ca pana prin anii 50-60 in capitala nu se mai fabrica;in acei ani erau doua cofetarii vestite pe bulevardul Elisabeta; Lupu si Teichman.Ceva similar nu exista.Mai era cofetaria Verdun pe bulevardul Pache coltz cu Flondor;cred ca domnul prof. Rotman isi aminteste de ea.
    Felicitari doamnei Aurelia Nicoara.
    Sunt cu gandul la viitoarele torturi.

  • a Eva galambos commented on July 26, 2018 Reply

    Articolul f bun- tortul -prea complicat. Eu prefer de ciocolată!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *