La balconul Templulului Memorial al Deportaților Evrei din Cluj, ale cărui lucrări de reabilitare sunt în curs de finalizare, se va înființa un muzeu de istorie al evreimii clujene.

Necesitatea și utilitatea înființării acestui muzeu s-a impus mai ales în ultimul deceniu, odată cu desfășurarea simpozioanelor anuale File din istoria evreimii clujene (şapte ediții în perioada 2011 – 2019) care au relevat, treptat, excepționala contribuție a populației evreiești la dezvoltarea culturală și economică a orașului. Deși în fiecare an s-au editat câte două volume (în limbile română şi maghiară) cu conținutul complet al conferințelor susținute, toată lumea a fost de acord că această istorie trebue să trăiască veșnic în memoria populației și că modul cel mai intuitiv pentru aceasta este un muzeu de istorie. Pe parcursul ultimilor ani, mai ales după ce s-a stabilit (din anul 2014) că la balconul sinagogii renovate se va crea un spațiu expozițional de aproximativ 200 mp, s-au vehiculat, oarecum neorganizat, numeroase păreri, idei, schițe de proiect, chiar și unele ambiții personale. Dar totul a rămas la nivelul discuțiilor și nu s-a născut un proiect implementabil, ale cărui lucrări pregătitoare s-ar fi desfăşurat în paralel cu reabilitarea sinagogii.

S-a realizat totuși o prelucrare și o clasificare a arhivei comunității (ceea ce a mai rămas după Holocaust) și s-au reabilitat unele (puține) obiecte de cult care urmau să fie expuse. Dar nu exista o listă exhaustivă a materialului propus pentru expunere.

Între timp, în acești ani, la București s-a redeschis Muzeul de istorie și cultură a Evreilor din România ”Dr. Nicolae Cajal” (în Sinagoga Unirea Sfântă de pe str. Mămulari, reabilitată), la Oradea s-a deschis Muzeul de istorie a evreimii din localitate (la Sinagoga ortodoxă Ahavas Reim = iubirea frățească complet renovată), la Șimleul Silvaniei s-a reorganizat Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord. La Târgu Mureș și în diferite localități din Moldova cu comunități importante s-au deschis puncte muzeistice.

Și la Cluj au fost unele preocupări în aceast domeniu. Astfel în anul 2017 Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască ”Moshe Carmilly” din cadrul Universității Babeș-Bolyai a inaugurat un Muzeu Documentar (la sediul instituției din str. Croitorilor, care cuprinde unele exponate donate de supraviețuitori ai Holocaustului, precum și produse multimedia) și Muzeul Virtual al Holocaustului din Transilvania de Nord (primul de acest fel din lume).

Asociația Muzeon din Cluj urma să lanseze în luna aprilie a.c. încă un muzeu virtual, care adună povești de viață ale unor evrei clujeni, supraviețuitori ai Holocaustului, relatate de către intermediari. De asemenea se intenționează amenajarea unor încăperi cu specific tradițional evreiesc.

 La Comunitatea Evreilor din Cluj lucrurile încă nu se cristalizau și s-a ajuns la situația oarecum jenantă că la începutul acestui an, când se cunoștea deja data reinaugurării Templului Memorial al Deportaților Evrei încă nu exista nicio idee fezabilă, acceptată, cu privire la ce se va întâmpla cu spațiul de expunere de la balcon. La ora actuală conducerea comunității a apelat la inițiatorii și organizatorii simpozioanelor File din istoria evreimii clujene și, sub conducerea științifică a istoricului Ladislau Gyémánt, s-a materializat o primă schiță a organizării viitorului muzeu.

De menționat că în aceeași perioadă s-a intrat în posesia unui pliant (flyer) al Sinagogii Jerusalem din Praga. Această foarte cunoscută sinagogă pragheză a fost complet restaurată după anul 1989 și, la fel ca la Tempul Memorial al Deportaților Evrei din Cluj, la balcon s-a menținut doar un singur rând de scaune pentru doamne, restul spațiului sub formă de U adăpostind o expoziție permanentă a istoriei evreimii din capitala cehă.

După cum se vede în imagine, panourile prezintă fotografii, documente și scurte texte, completate cu mijloace moderne de accesare digitală, asigurând vizitatorilor posibilitatea de a cunoaște istoria acestei faimoase comunități evreiești. Ceva similar se dorește să se realizeze și la Cluj.

Încă de la primele discuții s-a stabilit că muzeul va fi de fapt o colecție muzeală (conform legislației), care va avea trei secțiuni:

*Obiecte de cult și tradiții evreiești (cu un frumos Aron Kodesh restaurat, o masă de seder/șabat, costume specifice evreiești, etc.),

*Pinacotecă (conținând mai ales tablourile și sculpturile artistului Egon Mark Lőwith, donate comunității și expuse la ora actuală într-o sală de la Institutul de Iudaistică),

*Secvențe din istoria evreimii clujene. S-a acceptat ca tema principală a acestei secțiuni să fie reflectarea contribuției populației evreiești la dezvoltarea culturală și economică a clujului. Bineînțeles că se va prezenta și viața evreilor clujeni: comunități, sinagogi, rabini, cimitire, instituții comunitare. O parte consistentă va fi rezervată Holocaustului (ghetoizarea, deportarea și exterminarea unei mari părți a evreimii clujene).

Privind tema centrală s-au stabilit câteva capitole distincte:

*Începuturile vieții evreiești la Cluj, viața instituțională a comunităților evreiești, instituții comunitare

*Evrei în viața culturală și artistică (personalități din literatură, publicistică, artiști plastici, muzicieni, actori, ș.a)

*Evrei în viața economică (industrie – intreprinderi și fabrici, construcții, arhitectură.) Acest subiect, tratat pe larg la ediția a VI-a simpozionului din anul 2018, va fi dezvoltat prin noi subcapitole privind micii meseriași și comercianții, precum și marile magazine evreiești.

*Evrei în sănătatea clujeană – Spitalul Evreiesc

*Învățământul evreiesc clujean – Liceele Tarbut și Zsidlic. Aici se va documenta și mai detaliat galeria de iluștri profesori universitari evrei care au activat la toate instituțiile de învățământ superior clujene: Universitate, Medicină – Farmacie, Politehnică, Agronomie, Conservator și Arte Plasice. Astfel perioadei istorice de început (1872-1919, tratată la prima ediție a simpozionului din 2011) se va adăuga intervalul 1945-2020, identificându-se importanta contribuție celor 85 de profesori și conferențiari de origine evereiască.

*Presa evreiască – în special cotidianul Új Kelet

*Evrei în viața politică (partide, parlamentari, administrație locală, sionism, mișcare muncitorească, intelectuali de stânga). Până acum acest subiect s-a tratat doar punctual.

*Antisemitism și Holocaust la Cluj

*Comunitatea evreiască clujeană în perioada postbelică (din 1945 până în zilele noastre). Această temă a fost tratată doar foarte pe scurt de majoritatea istoricilor și atunci mai ales perioada 1945-1949, până la desființarea comunităților ortodoxe și neologe și înființarea Comunității Evreilor din Cluj – Cultul Mozaic, afiliată Federației Comunităților Evreiești din România. Perioada de după anul 1949 nu a fost documentată aproape deloc.

În afară de aceste teme se vor expune 2-3 panouri speciale, care vor evoca istoria unor familii remarcabile de evrei clujeni, urmărite de-a lungul a mai multor generații.

După creionarea acestor capitole s-au făcut propuneri privind persoanele care le-ar putea documenta. La nominalizarea persoanelor s-a ținut cont de comunicările lor la edițiile anterioare ale simpozionului. Majoritatea persoanelor contactate au acceptat colaborarea, unii au avut propuneri interesante.

Modul de expunere preconizat este pe panouri dreptunghiulare de 1×2,5 metri. Vor exista 10-12 astfel de panouri pe care se vor expune documente (inclusiv afișe și reclame), fotografii și scurte texte de sinteză. Prin ecrane tactile incorporate în panou sau cu pupitre informaționale alăturate se vor putea accesa diverse filme documentare și înregistrări ale unor interviuri filmate cu personalităţi şi supravieţuitori.

La capitololele unde există obiecte de expus (medalii, decorații, machete, etc.) se vor amenaja vitrine orizontale în apropierea panoului respectiv.

Pe măsură ce se vor aduna materialele, echipei de bază i se vor alătura o muzeografă de la Muzeul de istorie al Transilvaniei și un designer. Aceştia vor realiza expunerea materialelor încât ele să fie accesibile, intuitive, raționale și sub o formă elegantă.

Accesul la balcon se va realiza cu cu ajutorul unui ascensor.

Se speră ca acțiunea să aibă primele rezultate după aproximativ un an. Panourile vor fi expuse în ordinea finalizării lor, desigur după terminarea completă a reabilitării sinagogii.

Poate că existau așteptări mai mari decât această primă încercare. Dar în Cluj este loc și pentru alte inițiative, sunt două sinagogi și alte locații care se pot refuncționaliza, dar trebuie să existe preocuparea, precum și proiecte cu finanțare asigurată.

Andrei Zador