Număr vizualizări 883 ori
De curând în presa clujeană au apărut câteva reacţii la demersurile Asociaţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului din Arad care, bazându-se pe prevederile articolelor 12 şi 13 ale Legii nr. 241/2025 (aşa-numita Lege Vexler) a solicitat îndepărtarea bustului lui Octavian Goga din Iaşi şi schimbarea denumirilor Bibliotecii Judeţene Octavian Goga şi a străzii Radu Gyr din Cluj.
Cele două articole din capitolul IV (Obligațiile autorităților administrației publice) al Legii 241/2025[1] stipulează următoarele:
Articolul 12
Se interzice ridicarea sau menținerea în locuri publice, cu excepția muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, precum și la persoanele care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Articolul 13
(1) Se interzice acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și ale persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.(2) Se interzice, de asemenea, acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și ale persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor organizații, cu sau fără personalitate juridică.
Conform OUG 31/2002, aceste fapte se pedepsesc penal cu închisoare de la 3 luni până la 3 ani sau amendă şi interzicerea unor drepturi.
La Iaşi, acţiunea asociaţiei arădene a avut câştig de cauză. La sfârşitul lunii martie bustul lui Octavian Goga a fost demontat din zona intens circulată de lângă Copou şi mutat provizoriu într-o hală, urmând să-şi găsească locul într-un muzeu[2]. Îndepărtarea bustului a fost efectuată de către Ateneul Naţional Iaşi, o instituţie subordonată municipalităţii, cea care a şi iniţiat amplasarea bustului, în urmă cu cinci ani.
Bustul lui Goga aşezat spaţiul public ieşean a stârnit controverse chiar din momentul dezvelirii, 1 aprilie 2021[3], din cauza activităţii politice a celui omagiat.
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” arăta într-un comunicat: “Octavian Goga a fost un om politic şi demnitar al Statului Român (prim-ministru) care a promovat o politică profascistă în care antisemitismul s-a aflat la loc de cinste. În calitate de prim-ministru a promovat în 1938, legea prin care o treime din populaţia evreiască avea să-şi piardă cetăţenia. Prin urmare, credem că administraţia locală a Municipiului Iaşi trebuie să facă un gest minimal în memoria victimelor Pogromului din 1941 şi să menţioneze profilul politic al lui Octavian Goga”.
Octavian Goga a fost liderul Partidului Naţional Creştin de extremă dreaptă, virulant antisemit (având zvastica pe steag şi pe emblemă); a fost prim-ministru sub culorile acestui partid şi în cele 44 de zile de guvernare (28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938) a emis Decretul nr. 169 privind revizuirea cetățeniei, în urma căruia 225.222 de evrei (36,50% din populaţia evreiască) și-au pierdut cetăţenia, adică protecţia din partea statului român[4]. Acest prim act normativ a fost urmat de alte legi anti-evreieşti care vizau purificarea etnică, o consecinţă directă fiind Pogromul de la Iaşi şi deportările în Transnistria.
Totuşi, Octavian Goga nefiind condamnat pentru activităţile sale pro-fasciste, amplasarea bustului său în spaţiul public nu era ilegală, potrivit Legii 217/2015[5], în vigoare la data respectivă.
Întrucât situaţia a iscat controverse aprinse, s-a ajuns la o soluţie de compromis. La doar câteva luni de la dezvelirea bustului, pe soclul acestuia s-a fixat o plăcuţă cu următorul text: Din păcate, activitatea sa politică este una regretabilă pentru istoria României, întrucât a fost militant fascist și antisemit.
Bustul lui Octavian Goga a rămas pe loc timp de cinci ani. Odată cu intrarea în vigoare a Legii Vexler s-au creat premisele pentru îndepărtarea lui, o acţiune care a dat naştere unui val de proteste. Cei care se împotrivesc subliniază importanţa “poetului pătimirii noastre” pentru literatura română şi consideră că această acţiune este nici mai mult, nici mai puţin decât un “atentat la identitatea naţională”. Această idee este exprimată încă din titlu într-o declaraţie dată publicităţii de un grup de personalităţi culturale clujene care a reacţionat la cererea aceleiaşi Asociaţii pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului din Arad privind schimbarea denumirii Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga” Cluj şi a străzii Radu Gyr[6].
Textul, semnat de 26 de profesori universitari, istorici, poeţi, scriitori şi cercetători, este o pledoarie pentru poetul Octavian Goga, marele patriot român făuritor al Marii Uniri.
“Suntem de părere că activitatea politică a lui Octavian Goga să fie lăsată istoricilor și biografilor săi, iar poporului român să nu i se interzică prin mașinațiuni oculte dreptul de a-i cultiva ipostazele de poet național și de corifeu al Marii Uniri, exponent al năzuințelor milioanelor de români. Orice tentativă de eliminare a lui Goga poetul și luptătorul pentru Unire din conștiința publică este un atentat la identitatea națională!” se afirmă în declaraţia care, după ce recunoaşte că textul de lege este “corect în fond”, avertizează că aplicarea lui „fără discernământ” ar putea genera ”reacţii extreme”. În încheiere „Grupul de intelectuali din jurul revistei Orașul solicită scoaterea lui Octavian Goga “de sub incidența unor acțiuni care îi terfelesc memoria și atentează la patrimoniul cultural al Clujului și al României!”
Citind declaraţia mi-a fost greu să înţeleg motivul pentru care îndepărtarea bustului de la Iaşi şi eventuala schimbare a denumirii Bibliotecii Judeţene sunt considerate atentate la cultura naţională, la patrimoniul cultural al Clujului şi al României. Niciuna din prevederile “Legii Vexler” nu cenzurează studiul operei literare sau publicistice a poetului de la Răşinari. Biblioteca Judeţeană Cluj a primit numele Octavian Goga abia în 1992[7], anterior funcţionând timp de decenii sub denumirile de: Biblioteca Populară, Biblioteca Centrală Regională, Biblioteca Municipală. Deocamdată problema eventualei schimbări de nume a fost transferată către Ministerul Culturii.
Strada Radu Gyr[8] a apărut în peisajului municipiului Cluj-Napoca în anii 1990, când acesta a fost recuperat în principal ca poet și deținut politic, fără ca trecutul său legionar să fi fost discutat pe larg în spațiul public. Chestiunea denumirii străzii este pe rolul unei instanţe din Galaţi.
Am citit cu atenţie şi ampla luare de poziţie a academicianului Ioan Aurel Pop, într-un articol întitulat “Războiul cu istoria”[9] care trece în revistă opera şi activitatea politică ale lui Octavian Goga – alocând un pasaj scurt şi edulcorat perioadei fasciste – şi conchide că „nu a fost condamnat niciodată în timpul vieții, dar a fost aspru criticat și respins de regimul comunist, cu opera marginalizată, scoasă din manuale etc.” (Menţionez că în anii 1960-1970, când eram elevă, Octavian Goga era inclus în programa de literatură română şi a fost studiat şi de fiul meu care a absolvit liceul în 1992.)
Vieţii şi operei lui Radu Gyr – caracterizat drept “propagandist şi demnitar legionar, dar un mare poet… care şi-a ispăşit pedepsele” – îi dedică un fragment mai cuprinzător cu citate din versurile sale cele mai cunoscute şi controversate.
„Crede cineva că dacă elevii sau tinerii ascultă sau citesc poezii de Octavian Goga și de Radu Gyr aceștia devin numaidecât antisemiți? Ar fi o copilărie și o utopie să credem așa ceva” afirmă autorul, chiar dacă “Legea Vexler” nu conţine nicio referire la operele literare.
În articol este analizat conţinutul actului normativ, considerându-se că atunci când nu e vorba de crime efective, faptele condamnate de Legea 241/2025 sunt delicte de opinie comparabile cu exemple luate din… universul ebraic. „Ce să facem de-acum înainte? Să căutăm ce au zis sau scris Iorga, Noica, Cioran, Eliade și să pândim idei neconforme? Să căutăm în spațiul public și cultural din Israel, în universul cultural ebraic cine și de câte ori a folosit cuvântul goim cu sens peiorativ față de străini? Am găsit astfel de exemple și nu m-am revoltat, nici nu am reclamat pe nimeni.”
Textul semnat de academicianul Ion Aurel Pop atinge şi alte aspecte precum: deosebirile dintre legea juridică şi cea morală, judecarea actuală a faptelor petrecute în trecut. Îndeamnă pentru acceptarea oamenilor în întregul lor, reţinând binele şi repudiind răul. Ba mai mult, îl invocă pe academicianul Nicolae Cajal, de la care a învăţat că “binele trebuie acceptat şi răul iertat”.
Autorul întreabă patetic: “Cine suntem noi să judecăm ideile și să condamnăm oamenii pentru ideile lor? Dacă Paulescu a lăsat o descoperire medicală deosebită, dacă Radu Gyr a scris o poezie bună, dacă Octavian Goga a îndemnat la egalitatea românilor din Ardeal cu ungurii și sașii din Ardeal, cine suntem noi să repudiem în întregime aceste personalități. Oare să fi devenit noi, generația noastră, Parlamentul nostru, magistrații noștri, judecătorii oamenilor care au trăit în trecut? Să ne arogăm atribute de Dumnezei?”.
Articolul amplu evită, cu abilitate, esenţa problemei: situaţia concretă care a generat scrierea lui. Nu este vorba de pedepsirea persoanelor (personalităţilor) care au trecut de mult la cele veşnice, ci de aplicarea unei legi adoptate de Parlamentul României şi promulgate de preşedintele ţării. Legea care reglementează amplasarea în spaţiul public a unor statui şi monumente în memoria „persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid şi crime de război, precum și ale persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, respectiv acordarea numelui acestora unor străzi, instituţii, etc. Măsuri care aduc atingere cultului memoriei lui Octavian Goga şi Radu Gyr edificat cu mult elan şi consecvenţă, tocmai în spaţiul public.
Am citit şi texte care s-au declarat în favoarea acţiunilor demarate de Asociaţia pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului din Arad. În unele dintre ele, polemice şi necruţătoare, am găsit aceeaşi confuzie şi amestecare a planurilor: critica dură a omului Octavian Goga şi operei sale este amintită alături de activitatea omului politic, lider al unui partid fascist – cea care intră, de fapt, sub incidenţa prevederilor Legii 241/2025.
Textele menţionate în acest articol şi altele pe acelaşi subiect, publicate în presă sau postate pe diversele reţele de socializare, au dat naştere unui val de comentarii virulent antisemite care m-au îngrijorat şi m-au determinat să mă întreb dacă nu sunt menite să stârnească reacţiile antisemite pe care clamează că vor să le evite?
Am observat că “Legea Vexler” acţionează ca un turnesol care scoate la iveală antisemitismul latent din societatea românească actuală, precum şi incapacitatea de a gestiona – nici după opt decenii – o perioadă sumbră din istoria ţării.
Eu cred că într-un stat de drept „cazul Octavian Goga” şi altele din aceeaşi categorie trebuie privite ca orice altă speţă juridică. Ele pot fi sesizate în instanţă şi apoi trebuie respectată hotărârea definitivă a acesteia, pronunţată pe baza prevederilor legii, în cazul de faţă ale Legii 241/2025.
Andrea Ghiţă
P.S. Comunicatul de ieri, 29 aprilie 2025, dat publicităţii de Institutul pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” şi întitulat Un ‘grup de intelectuali clujeni’ și ‘despăducherea României’ Clarificări necesare aduce completări edificatoare subiectului prezentat şi de mine.
Surse imagini:
- colaj realizat de IA
- https://commons.wikimedia.org/wiki/File:National_Christian_Party_swastika.svg; Dahn, CC BY-SA 4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0, via Wikimedia Commons
- https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2021/07/Statuia-lui-Octavian-Goga-din-Iasi-sursa-Adrian-Cioflanca-e1625214700449.jpg Cu permisiunea lui Adrian Cioflâncă
[1] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34759?utm
[2] https://adevarul.ro/stiri-locale/iasi/bustul-poetului-octavian-goga-indepartat-din-zona-2523095.html#google_vignette
[3] https://adevarul.ro/stiri-locale/iasi/controversa-in-cazul-dezvelirii-bustului-lui-2087000.html#google_vignette
[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Goga
[5] Potrivit Legii 217/2015 aflate în vigoare la data respectivă, interdicţia de ridicare sau menţinere a unor statui în locuri publice, cu excepţia muzeelor, viza doar persoanele vinovate de săvârşirea infracţiunilor de genocid, contra umanităţii sau crime de război, or Octavian Goga nu se încadra în această categorie.
[6] https://ziarulfaclia.ro/un-atentat-la-identitatea-nationala-intelectualii-clujeni-se-opun-eliminarii-numelui-lui-octavian-goga-din-spatiul-public-2/
[7] În perioada când oraşul era condus de faimosul Gheorghe Funar. În aceeaşi perioadă unei străzi i-a fost atribuit numele lui Octavian Goga şi a fost amplasat cel de al doilea bust al poetului, în faţa Casei de Cultură a Studenţilor (în 1998). Primul bust, aflat pe aleea poeţilor din Parcul Central, datează din anii 1960.
[8] https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Gyr
[9] https://ziarulfaclia.ro/acad-prof-univ-dr-ioan-aurel-pop-radu-gyr-si-octavian-goga-fac-parte-din-istoria-culturii-romanesti-si-trebuie-pastra
17 Comments
În special pentru cazul menționat în articol cred că ar trebui avută în vedere zicala israeliană “tie haham, lo țodek” ( “fii deștept, nu îndreptățit” – traducere aproximativă ).
Mulțumesc pentru informare.
Azi, într-o staţie de autobuz dintr-un cartier populat al Clujului, cu şcoli, facultăţi şi cămine studenţeşti, am observat un afiş pe care scria STOP VEXLER şi promova o acţiune sub acest generic la un club clujean din centrul oraşului. Din păcate am văzut afişul cu o zi după eveniment (era ieri, 1 mai). Abia apoi, căutând pe Internet, am văzut că sub această deviză “Stop Vexler” există o campanie de strângere de semnături pentru abrogarea Legii Vexler. Se pare că petiţia online a fost deja semnată de câteva sute de mii de persoane) care au aderat la această mişcare girată de Claudiu Târziu, fost copreşedinte AUR, simpatizant legionar şi fondator al unui partid nou ACT.
Daca fenomene de acest tip vor fi lasate sa ia amploare, situatia in Romania, astazi undeva pe o linie relativ “linistita” in raport cu atitudinile anti-semite , cel putin oficiale, aproape inexistente exista pericolul de a fi imitat ceea ce se intampla astazi in FRANTA, demonstratii de mii si mii de oameni impotriva Israelului si simultan pro-palestiniene.
S-a vorbit intr-un interviu luat scriitoarei Nora Boussigny, despre cuplarea stangii extremiste franceze cu islamismul fanatic, despre care scrie in noua sa carte Les Nouveaux Antisemites.
“Le livre de Nora Bussigny est insupportable à lire; c'est justement pour cela qu'il faut le lire. Les Echos
Prix Edgar Faure 2025 du livre politique
Depuis le massacre du 7 octobre 2023, la machine s’est emballée. Avec la perspective des élections municipales de 2026 puis des présidentielles de 2027, les digues fragiles du « vivre-ensemble » ont cédé.
Citatul est luat din prezentarea cartii pe Internet la adresa
https://www.albin-michel.fr/les-nouveaux-antisemites-9782226497734
Proportiile acestor demonstratii, vazute la TV par inspaimanatator intr-o tara in care se lansasera o data sloganuri de libertate si fraternitate, care au ramas insa, ca si alte lozinci de pe vremuri, vorbe goale in flasneta istoriei.
Citind protestul intelectualilor din jurul revistei “Orasul,”am fost izbita de limbajul parca special ales sa starneasca reactii antisemite. “Masinatiuni oculte” e o expresie menita sa provoace asociatii nedorite, cu implicatii de complot, iar termenul “identitate nationala” la care cica atenteaza masurile legale e o abstractiune care de asemenea e neavenita si cauta sa tulbure apele, si sa evite esenta problemei si necesitatea de reglementare.
Faptul ca evreii originari din Romania pastreaza cu amaraciune amintirea unui Goga, Paulescu, Gyr, Antonescu este ceva firesc. Inca din primii ani al lui Ceausescu, incepe reabilitarea lui Goga. Fiind in primii ani de liceu, cu inceputul constientizarii istoriei “ascunse” , legionaro-fasciste, a Romaniei, volumele elogioase care incepusera sa apara prin 1966 cu ingrijirea lui ID Balan mi-au ridicat multe semne de intrebare. Prima data cand am simtit ca pentru evrei subiectul Goga este tabu chiar daca antisemitismul era oficial condamnat.Imi devenise foarte clar ca nu mai puteam rezona cu nationalismul care devenea din ce in ce mai prezent si a carui obarsie era clar situata in legionarismul anilor 30. E pacat numai ca a trebuit sa vina d-nul Silviu Vexler sa le aminteasca romanilor propria istorie iar d-nul academician Pop sa-si asume rolul escamotarii acelor anii ingrozitori.
In trecut mai fusese o situatie in care la Cluj se folosise numele – parca Paulescu, s-ar putea ca gresesc, pentru o strada a orasului. Am verificat ca Emil Boc a ramas in continuare primarul orasului, poate ca acest tip de hotarari, cea de atunci, si cea de acum sunt filtrate de aceeasi persoana.
Oare poza indica ca cele doua busturi ar fi apropiate unul de celalat?
Nu va fi usor de tras un X peste busturile lui Goga din Cluj.
NU, cele două busturi sunt destul de departe unul de altul. Unul e în Parcul Mare, pe aleea poeţilor şi oamenilor de artă (o lucrare de Romul Ladea amplasată în anii 1960) şi altul în faţa Casei de Cultură a Studenţilor, un bust amplasat în 1998, în plină epocă “funariotă”, habar nu am cine e autorul. Avem stradă, bibliotecă şi şcoală gimnazială cu numele lui O. Goga. O “inflaţie” de Goga pentru că s-a ocultat total activitatea sa politică fascistă. Să vedem dacă cineva va sesiza instanţele de judecată şi ce vor decide ele. Am scris articolul nu pentru a îndemna la înlăturare de statui sau schimbare de nume, ci pentru a arăta care este atitudinea intelectualilor de elită care – în astfel de cazuri – se fac că nu înţeleg esenţa lucrurilor. Preferă pledoariile patriotarde şi patetice, mixarea ideilor şi confuzia, pentru a camufla trecutul fascist, legionar şi crimele unei perioade sumbre ale istoriei pe care nu sunt în stare să le accepte şi să le depăşească. Discursurile de acest tip sunt foarte prizate şi stârnesc reacţii antisemite. Unii spun că le-am declanşat noi, evreii, pentru că “ne-am legat de personalităţile naţionale intangibile”.
În articolul sau, Academicianul Ioan Aurel Pop greșește cel puțin de două ori:
1. Nu ideile ci faptele lui Goga au dus la măsurile luate, printre care și demolarea statuii lui din Iași. Tot răul pe care l-a făcut evreilor urmat de alte fapte, au fost descrise de autoarea acestui articol. În plus mi se pare penibil ca pe o statuie să apară o tăbliță care să arate părțile negative ale lui Goga. Această tăbliță demonstrează de fapt că nu ar fi trebuit să se ridice statuia în onoarea unei personalități controversate..
2. Greșește Domnul Academician care susține că evreii folosesc cuvântul goi-goim în mod peiorativ.. Cuvântul se referă la etniile care nu sunt evrei. Sunt de 47 de ani în Israel și niciodată nu am auzit pe cineva folosind acest cuvânt în semn de batjocură, așa cum unii antisemiți de pe rețelele sociale m-au numit jidan sau jidov.
Ar fi bine ca toți oamenii, evrei, români și de alte naționalități să ne amintim de ce a scris Churchill:
“The price of greatness is responsibility.”, adică “Prețul măreției este responsabilitatea”.
Primii 27 de ani trăiți acolo și vizitele mele în România, patria mea natală, pe care o iubesc m-au convins că majoritatea românilor sunt binevoitori.
Evrei folosesc cuvantul goi-goim in sens pejorativ, deobicei, oamenii simpli, adica evreii simpli – da poate te miri, dar exista di din aceia. Un exemplu, exista un slang, care spunea ca evreii veniti in anii ’50-60, putea fi incadrati in cateogoria si ea pejorativa de “evreii de la Tahana Merkazit”.
Nu era greu de identificat. Totul depinde de ce oameni ai intalnit in cursul vietii 🙂
Nu sunt de acord. Și părinții mai au fost oameni simpli tată tâmplar în tinerețe și mama infirmieră și nu foloseau acest cuvânt ca peiorativ. Nu avem nevoie de sare pe rană și de la coreligionari.
Era intr-adevar o expresie nereusita cea de “oameni simpli” poate chiar aroganta. M-am referit la o categorie de oameni pe care o cunosc foarte bine, care indiferent de ceea ce profesau (desi unii erau fosti mici afaceristi, care au reusit sa intre in prima etapa de emigrare in Israel dupa 1964, daca nu ma insel), s-au imbogatit relativ repede si au inceput sa si afiseze “cat de departe au ajuns” Ii intalneai in tot felul de locuri, de multe ori se plimbau prin Romania ataranadu-si bijuteriile de aur pe brate (doamnele) si medalioanele uneori domnii, vorbind cu glas tare oriunde se aflau, intr-o limba romaneasca stricata nu neaparat pentru ca stiau limba ebraica prea bine, poate o stiau, dar pentru ca practic nu o vorbisera pe cea romaneasca ca lumea niciodata.
Probabil ca acum sunt sanse sa identifici categoria acestor persoane. Din pacate nu sunt singurii care vazand o casatorie mixta indrazneau sa foloseasca sau sa observe imediat acest fapt, folosind tocmai acest cuvant.
Poate tu ii vezi pe evreii din Romania, sau pe evrei in general mai grozavi decat sunt sau cel putin, decat ii vad eu. Imi pare rau, nu am avut intentia sa ating o coarda sensibila in ceea ce te priveste, pe tine sau pe altii. Dar fiecare isi poate aminti daca intr-adevar au cunsocut sau nu asemenea expresii nepotrivite..
Ascult la TV11 programul lui Cobi Meidan de acum multi ani (8) un fel de program asemanator cu cel al Eugeniei Voda – Profesionistii, in opinia mea, cu mult mai slab si de o calitatea inferioara, desi nu e un program rau.
Il intervieveaza pe unul dintre artistii prolifici, ateisti, multi-dimesional artistic, care a trecut nu de mult la cele vesnice. Si se exprima fara nici o jena referitor la anumite persoane, nu am sesizat ce si cum ca fiind “GOI”. Deci simplii si complicati, evreii se folosesc curent de aceasta expresie. Posibil ca , asemanator cu doamnele din parcul Cismigiu, nu au tenta peiorativa, atunci cand le rostesc, dar cu siguranta au atunci cand tinta discutiei ar asculta ca este vorba despre ea.
Ma refeream la Yair Garbuz z”l
Discuţia e absurdă. Cum poate compara ditamai academicianul, istoric, un cuvânt peiorativ rostit de evrei cu puterea politicianului (poet şi corifeu al Marii Uniri), prim-ministru al Guvernului Goga-Cuza care a dat legislaţia antisemită care a afectat un sfert de milion de evrei?! Acest cuvânt putea să-l compare cu cuvântul peiorativ “jidan”, dar legea nu pedepseşte pe cei care rostesc jidan şi nici pe cei care scriu idei antisemite, ci doar pe cei care le propagă, respectiv politicienii care au comis crime de război sau au condus organizaţii fasciste, rasiste şi xenofobe. despre ce vorbim?!
Mie Goga nu mi-a plăcut ca poet și l-am detestat ca om. Încă din copilărie cunoșteam povestea cum bunicul meu era să-și piardă cetățenia în urma legii promulgate de guvernul Goga-Cuza. https://baabel.ro/2016/10/amintirile-bunicului-meu-moses-zwecker-ii/ (în capitolul „Ziua de naștere a tatălui meu”).
Aprecierea unui poet e chestie de gust, fiecare are dreptul la propria sa opinie, Dar când e vorba de acțiunile unui om, nu cred că este loc pentru păreri diferite.
Sunt perfect de acord cu ce a scris Hava. Plus că şi bunicul meu a avut de-a face cu această lege promulgată de guvernul goga-cuzist.
(Detalii cu altă ocazie, tot aşa ca şi la comentariul pe care l-am făcut articolului domnului Ezri despre fata lui Stalin.)
Andrea, acest text al tău este foarte bine-venit într-o epocă în care, din păcate, orice, chiar şi orice fleac duce la creşterea antisemitismului. Darămite discuţia în jurul poetului O. Goga.