Număr vizualizări 17 ori
De curând în presa clujeană au apărut câteva reacţii la demersurile Asociaţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului din Arad care, bazându-se pe prevederile articolelor 12 şi 13 ale Legii nr. 241/2025 (aşa-numita Lege Vexler) a solicitat îndepărtarea bustului lui Octavian Goga din Iaşi şi schimbarea denumirilor Bibliotecii Judeţene Octavian Goga şi a străzii Radu Gyr din Cluj.
Cele două articole din capitolul IV (Obligațiile autorităților administrației publice) al Legii 241/2025[1] stipulează următoarele:
Articolul 12
Se interzice ridicarea sau menținerea în locuri publice, cu excepția muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, precum și la persoanele care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Articolul 13
(1) Se interzice acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și ale persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.(2) Se interzice, de asemenea, acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și ale persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor organizații, cu sau fără personalitate juridică.
Conform OUG 31/2002, aceste fapte se pedepsesc penal cu închisoare de la 3 luni până la 3 ani sau amendă şi interzicerea unor drepturi.
La Iaşi, acţiunea asociaţiei arădene a avut câştig de cauză. La sfârşitul lunii martie bustul lui Octavian Goga a fost demontat din zona intens circulată de lângă Copou şi mutat provizoriu într-o hală, urmând să-şi găsească locul într-un muzeu[2]. Îndepărtarea bustului a fost efectuată de către Ateneul Naţional Iaşi, o instituţie subordonată municipalităţii, cea care a şi iniţiat amplasarea bustului, în urmă cu cinci ani.
Bustul lui Goga aşezat spaţiul public ieşean a stârnit controverse chiar din momentul dezvelirii, 1 aprilie 2021[3], din cauza activităţii politice a celui omagiat.
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” arăta într-un comunicat: “Octavian Goga a fost un om politic şi demnitar al Statului Român (prim-ministru) care a promovat o politică profascistă în care antisemitismul s-a aflat la loc de cinste. În calitate de prim-ministru a promovat în 1938, legea prin care o treime din populaţia evreiască avea să-şi piardă cetăţenia. Prin urmare, credem că administraţia locală a Municipiului Iaşi trebuie să facă un gest minimal în memoria victimelor Pogromului din 1941 şi să menţioneze profilul politic al lui Octavian Goga”.
Octavian Goga a fost liderul Partidului Naţional Creştin de extremă dreaptă, virulant antisemit (având zvastica pe steag şi pe emblemă); a fost prim-ministru sub culorile acestui partid şi în cele 44 de zile de guvernare (28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938) a emis Decretul nr. 169 privind revizuirea cetățeniei, în urma căruia 225.222 de evrei (36,50% din populaţia evreiască) și-au pierdut cetăţenia, adică protecţia din partea statului român[4]. Acest prim act normativ a fost urmat de alte legi anti-evreieşti care vizau purificarea etnică, o consecinţă directă fiind Pogromul de la Iaşi şi deportările în Transnistria. Totuşi, Octavian Goga nefiind condamnat pentru activităţile sale pro-fasciste, amplasarea bustului său în spaţiul public nu era ilegală, potrivit Legii 217/2015[5], în vigoare la data respectivă.
Întrucât situaţia a iscat controverse aprinse, s-a ajuns la o soluţie de compromis. La doar câteva luni de la dezvelirea bustului, pe soclul acestuia s-a fixat o plăcuţă cu următorul text: Din păcate, activitatea sa politică este una regretabilă pentru istoria României, întrucât a fost militant fascist și antisemit.
Bustul lui Octavian Goga a rămas pe loc timp de cinci ani. Odată cu intrarea în vigoare a Legii Vexler s-au creat premisele pentru îndepărtarea lui, o acţiune care a dat naştere unui val de proteste. Cei care se împotrivesc subliniază importanţa “poetului pătimirii noastre” pentru literatura română şi consideră că această acţiune este nici mai mult, nici mai puţin decât un “atentat la identitatea naţională”. Această idee este exprimată încă din titlu într-o declaraţie dată publicităţii de un grup de personalităţi culturale clujene care a reacţionat la cererea aceleiaşi Asociaţii pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului din Arad privind schimbarea denumirii Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga” Cluj şi a străzii Radu Gyr[6].
Textul, semnat de 26 de profesori universitari, istorici, poeţi, scriitori şi cercetători, este o pledoarie pentru poetul Octavian Goga, marele patriot român făuritor al Marii Uniri.
“Suntem de părere că activitatea politică a lui Octavian Goga să fie lăsată istoricilor și biografilor săi, iar poporului român să nu i se interzică prin mașinațiuni oculte dreptul de a-i cultiva ipostazele de poet național și de corifeu al Marii Uniri, exponent al năzuințelor milioanelor de români. Orice tentativă de eliminare a lui Goga poetul și luptătorul pentru Unire din conștiința publică este un atentat la identitatea națională!” se afirmă în declaraţia care, după ce recunoaşte că textul de lege este “corect în fond”, avertizează că aplicarea lui „fără discernământ” ar putea genera ”reacţii extreme”. În încheiere „Grupul de intelectuali din jurul revistei Orașul solicită scoaterea lui Octavian Goga “de sub incidența unor acțiuni care îi terfelesc memoria și atentează la patrimoniul cultural al Clujului și al României!”
Citind declaraţia mi-a fost greu să înţeleg motivul pentru care îndepărtarea bustului de la Iaşi şi eventuala schimbare a denumirii Bibliotecii Judeţene sunt considerate atentate la cultura naţională, la patrimoniul cultural al Clujului şi al României. Niciuna din prevederile “Legii Vexler” nu cenzurează studiul operei literare sau publicistice a poetului de la Răşinari. Biblioteca Judeţeană Cluj a primit numele Octavian Goga abia în 1992[7], anterior funcţionând timp de decenii sub denumirile de: Biblioteca Populară, Biblioteca Centrală Regională, Biblioteca Municipală. Deocamdată problema eventualei schimbări de nume a fost transferată către Ministerul Culturii.
Strada Radu Gyr[8] a apărut în peisajului municipiului Cluj-Napoca în anii 1990, când acesta a fost recuperat în principal ca poet și deținut politic, fără ca trecutul său legionar să fi fost discutat pe larg în spațiul public. Chestiunea denumirii străzii este pe rolul unei instanţe din Galaţi.
Am citit cu atenţie şi ampla luare de poziţie a academicianului Ioan Aurel Pop, într-un articol întitulat “Războiul cu istoria”[9] care trece în revistă opera şi activitatea politică ale lui Octavian Goga – alocând un pasaj scurt şi edulcorat perioadei fasciste – şi conchide că „nu a fost condamnat niciodată în timpul vieții, dar a fost aspru criticat și respins de regimul comunist, cu opera marginalizată, scoasă din manuale etc.” (Menţionez că în anii 1960-1970, când eram elevă, Octavian Goga era inclus în programa de literatură română şi a fost studiat şi de fiul meu care a absolvit liceul în 1992.)
Vieţii şi operei lui Radu Gyr – caracterizat drept “propagandist şi demnitar legionar, dar un mare poet… care şi-a ispăşit pedepsele” – îi dedică un fragment mai cuprinzător cu citate din versurile sale cele mai cunoscute şi controversate.
„Crede cineva că dacă elevii sau tinerii ascultă sau citesc poezii de Octavian Goga și de Radu Gyr aceștia devin numaidecât antisemiți? Ar fi o copilărie și o utopie să credem așa ceva” afirmă autorul, chiar dacă “Legea Vexler” nu conţine nicio referire la operele literare.
În articol este analizat conţinutul actului normativ, considerându-se că atunci când nu e vorba de crime efective, faptele condamnate de Legea 241/2025 sunt delicte de opinie comparabile cu exemple luate din… universul ebraic. „Ce să facem de-acum înainte? Să căutăm ce au zis sau scris Iorga, Noica, Cioran, Eliade și să pândim idei neconforme? Să căutăm în spațiul public și cultural din Israel, în universul cultural ebraic cine și de câte ori a folosit cuvântul goim cu sens peiorativ față de străini? Am găsit astfel de exemple și nu m-am revoltat, nici nu am reclamat pe nimeni.”
Textul semnat de academicianul Ion Aurel Pop atinge şi alte aspecte precum: deosebirile dintre legea juridică şi cea morală, judecarea actuală a faptelor petrecute în trecut. Îndeamnă pentru acceptarea oamenilor în întregul lor, reţinând binele şi repudiind răul. Ba mai mult, îl invocă pe academicianul Nicolae Cajal, de la care a învăţat că “binele trebuie acceptat şi răul iertat”.
Autorul întreabă patetic: “Cine suntem noi să judecăm ideile și să condamnăm oamenii pentru ideile lor? Dacă Paulescu a lăsat o descoperire medicală deosebită, dacă Radu Gyr a scris o poezie bună, dacă Octavian Goga a îndemnat la egalitatea românilor din Ardeal cu ungurii și sașii din Ardeal, cine suntem noi să repudiem în întregime aceste personalități. Oare să fi devenit noi, generația noastră, Parlamentul nostru, magistrații noștri, judecătorii oamenilor care au trăit în trecut? Să ne arogăm atribute de Dumnezei?”.
Articolul amplu evită, cu abilitate, esenţa problemei: situaţia concretă care a generat scrierea lui. Nu este vorba de pedepsirea persoanelor (personalităţilor) care au trecut de mult la cele veşnice, ci de aplicarea unei legi adoptate de Parlamentul României şi promulgate de preşedintele ţării. Legea care reglementează amplasarea în spaţiul public a unor statui şi monumente în memoria „persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid şi crime de război, precum și ale persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, respectiv acordarea numelui acestora unor străzi, instituţii, etc. Măsuri care aduc atingere cultului memoriei lui Octavian Goga şi Radu Gyr edificat cu mult elan şi consecvenţă, tocmai în spaţiul public.
Am citit şi texte care s-au declarat în favoarea acţiunilor demarate de Asociaţia pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului din Arad. În unele dintre ele, polemice şi necruţătoare, am găsit aceeaşi confuzie şi amestecare a planurilor: critica dură a omului Octavian Goga şi operei sale este amintită alături de activitatea omului politic, lider al unui partid fascist – cea care intră, de fapt, sub incidenţa prevederilor Legii 241/2025.
Textele menţionate în acest articol şi altele pe acelaşi subiect, publicate în presă sau postate pe diversele reţele de socializare, au dat naştere unui val de comentarii virulent antisemite care m-au îngrijorat şi m-au determinat să mă întreb dacă nu sunt menite să stârnească reacţiile antisemite pe care clamează că vor să le evite?
Am observat că Legea Vexler acţionează ca un turnesol care scoate la iveală antisemitismul latent care colcăie în societatea românească actuală, precum şi incapacitatea de a accepta – nici după opt decenii – o perioadă sumbră din istoria ţării.
Eu cred că într-un stat de drept „cazul Octavian Goga” şi altele din aceeaşi categorie trebuie privite ca orice altă speţă juridică. Ele pot fi sesizate în instanţă şi apoi trebuie respectată hotărârea definitivă a acesteia, pronunţată pe baza prevederilor legii, în cazul de faţă ale Legii 241/2025.
Andrea Ghiţă
Surse imagini:
- colaj realizat de IA
- https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2021/07/Statuia-lui-Octavian-Goga-din-Iasi-sursa-Adrian-Cioflanca-e1625214700449.jpg Cu permisiunea lui Adrian Cioflâncă
[1] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34759?utm
[2] https://adevarul.ro/stiri-locale/iasi/bustul-poetului-octavian-goga-indepartat-din-zona-2523095.html#google_vignette
[3] https://adevarul.ro/stiri-locale/iasi/controversa-in-cazul-dezvelirii-bustului-lui-2087000.html#google_vignette
[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Goga
[5] Potrivit Legii 217/2015 aflate în vigoare la data respectivă, interdicţia de ridicare sau menţinere a unor statui în locuri publice, cu excepţia muzeelor, viza doar persoanele vinovate de săvârşirea infracţiunilor de genocid, contra umanităţii sau crime de război, or Octavian Goga nu se încadra în această categorie.
[6] https://ziarulfaclia.ro/un-atentat-la-identitatea-nationala-intelectualii-clujeni-se-opun-eliminarii-numelui-lui-octavian-goga-din-spatiul-public-2/
[7] În perioada când oraşul era condus de renumitul Gheorghe Funar. În aceeaşi perioadă unei străzi i-a fost atribuit numele lui Octavian Goga şi a fost amplasat cel de al doilea bust al poetului, în faţa Casei de Cultură a Studenţilor (în 1998). Primul bust, aflat pe aleea poeţilor din Parcul Central, datează din anii 1960.
[8] https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Gyr
[9] https://ziarulfaclia.ro/acad-prof-univ-dr-ioan-aurel-pop-radu-gyr-si-octavian-goga-fac-parte-din-istoria-culturii-romanesti-si-trebuie-pastra
