Clădirea unei companii britanice, transformată în sediu al poliției

Număr vizualizări 5 ori

Pe strada Hativat Golani nr. 21 din Haifa se află o clădire neobișnuită, cu o prezență aparte. Silueta ei impunătoare se remarcă și astăzi, deși clădirea este abandonată și poartă urmele trecerii timpului. Povestea ei începe cu inițiativa unei mari companii britanice și continuă cu schimbările de funcțiune pe care le-a cunoscut în perioada Mandatului Britanic și după întemeierea statului Israel.

Compania ICI

Clădirea a fost destinată birourilor companiei ICI (Imperial Chemical Industries), una din cele mai mari companii britanice din industria chimică. Înființată în 1926, compania comercializa îngrășăminte, pesticide, coloranți și produse chimice pentru industrie. Activitatea ei în Palestina includea și consultanță pentru agricultori, precum și furnizarea de produse folosite în plantații, stațiuni de cercetare și fabrici.

Printre personalitățile asociate cu înființarea și dezvoltarea companiei se numără Alfred Mond (1868–1930), lord Melchett, industriaș, om de finanțe și politician britanic. El a fost unul din principalii artizani ai fuziunii din 1926 care a dus la crearea companiei ICI și primul președinte al consiliului de administrație. Activitatea ICI în Levant era coordonată de Yehiel Weizmann, fratele mai mic al lui Chaim Weizmann, cel care avea să devină primul președinte al Israelului. În 1938 compania și-a transferat sediul central de la Haifa în zona Jaffa – Tel Aviv, pe fondul extinderii activității sale în centrul țării.

Despre clădire

Clădirea a fost ridicată la sfârșitul anilor 1920. În dosarul autorizației de construire sunt menționați inginerul N. Epstein și arhitectul David Wittman. Inițial, clădirea avea două etaje și un acoperiș de țiglă. În 1933, acoperișul a fost îndepărtat și s-a adăugat încă un etaj.

Fațada orientată spre strada Hativat Golani este simetrică și alcătuită din suprafețe simple, acoperite cu tencuială albă și netedă. Parapetul acoperișului și banda de ferestre sunt accentuate prin elemente orizontale din beton, aflate în contrast cu volumul central care adăpostește casa scării. Deschiderile acesteia sunt înguste și verticale. Fațada acestui volum central este concavă, iar partea superioară  se termină printr-un formă piramidală. Contrastul dintre accentele orizontale și volumul vertical din centru conferă clădirii caracterul său distinctiv.

Clădirea aparține în principal stilului internațional, însă volumul central, cu fațada concavă şi terminaţia piramidală, îi conferă și o notă de Art Deco.

Prima etapă: Poliția Mandatului Britanic

După plecarea companiei ICI din Haifa, clădirea a fost folosită de poliția britanică. Unele surse menționează că aici funcționau birouri administrative; surse locale o descriu și ca ultimul sediu al poliției britanice din Haifa înainte de încheierea Mandatului.

În timpul Războiului de independență, când forțele israeliene luptau pentru cucerirea Haifei (aprilie 1948), în oraș se aflau și polițiști britanici. Sursele de care dispunem nu precizează care a fost rolul polițiștilor aflați în clădire: nu știm dacă ei au intervenit în lupte sau au rămas în afara confruntărilor. Se știe doar că în timpul evenimentelor doi polițiști britanici și-au pierdut viața și unul a fost rănit. Potrivit unor surse, poliția britanică i-a ajutat pe locuitorii arabi care doreau să părăsească Haifa și să ajungă la Acre, de unde unii au plecat apoi spre țările arabe. Nu avem informații că imobilul ar fi fost direct implicat în lupte, deși se afla într-un oraș afectat de confruntări armate.

A doua etapă: Poliția israeliană

După încheierea Mandatului, clădirea a fost preluată de poliția israeliană. Timp de mulți ani au funcționat aici, printre altele, poliția rutieră, servicii administrative, auto și de întreținere. Locuitorii zonei o numeau „vechea clădire a poliției”. Ulterior, poliția s-a mutat într-o clădire de birouri nouă, aflată la numai câțiva metri distanță. Clădirea veche a fost abandonată, dar a rămas un reper cunoscut în peisajul urban.

Despre proiectanții clădirii

În dosarul autorizației de construire apar numele inginerului N. Epstein și al arhitectului David Wittman. Nu știm cu siguranță dacă N. Epstein era aceeași persoană cu dezvoltatorul imobiliar pentru care David Wittman a proiectat clădirea cunoscută drept „Casa-Vapor” de pe strada Moriah nr. 35. Deocamdată, aceasta rămâne doar o ipoteză.

David Wittman (1904–1989), născut în Ungaria, a fost unul dintre arhitecții importanți care au activat în Haifa în perioada Mandatului Britanic. Proiectele sale se remarcă prin linii simple, funcționalitate și folosirea unor elemente moderniste, precum balcoanele rotunjite, ferestrele în bandă și casele scărilor evidențiate.

Printre lucrările atribuite lui se numără Casa Epstein („Casa-Vapor”), Casa Artiștilor „Marc Chagall”, cinematograful „Amami” din Neve Șaanan și Beit haAm din Kiryat Haim.

Casa Epstein („Casa-Vapor”)
Beit haAm din Kiryat Haim

O clădire destinată conservării

Clădirea a fost desemnată de Municipalitatea Haifa drept clădire care trebuie conservată. În pofida neglijării prelungite, silueta ei rămâne impresionantă, iar detaliile arhitecturale sunt încă vizibile. Povestea sa — de la birourile unei companii britanice, la diferitele utilizări de către poliție și până la abandon — face parte din istoria urbană a orașului Haifa. Conservarea ei ar proteja atât o clădire cu valoare arhitecturală, cât și o mărturie concretă a transformărilor prin care a trecut orașul.

Articolul a apărut în limba ebraică, în publicația Hai Po, în 7 noiembrie 2026 https://haipo.co.il/item/654893 El se bazează pe materiale documentare, surse istorice și informații culese în cursul cercetării. În pofida eforturilor depuse pentru verificarea datelor, pot exista erori, inexactități sau interpretări diferite privind anumite fapte, date ori atribuiri. Autorul va primi cu interes observații, corecturi și completări din partea cititorilor.

Ilustraţiile autorului.

David Bar On

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *