Concluziile unui recent chestionar al FRA (Fundamental Rights Agency) vizând antisemitismul, ca problemă a existenţei cotidiene, la care au răspuns 5.847 de evrei din opt state-membre ale Uniunii Europene, sunt îngrijorătoare.
Prin anii ’50, într-una din zile, un membru al conducerii Comunităţii Evreilor din Cluj îşi făcu apariţia la Şcoala elementară de pe strada Horea. Fără să-şi scoată pălăria (purta probabil ,,chipa” sub ea), intră în clasă, se prezentă şi, în prezenţa profesoarei, ne întrebă daca erau evrei printre noi. Împreună cu ceilalţi patru sau cinci colegi coreligionari, am ridicat mana, la care ,,tovarăşul’ ‘de la Comunitate ne-a întrebat – mai în şoaptă, ce-i drept – dacă dorim să mergem la lecţii de limba idiş, proaspătul proiect al instituţiei. Mi-am înscris numele pe listă, fericit ca le voi crea o mare bucurie părinţilor mei. Nu mica mi-a fost însă mirarea, când ajuns acasă, ştirea mea importantă fu primită cu priviri îngrijorate şi dojenitoare. ,,N-ai voie să fii diferit de ceilalţi copii de vârsta ta”, mi-au spus ai mei. A doua zi, s-au grăbit la Comunitate pentru a-mi şterge numele de pe ,,compromiţătoarea” listă.
Mi-am adus aminte de acest incident, oarecum traumatic, cu câteva zile în urmă, citind concluziile unui studiu întocmit din inițiativa Agenţiei pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene (FRA; de la Fundamental Rights Agency). Rezultatele studiului au fost publicate într-un raport realizat de agenţie, în ajunul comemorării a 75 de ani de la declanşarea unuia dintre cele mai aprige pogromuri din istoria Germaniei şi Austriei, Noaptea de Cristal, 9 noiembrie 1938, când au fost incendiate zeci de sinagogi, magazine şi case evreieşti, fiind asasinaţi 1500 de nevinovaţi şi arestaţi alţi 30.000, trimişi apoi în lagăre de concentrare, în special la Buchenwald.
Studiul pe care se bazează raportul FRA constă din răspunsurile unui număr de 5.847 de persoane, evrei din opt state-membre ale Uniunii Europene (Anglia, Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Letonia şi Suedia) la un chestionar privind sentimentele şi experienţa lor legate privind ura şi antisemitismul. Persoanele intervievate împliniseră vârsta de 16 ani.
Iniţial şi România fusese inclusă în proiect, dar numărul celor dispuşi să răspundă la întrebări s-a dovedit prea mic pentru a fi trase concluziile necesare.
Cu colectarea datelor a fost însărcinată o echipă a societăţii Ipsos MORI, specializată în statistici de acest gen, iar metodologia a fost pusă la punct de JPR (Jewish Policy Research), în colaborare cu însăşi FRA.
Întrebările vizau: antisemitismul, ca problemă a existenţei zilnice; teama de a fi victima unor atacuri anti-semite, încotro se îndreaptă antisemitismul; cât de gravă este, în ţara lor, problema antisemitismului manifestat pe internet sau alte forme ale mediei. Facultativ, li s-a cerut persoanelor intervievate, să împărtăşească echipei experienţa legată de atacurile antisemite la care au fost eventual expuse.
Concluziile sunt îngrijorătoare şi evreii nu sunt singurii expuşi actelor de discriminare şi ură; în situații asemănătoare se află şi homosexualii, romii, musulmanii, categorii care – în majoritatea statelor studiate – reprezintă un procent considerabil al populaţiei.
76 % din cei chestionaţi au fost, în mod categoric, de părere că fenomenul antisemitismului a crescut în ultima jumătate de deceniu, iar trei sferturi dintre ei s-au arătat îngrijoraţi de intensificarea manifestărilor antisemite de pe internet.
,,Viteza cu care pot fi răspândite comentarii antisemite şi informaţii eronate este de-a dreptul înfricoşătoare”, a spus o evreică din Anglia. ,,Am văzut pe Facebook mai multe remarci antisemite decât cele auzite în decursul întregii mele existenţe”, a adăugat doamna în vârstă de 50 de ani.
Aproape o treime din totalul participanților la studiu au declarat că emigrarea este o alternativa luată în mod serios în considerare , din cauza atacurilor antisemite în continuă creştere, ca număr ,dar şi ca intensitate. În fruntea acestei categorii se află evreii din Ungaria, 48% dintre ei cumpănind această soluţie, urmaţi de francezi (46 %) şi de belgieni(40%). 20% din participanții la studiu au avut parte – cel puţin o dată în anul care a precedat publicarea raportului – de insulte verbale sau atacuri fizice, cauzate de originea lor.
Raportul FRA se referă şi la făptuitorii atacurilor: 27 % sunt extremişti musulmani sau adepţii lor, 22 % sunt orientaţi spre stânga politică, iar 19 % adepţi ai ideilor de dreapta.
Comentariile antisemite sună diferit de la o ţară la alta. În Anglia, de exemplu, majoritatea lor sunt formulate în spiritul conflictului israelo-palestinian, în timp ce alţi antisemiţi sunt de părere că ,,evreii abuzează de poziţia lor de victime ale Holocaustului, pentru a-şi satisface propriile dorinţe”
,,Ţările din UE trebuie să găsească, de urgenţă,căi efective de combatere a antisemitismului, iar persoanele din conducere sunt chemate să condamne declaraţiile antisemite”, propun autorii raportului.
Preşedintele Congresului Evreilor din Europa , Moshe Kantor, a lăudat iniţiativa publicării raportului, remarcând că:,,Faptul că un sfert dintre evrei (europeni) se tem să-şi manifeste iudaismul (cifră care reiese din acelaşi studiu, n.a) ar trebui să-i convingă pe europeni că se află într-un moment hotărâtor al istoriei lor”.
