S-a scris şi s-a vorbit mult despre atmosfera care a înconjurat proclamarea Statului Israel, despre cum a redactat Ben Gurion proclamaţia de  independenţă şi entuziasmul populaţiei. Cei care ovaţionau pe străzi nu ştiau că un merit important, poate chiar esenţial, l-a avut atunci Morris Abraham  Cohen, un evreu care ajunsese  general în armata naţionaliştilor conduşi de SunYat-Sen şi Ceang Kaişi, armata care a alungat ocupanţii japonezi din China. Morris Cohen a fost singurul general de origine europeană şi a ocupat posturi importante, bucurându-se de un prestigiu deosebit. Atunci, în noiembrie 1947 Naţiunile Unite urmau să  discute şi să aprobe crearea unui stat evreiesc în vestul Palestinei ( şi al unuia arab în restul teritoriului).Cei cinci membri ai Consiliului de Securitate urmau să aprobe-sau să respingă această rezoluţie , care ar fi fost apoi trimisă Adunării Generale. Patru dintre membrii Consiliului de Securitate au anunţat că vor vota în favoarea acestei rezoluţii dar China a declarat că  se va opune, folosindu-se de dreptul ei de veto. şi atunci generalul evreu  a plecat în Statele Unite, s-a dus la reprezentanţa Chinei  de la ONU şi i-a convins pe membrii delegaţiei să nu voteze contra rezoluţiei ci doar să se abţină .Cu patru voturi pentru şi o abţinere dar nici un vot contra rezoluţia a fost înaintată Adunării Generale , aprobată şi astfel a putut lua fiinţă Israelul

Morris ( Moritz !) Cohen îşi datora prestigiul nu doar gradului său ci  biografiei sale militare, cu totul excepţionale. El a ajus în Anglia, în 1887, ca sugar, cu familia sa  de evrei săraci din Radzandow, care  a fugit de pogromurile din Polonia. Nu a început prea bine – în adolescenţă se lupta în meciuri de box pe stradă,  aranjate pentru pariuri iar la 12 ani a fost arestat ca hoţ de buzunar (Ca în Dickens!).Cazierul său a continuat  să se îmbogăţească astfel că părinţii l-au trimis , până la 16 ani ,la o şcoală de corecţie. finanţată de Lordul Rotschild pentru copiii evrei care se aflau în situaţii mizere.  Eliberat de acolo Morris a plecat în Canada,  unde s-a angajat la o fermă din Saskatchewan. Acolo a învăţat primele noţiuni de chineză şi a procurat arme pentru armata lui SunYat-Sen. A mai stat o dată la închisoare, a vagabondat prin Vestul canadian, s-a împrietenit cu chinezii imigraţi acolo. A devenit faimos când într-o zi a intrat într-o brutărie chineză al cărui patron tocmai a fost jefuit. Cohen l-a prins pe hoţ  şi l-a bătut  cumplit. Gestul lui a avut un mare impact asupra coloniei chineze deoarece, la vremea aceea era neobişnuit ca un alb să intervină în sprijinul unui chinez.

în timpul primului război mondial  Cohen  a luptat ca soldat dar apoi,în 1922 a plecat în China,  a intrat în garda personală a lui SunYat-sen, şi a ajuns  curând comandatul acestei forţe de elită, alcătuită din 250 de oameni. A dejucat o serie de atentate la viaţa lui SunYat-sen,a fost rănit la braţ şi şi-a pus la brâu doua pistoale, ceea ce a făcut să capete porecla „Two Guns” Cohen, poreclă care l-a însoţit tot restul vieţii. în cariera lui a mai avut o avansare – a fost numit şeful Serviciului secret chinez. Adjunctul lui era pe atunci un alt evreu, un emigrant rus , antisovietic, Moses Schwartzberg, care a fugit din Rusia după ce în 1918 a participat la un complot ce urmărea asasinarea lui Lenin .Cei doi au alcătuit o pereche redutabilă. în vremea lor în Servicul secret erau trei limbi oficiale – mandarina, engleza şi idiş. Mai târziu Schwartzberg  avea să plece în Israel unde a organizat un detaşament de 1200 de evrei care a luptat sub comanda sa în Războiul de independenţă.

După moartea lui SunYat-sen  eroul nostru devine comandantul  Armatei a 19-a. Morris Cohen a luptat împotriva japonezilor începând din 1930 dar a fost luat prizonier, internat într-un lagăr, (Stanley Prison) unde a fost bătut  frecvent şi tratat mizerabil. Eliberat, s-a dus în Canada unde a pus la punct o reţea de aprovizionare cu arme a Israelului, în final s-a întors în Anglia, unde a murit în 1970 şi a fost înmormântat la Manchester. A fost singura ceremonie la care au participat împreună diplomaţi ai Republicii chineze din Taiwan şi ai Chinei comuniste, care formal se aflau în război una cu alta.