Ca și în anii precedenți, o concurență nevăzută continuă să se ducă între bogații și săracii planetei noastre Terra. Actuala civilizație – noi Oamenii – părem să nu fi învățat nimic din acumularea fără noimă și fără țel a bogăției și sărăciei pe Pământ. Copiii nu învață în familie decât rareori să împartă cu cei din jur bunurile pe care le au la dispoziție, tinerii și adolescenții nu învață nici ei la școală și facultate acest lucru decât sporadic. De aceea, Omenirea actuală acumulează cele mai mari discrepanțe între săracii și bogații planetei. Exemplele de mai jos vin să demonstreze aceste realități crude din lumea în care noi trăim:

 

Bogațíi lumii în 2017

Averea familiei Rothschild este estimată la 500 de trilioane de dolari, adică 500.000 de miliarde, adică 500.000.000.000.000[1]. Cei mai bogați oameni din lume au adunat în conturi, în 2016, 237 de miliarde de dolari, printre aceștia regăsindu-se Warren Buffet, Bill Gates, Bernard Arnault și Amancio Ortega[2]. Warren Buffet a strâns 11,8 miliarde de dolari în 2016, în contextul în care compania sa de investiții Berkshire Hathaway Inc. a avut de câștigat de pe urma victoriei lui Donald Trump. Buffett a donat în iulie 2016, capitalul Berkshire Hathaway, evaluat la 2,6 miliarde de dolari. La două zile după victoria lui Trump, Warren Buffet redevenea a doua cea mai bogată persoană din lume, averea acestuia ridicându-se la 74,1 miliarde de dolari.

Câștigurile individuale sunt dominate de americani, care au patru din cele mai bogate cinci persoane analizate de indexul Bloomberg. Bill Gates, cofondatorul Microsoft, este cel mai bogat om din lume, cu o avere de 91,5 miliarde de dolari. Francezul Bernard Arnault, directorul executiv al conglomeratului multinațional de bunuri de lux LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton SE, este singurul reprezentant din top cinci care nu este american. În 2016, acesta a mai adăugat 7,1 miliarde de dolari la averea sa, care acum numără 38,9 miliarde de dolari.               Amancio Ortega, cea mai bogată persoană din Europa și fondatorul lanțului de îmbrăcăminte Zara, s-a plasat pe a doua poziție până în noiembrie 2016, conform indexului Bloomberg, cedând, apoi, poziția lui Warren Buffett. Ortega ocupă locul trei la nivel mondial cu o avere de 71,2 miliarde de dolari.               55 de miliardari au adunat în conturi 50 de miliarde de dolari în 2016, în ciuda grijilor că politica noului președinte a SUA, Donald Trump ar putea să le afecteze afacerile: fondatorul Amazon.com, Jeff Bezos, care și-a dublat averea în 2015, ajungând la 60 de miliarde de dolari, a strâns 7,5 miliarde de dolari în 2016, datorită creșterii vânzărilor retailerului online. Acesta este urmat de Mark Zuckerberg, cofondator al rețelei Facebook, care a strâns 5,4 miliarde de dolari.                Majoritatea averilor din afara Statelor Unite nu au fost la fel de influențate de victoria lui Trump și au avut de suferit de pe urma prețurilor mărfurilor și a creșterii dolarului – moneda utilizată de cercetătorii care întocmesc clasamentul Bloomberg. Nouă din zece scăderi din 2016 au fost din afara Statelor Unite, cea mai mare pierdere înregistrând-o Wang Jianlin, a doua cea mai bogată persoană din China, care a pierdut 5,8 miliarde de dolari. Wang ocupă locul 21 la nivel mondial în topul celor mai bogate persoane, cu o avere de 30,6 miliarde de dolari.               Cei mai bogați oameni din China au pierdut 11 miliarde de dolari în 2016. Fondatorul Alibaba Group Holding, Jack Ma, avea la finalul anului 2016 o avere de 33,3 miliarde de dolari, adăugându-și 3,6 miliarde de dolari averii. China are 31 de miliardari în indexul Bloomberg, cu o avere de 262 de miliarde de dolari, în timp ce Statele Unite au 179 de miliardari care controlează 1.900 de miliarde de  dolari. Cei 39 de miliardari din Germania au 281 de miliarde de dolari.

 

Case pentru săraci

Un om de afaceri a hotărât că ar fi mai bine folosiţi banii pentru construirea unor case pentru oamenii nevoiaşi decât pentru a-i cheltui pe o nuntă luxoasă pentru fiica sa[3].

Indianul Ajay Munot plănuise să cheltuiască 93.000 de lire sterline pe o nuntă luxoasă pentru fiica. A decis să construiască 90 de case cu banii aceștia, pe un teren de 2 acri, case pe care le-ar putea dona celor care nu au un acoperiş deasupra capului. Cei care pot primi casele trebuie să fie foarte săraci, să trăiască într-o mahala şi să nu fie dependenţi de droguri. Casele sunt mici, au două ferestre, două uşi şi sunt racordate la curent electric.

Fata nu s-a supărat pe tatăl ei, ci, chiar i-a lăudat gestul spunând că este cel mai bun cadou pe care-l putea primi la nunta ei.

 

Bogăția în România

Averea gospodăriilor din România era la mijlocul lui 2016 de 229 miliarde de dolari, în scădere puternică faţă de anii de dinainte de criză, din cauza prăbuşirii preţurilor imobilelor[4]. Datele sunt consemnate în ultimul raport privind „bogăţia globală” (Global Wealth Data Book 2016) elaborat de banca elveţiană Credit Suisse şi care sunt foarte apropiate de cele ale BNR.

Datele Credit Suisse conţin însă o evoluţie pentru majoritatea ţărilor lumii şi fac posibilă comparaţia între averea gospodăriilor din România şi, de pildă, a ţărilor din jur. Astfel, la jumătatea anului trecut, averea gospodăriilor din România era de 229 mld. dolari, la o populaţie de 16,5 milioane de adulţi. Spre comparaţie, averea gospodăriilor din Ungaria era, la aceeaşi dată, de 256 de miliarde de dolari (peste cea a bogăţiei familiilor din România, aşadar), la o populaţie adultă la jumătate. Diferenţele se măresc pe măsură ce înaintăm spre vest. Averea gos­podăriilor Cehiei era la mij­locul anului trecut de 409 miliarde de dolari, la o populaţie adultă de 8,4 mi­lioane de locuitori, iar averea gospodăriilor poloneze de 746 miliarde de dolari la o populaţie adultă de 30,3 milioane.

 

Primii 8 miliardari

Cei mai bogaţi 8 miliardari ai lumii deţin o avere cumulată de 426 de miliarde de dolari, echivalentă cu cea a jumătăţii sărace a populaţiei globale, formată din 3,6 miliarde de oameni, potrivit unui raport publicat pe 16 ianuarie 2017 de Oxfam[5]. Organizaţia de caritate solicită un nou model economic pentru inversarea tendinţei de accentuare a inegalităţilor care ajută la explicarea Brexit-ului şi a victoriei lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din Statele Unite.

Între cei 8 miliardari menţionaţi de Oxfam se află Bill Gates, fondatorul Zara, Amacio Ortega şi Warren Buffett, renumitul investitor şi director general al Berkshire Hathaway. Acestora li se adaugă Carlos Slim Helu, magnat al telecomunicaţiilor şi proprietar al conglomeratului Grupo Carso, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, Larry Ellison, director general al Oracle şi Michael Bloomberg, fost primar al New York-ului, fondator şi proprietar al companiei de presă şi informaţii în servicii financiare Bloomberg. Oxfam şi-a bazat calculele pe date furnizate de banca elveţiană Credit Suisse şi revista Forbes.

În raportul Oxfam se afirmă că este “dincolo de grotesc ca o mână de oameni bogaţi în frunte cu fondatorul Microsoft, Bill Gates, au o avere cumulată de 426 de miliarde de dolari, echivalentă cu avuţia a 3,6 miliarde de oameni. Oxfam atribuie creşterea inechităţii restricţiilor agresive asupra salariilor, evaziunii fiscale şi presiunilor exercitate de companii asupra producătorilor, adăugând că afacerile sunt mult prea concentrate pe generarea de profituri mari către proprietari şi directorii generali.

În 2016, Oxfam a anunţat că cei mai bogaţi 62 de miliardari ai lumii au o avere cumulată egală cu jumătate din populaţia globală. Numărul miliardarilor a fost redus însă la 8 în 2017 pentru că noi informaţii au arătat că sărăcia din China şi India este mai gravă decât s-a crezut iniţial.

 

Concediul perpeptuu

La începutul acestui deceniu, americanul  Garrett Gee a dezvoltat tehnologia Scan – baza Snapcode – punctele negre mici răspândite pe ferestrele Snapchat, care permit utilizatorilor să scaneze şi să se descopere prin intermediul camerelor foto ale smartphone-urilor lor[6]. În 2014, Snapchat a cumpărat Scan, iar tranzacţia i-a adus lui şi partenerilor lui 54 de milioane de dolari. După vânzare, Gee şi-a depozitat câştigurile la banca – a refuzat să spună care a fost valoarea pe care a încasat-o el personal (suma de 54 de milioane fiind împărţită între el şi ceilalţi parteneri).

“După trei luni care s-au scurs rapid, am decis să îmi iau din nou propria viaţă în mâini şi să renunţ la locul meu de muncă”, spune Gee, care are 28 de ani. “Poate viaţa corporatistă este mai potrivită pentru alte tipuri de personalităţi, nu pentru a mea. Mintea şi sufletul meu funcţionează cel mai bine când sunt liber şi sunt sincer cu mine însumi; când îmi respect pasiunile şi valorile”. Următoarea lui mişcare a fost să se îmbarce în călătoria vieţii lui împreună cu soţia, Jessica, şi cei doi copii, în vârstă de doi, respectiv patru ani. Gee nu a folosit milioanele de dolari din contul său pentru a finanţa această călătorie; cuplul şi-a vândut toate activele pentru 45.000 de dolari. Au agreat să călătorească folosind aceşti bani timp de şase luni, până în decembrie 2015 sau până când aceşti bani s-ar fi terminat.

După cinci luni de călătorii, cuplul şi-a cheltuit  toți banii, mai puțin 5.000 de dolari din bugetul stabilit. Au reuşit să economisească prin planificări atente şi grijă față de cheltuieli – spre exemplu, şi-au cumpărat mereu cele mai ieftine bilete de avion. Între timp, au pus şi bazele blogului The Bucket List Family.

“Din fericire, aproximativ în acelaşi timp, am reuşit să atragem atenţia hotelurilor, liniilor aeriene şi altor branduri care doreau să se promoveze prin intermediul călătoriilor noastre, expuse în reţelele sociale. După ce comunitatea noastră din online a început să crească, au început să ne plătască. Chiar înainte să terminăm de cheltuit suma de 45.000 de dolari, am reuşit să facem profit din călătoriile noastre”. Parteneriatele şi sponsorizările pe care le-au atras sunt în prezent suficiente pentru ca cei doi să îşi finanţeze cheltuielile de trai. În tot acest timp, Gee nu a cheltuit nici un ban din cei primiţi de la Snapchat.

“Sunt economisiţi şi investiţi. Plănuiesc să trăiesc ca şi cum nu ar exista şi, într-un anumit mod, să o iau de la capăt”, a spus Gee în interviul publicat de Business Insider. “Sunt tânăr şi vreau să-mi păstrez spiritul antreprenorial viu; nu vreau să intru într-o zonă de confort. Încep de la zero şi îmi construiesc drumul spre reuşită. Din nou”. Din ianuarie 2017, la aproximativ 18 luni după ce şi-au lansat brandul, “The Bucket List Family” a ajuns la peste 455.000 de followers pe Instagram şi 41.500 de subcribers pe YouTube. Garrett şi Jessica petrec aproximativ 20 de zile pe săptămână ocupându-se de managementul blogului lor, al canalelor social media şi al parteneriatelor.

 

Fiica lui Warren Buffett

Susan Buffett nu a ştiut că tatăl ei, miliardarul Warren Buffett, este bogat până când a împlinit 20 de ani[7]: “Nu am ştiut de averea tatălui meu decât după ce am terminat liceul şi plecasem din Omaha. Am văzut la un moment dat un articol în Wall Street Journal – cred că aveam 22-23 de ani atunci. Acela a fost momentul în care mi-am dat seama că se întâmplă mai multe lucruri de cât ştiam eu”.

Susan Buffett a fondat Sherwood Foundation, o organizaţie dedicată evenimentelor de caritate pentru copii. Ea a făcut dezvăluiri referitoare la copilăria ei într-un documentar despre Warren Bufett realizat de HBO – “Becoming Warren Buffett”. În documentar, Susan oferă detalii intime despre părinţii ei, despre copilăria în casa familiei din Omaha (Nebraska, SUA) şi despre motivele care l-au determinat pe tatăl ei să doneze o mare parte din avere cauzelor umanitare.

Susan a crescut în condiţii modeste, în pofida averii familiei, despre care a aflat prin intermediul unui articol din Wall Street Journal. “Când creşteam, nu a avut prea mulţi bani şi nici nu era faimos”, explică Susan Buffett. “Nu am văzut nimic neobişnuit în modul în care se desfăşurau lucrurile în casa noastră. Mergea la birou în fiecare dimineaţă, sosea acasă şi cina cu noi în fiecare seară. Traiul nostru nu avea nimic ieşit din comun. Am locuit într-o casă caracteristică persoanelor din pătura de sus a clasei de mijloc”, povesteşte Susan Buffeett. Warren Buffett locuieşte în continuare în aceeaşi casă.

Bănuielile lui Susan referitoare la averea pe care o aveau de fapt au început după o vizită primită de tatăl său. Adam Smith, care a scris “Supermoney”, o carte despre industria financiară, bătuse la uşa lor: “Cred că eram în ultimul an de liceu atunci; Adam Smith venise să viziteze casa noastră din Omaha. Îmi amintesc că imediat după ce am auzit numele cărţii am avut suspiciuni, dar nu cred că am vorbit despre asta la momentul respectiv”.

 

Multimilionarul falit

În 2012, Marco Nardone a pus bazele Fling, o aplicaţie care conecta străini şi îi invita să comunice[8]. Reacţiile au fost pozitive, iar Nardone a reuşit să strângă 21 de milioane de dolari pentru a dezvolta şi promova produsul. Doi ani mai târziu, în 2014, aplicaţia avea 4 milioane de utilizatori care trimiseseră peste 4 miliarde de mesaje.

Problemele companiei au început în iulie 2015, atunci când AppStore (platforma de aplicaţii a celor de la Apple) a decis să retragă Fling din oferta lor. Motivul invocat a fost faptul că aplicaţia devenise un spaţiu de promovare a materialelor cu caracter pornografic. Luna următoare, ultimele fonduri ale Fling se epuizau, iar compania depunea actele de intrare în insolvenţă.

Mai mulţi angajaţi ai Fling au povestit celor de la Business Insider că principalul vinovat a fost chiar Nardone, fondatorul companiei. Acesta ar fi cheltuit sume exorbitante pe hoteluri şi restaurante de lux sau petreceri în compania unor celebrităţi. Nardone ar fi petrecut săptămâni întregi la Ibiza, insula cunoscută drept “capitala mondială a distracţiei”; chiar în seara în care Apple a transmis că aplicaţia va fi retrasă, tânărul de 27 de ani ar fi venit la birou în compania a două tinere pe care niciun angajat nu le cunoştea.

Nici chiar falimentul companiei nu l-a împiedicat pe Marco Nardone să trăiască la nivel înalt: în ultimele luni, potrivit paginii sale de Instagram, el a vizitat locuri precum Bora Bora, Nisa, Veneţia sau Insulele Maldive. Un fost angajat al său a sintetizat perfect situaţia: “Arată exact ca unul dintre acei copii bogaţi de pe Instagram”.

 

Ettore Bugatti – mini-biografia unui mit

S-a născut în 1881, la Milano, într-o familie de artişti[9]. Tatăl său a fost un designer de mobilier şi bijuterii stil art nouveau. Fratele său, Rembrandt Bugatti, a fost un cunoscut creator de sculpturi cu animale, iar străbunicul său a fost arhitect şi sculptor. Talentul artistic s-a făcut simţit şi în cazul lui Ettore, care s-a arătat pasionat de domeniul automobilistic.

Cariera sa începe de la 17 ani, când lucrează ca ucenic la fabrica de biciclete şi triciclete Prinetti & Stucchi; reuşeşte să construiască primul său triciclu motorizat, propulsat de două motoare, numit Bugatti Type 1. Trei ani mai târziu, cu ajutor financiar din partea tatălui său, construieşte un al doilea prototip, care atras deopotrivă privirile curioşilor de la Târgul Auto de la Milano, dar şi admiraţia baronului de Dietrich, care conducea o fabrică de automobile în Alsacia, Franţa. Baronul l-a angajat pe tânărul Bugatti să construiască automobile sub marca De Dietrich-Bugatti.

Italianul dezvoltă în Alsacia noi modele de automobile şi participă la primele curse. În 1907 se căsătoreşte cu Barbara Maria Giuseppina Mascherpa, cu care a avut doi băieţi şi două fete. Lucând pentru De Dietrich, l-a cunoscut pe Emile Mathias, cu care s-a împrietenit, iar cei doi au început să lucreze împreună; parteneriatul a durat doar doi ani, apoi fiecare a ales un alt drum. Bugatti a înfiinţat un centru de cercetare la Strasbourg, unde a produs mai multe prototipuri.

În 1909 a înfiinţat propria companie, numită Automobiles E. Bugatti, în oraşul  Molsheim, Alsacia, care se afla atunci sub ocupaţie germană. El a produs unele dintre cele mai rapide şi cele mai luxoase maşini ale vremii, câştigând mai multe premii, printre care şi Grand Prix-ul de la Monaco. Un punct de cotitură pentru Ettore Bugatti l-a reprezentat izbucnirea Primului Război Mondial; familia s-a mutat înapoi la Milano, iar mai târziu la Paris, unde italianul dezvoltă un motor cu opt cilindri şi unul cu 16 cilindri, ambele proiectate pentru avioane. După terminarea războiului, Bugatti se mută în Molsheim – devenit teritoriu francez – şi îşi redeschide fabrica; continuă să construiască modele sport, care îi aduc victorii la Le Mans în 1920 şi la Brescia în 1921.

La începutul anilor 1930 demarează producţia de maşini motorizate pe şine echipate cu motoare Royale, iar patru ani mai târziu produce modelul Bugatti Type 57 – primul care utiliza un şasiu conceput de fiul său, Jean Bugatti. Model care avea să-i aducă şi moartea lui Jean, în urma unui accident, în timpul unor teste.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fabrica de la Molsheim este distrusă, iar Bugatti a fost nevoit contruiască altă unitate de producţie, în Levallois. Italianul a fost un om care a marcat istoria automobilismului prin maşinile sale elegante, rapide şi considerate a fi construite fără compromisuri. Era un aristocrat, extrem de încăpăţânat, deloc dispus să-şi recunoască greşelile, dar în acelaşi timp avea grijă de angajaţii săi. Ettore Bugatti îşi plătea atât de bine angajaţii încât dificultăţile financiare prin care avea să treacă afacerea sa erau adâncite de refuzul de a reduce numărul lor sau de a le tăia din salarii.

Ettore Bugatti a murit pe 21 august 1947 la Paris. A lăsat în urma sa automobile recunoscute pentru viteză şi extravaganţă, tradiţie continuată şi astăzi. Ultimul model Bugatti, Chiron, lansat în 2016, este cea mai rapidă maşină din lume atingând 100 km/h în doar 2,5 secunde.

 

George Soros – mitul la final

George Soros este unul dintre cei mai cunoscuţi filantropi din lume, care şi-a susţinut cauzele cu peste 12 miliarde de dolari în ultimul sfert de secol[10]. Organizaţia sa caritabilă a sprijinit numeroase persoane fizice şi organizaţii din întreaga lume care luptă pentru libertatea de exprimare, transparenţă, guvern responsabil şi promovează justiţia şi egalitatea. Sprijinul său s-a concentrat adesea către cei care se confruntă cu discriminarea – grupuri de etnie romă din Europa, consumatorii de droguri, lucrătorii sexuali sau persoanele LGBTI.

George Soros a experimentat el însuşi intoleranţa. Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, care a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după Al Doilea Război Mondial, Soros a părăsit Budapesta în 1947 mergând la Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics. În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense. În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite.  Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations  –  o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte, cu sedii în peste 100 de ţări.

Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nici o filosofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation. Soros şi-a început parcursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor. A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.

Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însăşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit finanţator şi pentru mişcările care susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.

Având peste 80 de ani, Soros deţine în continuare un rol activ în susţinerea intereselor Fundaţiei Open Society şi călătoreşte foarte mult pentru a-şi prezenta ideile despre schimbarea societăţii în faţa liderilor lumii, atât în privat, cât şi la nivel public. Cu toate acestea, chiar el însuşi a recunoscut că pentru unele dintre problemele societăţii s-ar putea să nu apară niciodată rezolvare. „Succesul pe plan finanicar mi-a conferit un nivel de independenţă mai mare decât altora”, a declarat el la un moment dat.

 

Experimentul lui Michelle McGagh

Michelle McGagh, o jurnalistă din Marea Britanie, a hotărât ca timp de un an să nu mai cheltuiască decât pe strictul necesar[11]. Experimentul său a ajutat-o să economisească o sumă de aproape 23.000 de lire sterline. McGagh a lucrat timp de 10 ani ca jurnalistă de finanţe personale, însă rareori acroda atenţie propriilor sale cheltuieli, a declarat ea. Până la un moment dat, când s-a hotărât să strângă cureaua şi să aplice în propria sa viaţă sfaturile date cititorilor. „Deşi nu aveam datorii, contul meu bancar era plin de cheltuieli pe lucruri ce nu îmi erau necesare. La un simplu calcul am fost uimită să descopăr câţi bani aruncam pe lucruri nefolositoare, cum ar fi aproape 400 de lire sterline pe cafea”, declara aceasta. „Suna extrem așa că mi-am planificat bugetul de la zero. Un an de economii era singura cale de a-mi controla complet relaţia cu propriile finanţe”, mai spune McGagh.

Aşadar, singurele sale cheltuieli au fost creditul ipotecar, utilităţile, asigurarea de viaţă, donaţiile de caritate, internetul şi facturile la telefon, care însumau, în total, circa 1.800 de lire sterline pe lună. De asemenea, nu a făcut rabat de la produsele de îngrijire personală – pastă de dinţi, deodorant, săpun şi şampon. Pentru mâncare a stabilit împreună cu soţul său un buget de 35 de lire pe săptămână, iar pentru transport a avut zero cheltuieli, singurul mijloc de transport folosit fiind bicicleta.

McGach a început anul de economisiri pe 26 noiembrie 2015, iar după un an, pe aceeaşi dată a făcut bilanţul și a afat că a economisit în tot acest timp 23.000 de lire sterline? „După acest an mi-am dat seama că trebuie să pun preţ mai mare pe securitatea financiară – nu vreau să mai fiu nevoită să lucrez contra cronometru pentru următorii 20 de ani doar pentru a-mi plăti împrumutul la casă şi pentru a acumula lucruri materiale”.

Michelle McGagh a hotărât că va folosi banii strânşi pentru a-şi plăti o bună parte din creditul ipotecar. „Mi-am dat seama şi de faptul că nu am nevoie de obiecte pentru a fi fericită”, a mai declarat McGach.

Emilian M. Dobrescu

 

[1] Sursa: site-ul https://searchnewsglobal.wordpress.com/2014/01/16/cine-conduce-lumea-familia-rothschild-500-de-trilioane-de-dolari-avere/, vizitat pe 13 ianuarie 2017, orele 6:39

[2] Anca Olteanu, Bloomberg: Cei mai bogați oameni din lume și-au mărit averile cu 237 de miliarde de dolari în 2016, sursa: Mediafax, 28 decembrie 2016, orele 16:23

 

[3] Florin Cașotă, Omul de afaceri care a folosit banii de nuntă ai fiicei sale pentru a construi 90 de case pentru săraci, pe site-ul www.businessmagazin.ro, vizitat pe 2 ianuarie 2017, orele 9:22

[4] Iulian Anghel, Raportul bogăţiei globale: Averea familiilor din România este de 229 de miliarde de dolari, în scădere puternică faţă de anii de dinainte de criză, din cauza prăbuşirii preţurilor imobilelor. Ungurii sunt de două ori mai bogaţi, în Ziarul Financiar, 7 ianuarie 201
[5] I.P., Opt miliardari deţin o avere cumulată echivalentă cu cea a jumătăţii sărace a globului, în Ziarul Bursa, 17 ianuarie 2017

[6] Ioana Matei, Şi-a vândut afacerea cu zeci de milioane de euro după care a luat o decizie care i-a schimbat toată viaţa, în Ziarul Financiar, 27 ianuarie 2017

[7] Ioana Matei, pe site-ul http://www.businessmagazin.ro/actualitate/afaceri/tatal-ei-este-unul-dintre-cei-mai-bogati-oameni-din-lume-a-aflat-cati-bani-are-abia-la-22-de-ani-citind-un-ziar, vizitat pe 4 februarie 2017, orele 6:40

[8] *  *  *, Cum a strâns şi a cheltuit acest tânăr 21 de milioane de dolari: petreceri, hoteluri de lux şi excursii în Bora Bora,  pe site-ul http://www.businessmagazin.ro/arta-si-societate/lifestyle/cum-a-reusit-acest-tanar-sa-piarda-21-de-milioane-de-dolari-16155649,  vizitat pe 10  februafie 2017, orele  15:18

[9] Florin Cașota, Povestea geniului excentric care a creat una dintre cele mai râvnite maşini din lume, pe site-ul http://www.businessmagazin.ro/special/povestea-geniului-excentric-care-a-creat-una-dintre-cele-mai-ravnite-masini-din-lume-16154345, vizitat pe 10  februafie 2017, orele  15:30

 

[10] Preluare de pe site-ul http://www.businessmagazin.ro/actualitate/cine-este-george-soros-spaima-lui-liviu-dragnea-donald-trump-si-viktor-orban-16161700, vizitat pe 16 februarie 2017, orele 14:57

[11] Preluare de pe site-ul http://www.businessmagazin.ro/actualitate/cati-bani-a-reusit-sa-economiseasca-o-tanara-care-a-renuntat-la-toate-lucrurile-inutile-pe-care-si-cheltuia-salariul-16168548, vizitat pe 21 februarie 2017, orele17:58