Eva Galambos: EVREII din BUDAPESTA au COMEMORAT 70 de ANI de la DEPORTARE

La 19 martie a.c. în organizarea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Ungaria (Mazsihisz),  a avut loc o  mare adunare comemorativă în memoria evreior ucişi în Holocaust. Guvernul ungar, criticat din cauza manifestărilor antisemite înregistrate în ţară, a decis să organizeze, împreună cu organizaţiile evreieşti, comemorări de stat cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la evenimentele tragice. Dar, din motive politicianiste, scopul manifestării a fost deturnat, În aceste condiţii, Mazsihisz a decis să se retragă de la evenimentele oficiale,  organizând propriile manifestări comemorative.

La 19 martie a.c. în organizarea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Ungaria (Mazsihisz),  a avut loc o  mare adunare comemorativă în memoria evreior ucişi în Holocaust.

La 19 martie 1944 armata germană a intrat în Ungaria, au fost arestaţi aproape 200 de oameni politici, deputaţi, lideri de partid -, social-democraţi, liberali şi conservatori deopotrivă -, alţi intelectuali, persoane despre care se ştia că s-au opus politicii de alianţă a Ungariei cu Germania hitleristă.

S-a instalat un guvern care a îndeplinit cu sfinţenie ordinele germane contrasemnate de guvernatorul Horthy şi a început deportarea evreilor în lagărele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. În decurs de câteva luni, cu ajutorul structurilor administrative ale Ungariei, întreaga populaţie evreiască din provincie, inclusiv din Transilvania de Nord, aflată sub ocupaţie horthystă (600.000 de oameni), a fost deportată.

Evreii din Budapesta au scăpat. În urma presiunii internaţionale şi a mersului războiului, vădit în favoarea aliaţilor, Horthy a oprit deportările. După tentativa nereuşită a acestuia de a ieşi din război, în octombrie 1944, puterea a fost preluată de partidul fascist Nyilaşiştii (Crucile cu săgeţi) care a reluat deportările evreilor, arestarea şi împuşcarea lor pe malul Dunării, aceste măsuri fiind puse în practică până în preziua intrării armatei sovietice la Budapesta.

Guvernul ungar, criticat din cauza manifestărilor antisemite înregistrate în ţară, a decis să organizeze, împreună cu organizaţiile evreieşti, comemorări de stat cu prilejul împlinirii a70 de ani de la evenimentele tragice. Dar, din motive politicianiste, scopul manifestării a fost deturnat, încercându-se evitarea asumării vinovăţiei autorităţilor ungare în deportare concomitent cu tentativa de a reabilita regimul Horthy. În aceste condiţii, Mazsihisz a decis să se retragă de la evenimentele oficiale,  organizând propriile manifestări comemorative.

Mii de oameni au fost prezenţi în piaţa din faţa sinagogii din strada Dohány, cea mai mare din Europa. Alături de supravieţuitori, membri organizaţiilor şi comunităţilor evreieşti, au participat şi reprezentanţi de marcă ai partidelor politice, intelectuali, membri ai organizaţiilor antifasciste.

Deşi fusese invitat, premierul Orbán nu a participat la adunare, guvernul  fiind reprezentat de vicepremierul Zsolt Semlyén, liderul  Partidului Creştin Popular, membru în coaliţia guvernamentală. Au fost de faţă liderii tuturor cultelor istorice din Ungaria.

Într-un discurs emoţionant, Andras Heiszler, preşedintele Mazsihisz a vorbit despre semnificaţia evenimentului , nu numai de evocare a trecutului istoric şi a tragediei care a lovit evreii, ci şi ca un avertisment pentru prezent şi viitor.

„19 martie 1944 este ziua de doliu a istoriei Ungariei, ziua de doliu a noastră, a tuturor dar nu cea în care s-a pecetluit destinul evreimii maghiare, deoarece  calea desemnată pentru noi de conducătorii de-atunci ai ţării, începuse mai devreme. Deportările au reprezentat doar o etapă finală a tuturor măsurilor antievreieşti luate în decurs de aproape 20 de ani care au dus, treptat, la eliminarea evreilor din viaţa  socială.”

De multe ori s-a pus întrebarea cum de s-au lăsat evreii din Ungaria urcaţi fără proteste în vagoane, umiliţi  şi resemnaţi? Răspunsul este dureros de simplu..A fost consecinţa lipsirii sistematice de drepturi.  „Majoritatea evreilor din Ungaria”, a mai spus Heiszler, „chiar şi la rampa de coborâre de la Auschwitz, mai avea încredere în sistemul juridic din Ungaria. Nu credeau că, în calitatea lor de cetăţeni ai Ungariei, se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat”.

„Concluzia tragediei Holocaustului din Ungaria este una singură. Am învăţat că nicăieri în lume, evreii din diaspora dar şi alte minorităţi, nu trebuie să aibă încredere în putere. Dacă este cazul, trebuie să protestăm. Dacă este cazul, trebuie să criticăm conducătorii ţării. Dacă este cazul, trebuie să spunem NU puterii!” şi-a încheiat discrusul preşedintele Mazsihisz

Ilan Mor, ambasadorul Statului Israel din Budapesta, a avertizat că holocaustul nu poate deveni un instrument al politicilor populiste. „de fapt nu există o aşa numită problemă evreiască ,ci rasism şi antisemitism reprezentând o gravă problemă socială”.

„Holocaustul din Ungaria nu a început la 19 martie 1944. Instigarea sentimentelor antisemite are o tradiţie multiseculară”, a afirmat Gusztav Zoltai, directorul executiv al Mazsihisz, care a atras atenţia asupra pericolului falsificării istoriei pentru generaţiile viitoare care nu vor cunoaşte adevărul.

Istoricul Laszlo Karsai a citat dintr-o scrisoare din 1943, adresată de Horthy ui Hitler, în care guvernatorul Ungariei vorbeşte despre măsurile antievreieşti luate sub conducerea lui şi despre perspectivele deportării evreilor care se va realize imediat ce condiţiile vor fi create.

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *