Valentin Ghiţă: CLASE FORMATE PE BAZĂ DE EŞEC (II)

În articolul precedent am abordat situaţia cea mai des întâlnită în care se formează clasele pe bază de eşec : testul de departajare, susţinut la sfârşitul clasei a patra, la limba engleză. Cu precizarea că  fenomene similare ar fi apărut indiferent de disciplina la care se dădea testul deoarece apărea acelaşi fenomen al „pulverizării” colectivelor de elevi. Voi vorbi în continuare despre un alt aspect care, deşi a fost în atenţia factorilor de decizie încă din anul 1999,  a rămas nerezolvat: scindarea ciclului liceal.

Preambul

În articolul precedent am abordat situaţia cea mai des întâlnită în care se formează clasele pe bază de eşec : testul de departajare, susţinut la sfârşitul clasei a patra, la limba engleză. Cu precizarea că  fenomene similare ar fi apărut indiferent de disciplina la care se dădea testul deoarece apărea acelaşi fenomen al „pulverizării” colectivelor de elevi. Voi vorbi în continuare despre un alt aspect care, deşi a fost în atenţia factorilor de decizie încă din anul 1999,  a rămas nerezolvat: scindarea ciclului liceal.

Un elev oarecare se află în clasa a VIII-a la o unitate şcolară cu clasele I-XII şi se pregăteşte de testarea naţională. Adică pentru „Capacitate”. Se prezintă la examen, dar fie nu-l trece, fie îl promovează cu nu rezultate care nu-i permit să-şi continue studiile la unitatea şcolară de unde provine sau unde aspiră să ajungă.

Totuşi, aflându-se încă în cadrul învăţământului obligatoriu, mai trebuie să urmeze doi ani (clasele a noua şi a zecea) undeva. Unde?  Într-o… clasă formată pe bază de eşec, împreună cu unii care ori nu au fost capabili să înveţe, ori nu le-a păsat ori, mai grav, veneau la şcoală doar să se distreze pe seama celorlalţi colegi şi ai profesorilor, bazându-se pe faptul că ROFUIP este destul de permisiv cu elevii. Indiferent dacă elevul silitor ajuns într-o astfel de clasă ca urmare a ratării testelor naţionale va reuşi sau nu să ajungă mai târziu unde şi-ar fi dorit, perioada petrecută acolo poate constitui o traumă care-i poate marca evoluţia ulterioară. Aşadar, o situaţie ilogică. Elevul este testat, scos din mediul lui, deşi nu a absolvit învăţământul obligatoriu, iar la absolvirea acestuia cel în cauză nu mai dă nici un examen.

 

Soluţia „Marga”

În anul 1998 ministrul educaţiei de atunci – Andrei Marga – propunea includerea clasei a noua în ciclul gimnazial. S-au vehiculat două variante:

·       4+5 (patru ani ciclul primar, 5 ani cel gimnazial)

·       6+3 (şase ani ciclul primar, 3 ani cel gimnazial)

 

urmând ca ciclul liceal să aibă 3 ani la filiera teoretică şi 4 ani la cea vocaţională şi cea tehnologică. S-a pus chiar şi problema aşa-numitei „clase zero”. Indiferent de varianta aleasă, elevul, la absolvirea ciclului gimnazial, avea vârsta care să-i permită intrarea în câmpul muncii. Discret s-au făcut demersuri pentru aplicarea variantei „6+3” (cel mai probabil, 1+6+3, dată fiind clasa zero care, aproape sigur, ar fi avut un regim aparte). Astfel unităţile şcolare care aveau doar clasele IX-XII urmau să primească clase a VII-a, a VIII-a şi a IX-a, pentru a preveni pierderea normelor profesorilor angajaţi acolo. O altă măsură care indica dorinţa de a se trece la sistemul (1+)6+3 a fost înfiinţarea în mai multe locuri, a unor colegii pedagogice, cu scopul de a pregăti viitorii învăţători pentru un ciclu primar extins.

Soluţia „Funeriu”

 

În 2010, Ministrul Educaţiei – Daniel Funeriu – a reluat, practic, varianta „4+5” enunţată anterior, căreia i s-a adăugat – în 2012 – clasa pregătitoare care, deşi e componentă a ciclului primar are un regim aparte de studiu. Avea în vedere şi înfiinţarea consorţiilor şcolare (asocierea mai multor unităţi de învăţământ) care, cel puţin teoretic, puteau rezolva problema normelor  „pierdute” prin trecerea clasei a noua de la ciclul liceal, la cel gimnazial.

Şi totuşi…

 

Până în prezent, nici una din soluţii nu a fost aplicată atât din cauza inerţiei cât şi a schimbărilor politice. Ba mai mult, s-a dat chiar şi o ordonanţă de urgenţă care, printre altele, menţine clasa a noua în liceu, dat fiind faptul că Legea Educaţiei Naţionale din 2011 prevede, în mai multe articole, trecerea clasei a noua de la ciclul liceal la cel gimnazial. În aceste condiţii nu se pot evita nici clasele formate pe bază de eşec care grevează asupra dezvoltării şi devenirii elevilor.

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *