Era într-o miercuri, la începutul lui februarie 2018.

Știrile de la BBC erau agasante, ca în multe alte zile: președintele Trump e acuzat de implicare a Rusiei în ultimele alegeri prezidențiale, premierul israelian Netanyahu e învinuit de luare de mită, președintele Africii de Sud (un erou al luptei împotriva apartheidului) și-a dat demisia.  În statul Florida, un tânăr de 19 ani a tras în elevii unui liceu, ucigând 17 și rănind alte zeci de oameni.  Parcă am duce lipsă de terorism!  Dacă nu jihadiștii, atunci se găsesc diverse persoane dezaxate care ajung, fără probleme, în posesia unei arme.  Până și la Olimpiada din Pyeongchang, în Coreea de Sud, s-a prăbușit o pancartă de reclame pe pârtia de schi, rănind câțiva oameni.  Am vrut să schimb canalul, când deodată pe ecran a apărut imaginea unui copil de vreo 3-4 ani, într-o stație de metro din Spania, care a căzut pe terasamentul de cale ferată.  Cei câțiva oameni de pe peron erau stupefiați.  De undeva din spatele camerei de supraveghere a apărut un tânăr cu rucsac.  Fără panică, acesta și-a scos rucsacul, a sărit pe terasament, a ridicat copilul și l-a predat mamei sale, după care a urcat pe peron, și-a luat din nou rucsacul și a plecat.   (Ulterior a apărut la TV și a primit o distincție pentru curajul de care a dat dovadă.)  Iată că totuși, mi-am spus, mai sunt și vești bune…

Nu știu să vă spun exact cu câte secunde mai târziu a apărut trenul.

Andrei Schwartz

16 Februarie 2018.