Am auzit că așa le spunea studenților săi Acad. Grigore Moisil, eminent matematician, căruia întâmplător îi plăcea băutura.

Mi-au trebuit mulți ani ca să înțeleg mesajul pe care acest profesor încerca să-l transmită studenților săi; dorea să le dea un sfat de viață, evident că nu era vorba de apă. Cu apă nu te poți îmbăta, iar în România comunistă a anilor ’60 studenții duceau o viață cumpătată – principala lor preocupare, învățătura, nu le lăsa timp de petreceri. Deci nici vorbă de studenți turmentați, ușor de manipulat, cărora să le poarte de grijă profesorul. Atunci cine erau cei care doreau să-i îmbete pe tineri și cu ce? “Cei de sus” puteau să fie cei interesați și capabili să-i îmbete pe tineri cu ideologia comunistă. Profesorul nu-și putea arăta direct opoziția împotriva propagandei care urmărea crearea “omului de tip nou”.

În cursul istoriei propaganda a fost mereu prezentă. În Primul Război Mondial popoarele au luptat unele împotriva altora, în parte forțate și în parte convinse de o propagandă care proslăvea justețea măcelului. Grozăvia celor petrecute pe câmpurile de luptă a făcut ca popoarele să devină reticente față de un nou război. Înfrângerea acestei reticențe a fost posibilă într-o Germanie în care criza economică ce nu se mai sfârșea a făcut ca omul de rând să fie preocupat numai de grija zilei de mâine, neputând discerne diferența între bine și rău, eliminând orice interes pentru valorile tradiționale. Golul a fost umplut de o propagandă menită să-l “amețească”, să-l supună, pregătindu-l pentru al Doilea Război Mondial.

În timpul “războiului rece” se știa că unii erau împotriva altora în numele unor valori, unele reale, altele imaginare.

În secolul XXI nu mai există două sisteme cu o linie de demarcație atât de clară între ele. Omenirea în ansamblu e interesată cu precădere de valori materiale, valorile spirituale tradiționale sunt amintite numai pentru a crea o perdea de fum menită să ascundă adevăratele intenții ale celor care, pritr-o abilă propagandă, vor să cucerească mințile și inimile oamenilor de rând.

Populismul este trăsătura de bază a acestei propagande, trăsătura caracteristică atât fascismului cât și comunismului. Populismul a câștigat și câștigă teren pretutindeni în lume.

E greu de prevăzut ce culoare va predomina în viitor în Statele Unite – roșu (republican), albastru (democrat) sau brun (culoarea Germaniei anilor ’30). Secolul XXI va fi determinat la Washington.

Ivan Klein