Tortul aniversar al acestui an ar trebui ornat cu opt lumânări sau – după cum se obişnuieşte mai nou – cu o lumânare sub forma cifrei 8.

Adevărul e că cifra opt m-a fascinat întotdeauna prin faptul că e continuă, pare a nu avea început şi nici sfârşit şi dacă o răstorni se transformă în semnul matematic al infinitului… În acelaşi timp este unul dintre numerele magice din fizica nucleară[1] şi – luându-mă după denumire – este cel mai aproape de… optim. (DEX: cel mai bun; minunat, excelent, grozav).

Din cele arătate mai sus cel de al optulea an din Baabel avea auspicii din cele mai bune. Această predicţie s-a şi validat, în ciuda acestui an… ciudat, invadat de coronavirus, sau poate tocmai datorită acestei circumstanţe întrucât izolarea a stimulat atât autorii cât şi cititorii să petreacă mai mult timp în spaţiul baabelian. Audienţa noastră a crescut în medie cu 40%, dar am avut şi răstimpuri în care acest procentaj a ajuns la 75. Avem cititori constanţi din România, Israel, Canada, SUA, Ungaria, Germania şi Elveţia, dar uneori ne vizitează (nu doar pentru un singur click aleator) şi cititori din Australia, Noua Zeenlandă, Irlanda şi chiar Dubai (e drept că atunci unul dintre autorii noştri se afla la un congres în acea ţară exotică).

În cei opt ani de existenţă Baabel a căpătat notorietate, articolele publicate în revistă sunt citate ca referinţe şi preluate în presa online şi cea tipărită şi am obţinut şi numărul serial din registrul internaţional al periodicelor (ISSN).

În cel de al optulea an de existenţă a revistei a fost lansată prima carte  (două volume) întitulată Evreu fără frontiere, alcătuită din scrierile lui Tiberiu Roth, publicate în Baabel de-a lungul mai multor ani. Se pare că anul viitor va mai apărea (cel puţin) o carte în care unul dintre baabelieni îşi va reuni articolele.

E firesc ca această traiectorie ascendentă să ne stimuleze strădania de a ne menţine şi chiar de a ne îmbunătăţi performanţa, însă cred că nu ambiţia ar trebui să primeze, ci inspiraţia şi bucuria de a scrie, cele două caracteristici esenţiale ale autorilor baabelieni.

Totuşi, am avut şi o neîmplinire. Pandemia a zădărnicit proiectata Întâlnire a Baabelienilor de Pretutindeni care urma să aibă loc la Cluj în 18 mai 2020. Nădăjduiesc ca în Anul Baabelian 9 (nouă) – un alt număr căruia i se pot găsi o serie de trăsături speciale – să putem organiza această reuniune.

Anul acesta colectivul autorilor baabelieni s-a lărgit cu noi contributori valoroşi, care au îmbogăţit revista cu scrieri interesante şi incitante.

Iată „baabelienii Anului 8” în ordine alfabetică:

Paul Dancu (Satu Mare)

Născut la Satu Mare, am absolvit facultatea de inginerie mecanică la Institutul Politehnic Timişoara. Am lucrat ca inginer proiectant la S.C. Samus, respectiv ca  referent-controller de investiţii la Electrolux Satu Mare.  Am fost responsabilul Biroului Teritorial din Satu Mare pentru Programul Transfrontalier de Cooperare Ungaria-Slovacia-România-Ucraina. Sunt preşedintele Organizaţiei Satu Mare a Uniunii Slovacilor şi Cehilor  din România. Sunt autorul a numeroase studii şi articole de istorie locală apărute în volume din România şi Ungaria.  La iniţiativa mea mea s-au acordat două titluri de “Drept între Popoare” de către Institutul Yad Vashem din Ierusalim.

Autor a trei cărți, şi coautor a altor opt privind  istoria evreilor, slovacilor  şi rutenilor  din comitatul Sătmar. Cartea mea despre stabilirea slovacilor în comitatele Sătmar, Maramureş şi Ugocea este inclusă în evidenţa UNESCO a cărţilor de referinţă.

Frideric GROSZ (Israel) – autor al unei întregi serii autobiografice sub genericul Frânturi de amintiri, a ales să se prezinte printr-un acrostih:

BAABEL

Biografie formală nu mai scriu,

Asta la vârsta mea e greu, ştiu…

A concentra în câteva rânduri,

Bucuria vieţii şi …alte gânduri.

E o plăcere de a ura în acest fel,

La mulţi ani, Revista Baabel!!

Andrei GRÜN (Luxembourg)

Clujean de origine, în 1971 am emigrat în Israel, unde am absolvit Facultatea de Inginerie Industrială şi Management. Câțiva ani am lucrat în IT, în domeniul industrial-electronic. În 1992 m-am mutat cu familia în Luxemburg, unde lucrez în domeniul de IT al sectorului bancar. În timpul liber sunt ghid atestat al Oficiului de Turism din Luxembourg City, fiind printre puţinii ghizi care oferă explicaţii în limbile ebraică, română şi maghiară.

Andrei IZSÁK (Israel)

Sunt născut la Cluj. Am absolvit Liceul George Barițiu şi Facultatea de Medicină. Deși aș fi putut rămâne la Cluj, am ales un post de medic stagiar la Oradea unde am petrecut trei ani. Era şi concretizarea dorinței de a fi independent, nu doar fiul renumitului profesor Sámuel Izsák, istoric al medicinei.

În copilărie am citit mult în limba română și în limba maghiară, având la îndemână excelenta bibliotecă a tatălui meu, care s-a îngrijit să achiziționeze tot se putea obține mai valoros în materie ce carte în acele vremuri.

Din 1981 trăiesc în Israel, la Haifa, unde am devenit chirurg ortoped la Lady Davis Carmel Hospital. Timp de 17 ani am fost șeful secțiilor de traumatologie ortopedică ambulatorie din centrele medicale Zvulun și Lynn din Haifa. Sunt membru al Asociației Ortopezilor din Israel și al Academie Americane de Chirurgie Ortopedică. Fiind deja pensionar, la îndemnul bunei mele prietene Andrea Ghiță, m-am alăturat celor care publică în Revista Baabel, sperând o colaborare și pe viitor.

Dr. Ing. Strul MOISA (Israel)

Născut la Dorohoi, jud. Botoșani, am absolvit facultatea de inginerie mecanică la Institutul Politehnic Braşov, unde mi-am susţinut şi doctoratul în ştiinţa metalelor. Am lucrat ca inginer proiectant la Institutul pentru Proiectări de Laminoare (IPL) din Galați și Intreprinderea de Utilaje și Piese de Schimb (IUPS) din Botoșani.

În 1977 am făcut alia şi am lucrat la Universitatea Ben-Gurion din Beer Șeva, fiind timp de 33 de ani de inginer-şef la Departamentul de Știința și Ingineria Materialelor.

Sunt autorul a numeroase articole ştiinţifice şi am publicat cartea Biblia și Metalurgia,care se află în curs de traducere în limba engleză. Am fost director al regionalei de sud a Asociatiei Generale a Inginerilor și Arhitecților din Israel. Mai multe universităţi din România mi-au acordat titlurile de Profesor onorific, Senator Onorific, Doctor Honoris Causa, precum și titlul de Personalitate de excelență a Asociației Israeliene a Originarilor din România. Am activat pe linia strângerii legăturilor academice dintre Universitatea Ben-Gurion din Beer Șeva cu diverse universități din România.

Ilona SIMON (Cluj)

Absolventă a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, mă simţeam mereu vrăjită de poveşti, limbi, literatură – adică de litere. Din 1990 am început să public în reviste (în calitate de redactor al săptămânalului Fiatal Fórum, respectiv colaborator extern la Kalotaszeg, dar am semnat diferite articole și în Korunk, Keresztény Szó, Szabadság etc.), am scris studii de psihopedagogie şi psihosociologie publicate într-un volum apărut în două limbi (maghiară şi română), am predat literatură timp de mai mulţi ani, dar în cele din urmă m-am întors la marea mea dragoste, care a determinat şi subiectul lucrării de licenţă: traducerile din şi în engleză, germană, maghiară. În prezent lucrez la TVR Cluj ca traducătoare şi sunt convinsă că nicio altă profesie n-ar putea fi mai frumoasă ca cea în care pot aduna comori spirituale create de gânditori într-o limbă şi le pot împărtăşi acelora care altfel nu ar avea acces la ele.  

Adrian SUCIU (Cluj)

Sunt născut la Cluj, absolvent al Liceului Emil Racoviţă şi al Facultăţii de Mecanică, Institutul Politehnic Cluj. Am rămas locuitor al actualei metropole Cluj, cu o mică întrerupere din perioada stagiaturii în inginerie. De la început am lucrat în proiectare de maşini-unelte, domeniu în care am obţinut şi un brevet de invenţie. Între anii 1988-1993 am fost colaborator extern la Catedra de Organe de Maşini a Facultăţii de Mecanică. După 20 de ani de proiectare am ales să lucrez în domeniul asistenţei tehnice şi comercializării de echipament pneumatic.

Din adolescenţă am fost atras de automobilism şi de excursii montane, pasiune care s-a păstrat până astăzi, apoi de arhitectură şi de istorie, în special a Transilvaniei. Sunt membru al asociaţiei “Vechiul Cluj”. În toţi aceşti ani am fost beneficiarul vieţii active a unui mare oraş universitar, cu un standard ridicat a ceea ce numim în mod obişnuit, civilizaţie. Recunosc că sunt adeptul cuvântului rostit şi mai puţin al celui scris, prefer telefonul în locul mesajului. O prietenă la care ţin foarte mult m-a convins de evidenţa faptului că ceea ce rămâne după fiecare generaţie este cuvântul scris.

George Vigdor (Ungaria)

Născut la Cluj în 1963, în epoca dezghețului stalinist, într-o familie de intelectuali, supraviețuitori ai Holocaustului. Inginer electrotehnist din întâmplare, absolvent al Institutului Politehnic Cluj 1987.

Inginer la Metalica Oradea, întreprindere “fruntașă în întrecerea socialistă”, unde am obţinut trei patalamale de inventator, trecută repede apoi la capitalismul de cumetrie, unde m-am ilustrat ca șef serviciu import-export 1987-1994.  

Câștigător a trei premii naționale de poezie: Mihai Eminescu 1991, Ion Minulescu 1992 și Panait Cerna 1993, respectiv autor de articole politice și de atitudine în presa din Oradea, Cluj și București – 1990-1994

Emigrat în Israel în 1994, kibutznik la Givat Brenner, apoi inginer customer support la Rada Electronics Beit Shean, apoi inginer tehnolog la Regia de Electricitate a Israelului, Haifa, Centrala Termoelectrică.

Colaborator cu zeci de articole politice și de atitudine la ziarele românești Viața Noastră, Facla Magazin, Minimum. Câștigător al Premiului de Poezie al Fundației Ianculovici în 1998.

Revenit în România în 1999, din 2000 în Ungaria, șef al filialei firmei Jolidon la Budapesta, apoi din 2003 șef al filialei firmei Argos la Budapesta. Din 2004, “om de afaceri“ independent cu activități europene.

Autor a 6 cărți, mai bine zis “broșurele“ la Editura Clusium, două de articole și patru de poezie. Colaborator cu zeci de articole politice și încercări de eseu în Foaia Transilvană, Ziar de Cluj, Gazeta Transilvană, Tribuna, Steaua, Convorbiri Literare, Pro Saeculum, Poezia, Timpul.  În timpul liber familist, cu doi copii, o fată Sonia avocată în București, un băiat Alon student la medicină în București și doi nepoți.

În final invit toţi baabelienii la un desert aproape imposibil, dar totuşi posibil (după cum se laudă unii pe Internet):

ÎNGHEŢATĂ …PRĂJITĂ [2]

Nu am ales întâmplător această reţetă care cred eu că se potriveşte acestui an bizar în care un rol important l-au jucat (şi îl mai joacă) răbdările prăjite şi cu toţii am avut parte de una caldă, alta rece.

Ingrediente: 800 de grame de îngheţată din comerţ sau preparată în casă (eu prefer să prepar un parfait din frişcă bătută, la care adaug în părţi egale cacao şi dulceaţă acrişoară).

1 cană de fulgi de porumb (poate fi şi pesmet sau altfel de fulgi – în afară de cei de… zăpadă) şi ¾ cană de nuci măcinate (pot fi şi migdale tocate sau fulgi de cocos), arome.

2 ouă, o lingură de lapte, ulei vegetal.

Mod de preparare: Din îngheţata puţin înmuiată de formează globuri care se aşează pe o tavă tapetată cu hârtie de copt şi se introduc în congelator pentru cel puţin o oră, până se întăresc. Se scot şi se tăvălesc prin amestecul de fulgi de porumb zdrobiţi amestecaţi cu nuca, fulgii de cocos şi aromele (după cum dorim să le combinăm). Globurile astfel acoperite se reintroduc în congelator pentru un timp mai îndelungat (chiar până a doua zi, scriu unii pe Internet). Când sunt îngheţate bocnă, se scot din congelator şi se prăjesc repede, repede în uleiul vegetal încins, astfel încât să nu se topească deloc, ba chiar să reziste până când vor fi servite musafirilor, pe farfurioare ornate cu fructe (sos de ciocolată, frişcă, etc.).

Grăbiţi-vă s-o gustaţi!

Poftă bună şi la mulţi ani baabelieni!

Andrea Ghiţă

---

[1] Un nucleu atomic este cu atât mai stabil cu cât energia medie de legătură dintre nucleoni este mai mare, situație ce se întâlnește cu precădere la nucleele conținând: 2, 8, 20, 28, 50, 82, 126,… (“numere magice”) de protoni sau neutroni.

[2] Trebuie să recunosc că până acum nu am încercat să prepar această delicatesă. Nu am făcut decât să mă inspir din reţetele de pe internet şi să simplific procedura.